Anchete
EXCLUSIV/DEMERS FABULOS AL SINDICATULUI SNTM IN SUA/ Stop the deal! – Comisarul de Prahova
Satui de ilegalitaile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii TELEKOM, de pasivitatea suspecta a autoritatilor statului roman (probabil din cauza protocoalelor incheiate de Telekom cu SRI), Lucian Robertino (prim vicepresedintele sindicatului SNTM) a atentionat conducerea Sprint din SUA despre „gurele albe” care vor sa preia aceasta companie si a solicitat: “Stop the deal”.
In urma acestui demers, partenerii americani au sesizat, la randul lor, mai multe organisme ale U.E.
In atentia domnilor Candice Johnson și Jimmy Gurganus
Numele meu este Lucian Robertino Petre și sunt angajat al Grupului Deutsche Telekom din România (Telekom Romania Communications SA) și sunt prim – vicepreședinte al Uniunii Naționale a Telecomunicațiilor Mobile, un reprezentant al uniunii în România.Vă scriu pentru că am observat interesul Deutsche Telekom de a cumpăra Sprint din SUA și vreau să știți cum funcționează această companie cu lucrătorii companiilor pe care le prelucrează.Am fost angajat timp de 11 ani la compania românească de telecomunicații (Romtelecom), care a fost privatizată de grupul OTE Grecia în 1997, care a fost ulterior privatizată de DT. Managementul Telekom România este asigurat de DT de la preluarea de către DT a OTE. La momentul preluării, în România au fost mai mult de 10.000 de locuri de muncă, iar în următorii 4-5 ani au scăzut numărul la 4.000.Au existat concedieri mascate, oferindu-le celor care au semnat acordurile între 1.000 și 12.000 de dolari, în funcție de timpul petrecut în companie. Cei care nu au fost de acord să plece în mod voluntar au fost concediați. În prezent, cei care au rămas angajați lucrează în medie 10 ore pe zi, iar salariile lor sunt mizerabile, cu excepția directorilor companiei care au zeci de mii de dolari pe lună, plus beneficii (bonusuri de sute de mii dedolari pe an, însumând peste 100.000 de dolari, etc.). În plus, compania nu înregistrează niciun profit pentru venituri de peste 1 miliard de dolari. Pentru a înțelege mai bine, 80% din bugetul salariilor se alocă managerilor companiei, iar 20% din buget se alocă celorlalți angajați. Pentru 4.000 de angajați avem 1 CEO, 7 directori executivi, 50 de directori, 150 de manageri, 500 de supervizori, 150 de manageri de proiectSindicatul din care fac parte s-a opus ferm planurilor de reorganizare, dar fără succes. De când DT a venit în România, în fiecare angajat a fost stabilit panică și frică.În martie 2017 am fost concediat abuziv, iar soția mea, care lucra de 24 de ani în companie și făcuse parte din 5% din talentele DT din lume, a fost concediată 3 luni mai târziu. M-am luptat în instanță și am câștigat după un an. Am fost discreditat de DT și am decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care validează nedreptatea făcută împotriva mea. În schimb, soția mea a trebuit să accepte situația din cauza lipsei de bani pe care trebuia să o plătim avocaților.Am încercat dialogul cu comisia DT și am plecat în Germania în Bonn în decembrie 2017 la sediul central unde am lăsat câteva documente către CEO-ul Timotheus Hottges. Am avut o discuție de 2 ore cu un membru al consiliului de administrație care a promis că va schimba lucrurile, dar nu s-a întâmplat În martie am fost reintegrat și am început să negociem un nou acord colectiv, dar compania a refuzat definitiv. În martie am început o grevă a foamei, care a durat 5 zile, în fața guvernului român, fără a vorbi cu nimeni. Singurul sprijin pe care l-am avut a fost de la Confederația Națională BNS…Accesul meu la sediul Telekom România este interzis să li se permită să intre numai în clădirea unde lucrez.Florin Bica, președintele sindicatului, a fost de asemenea înlăturat abuziv în iunie 2017 și este încă in judecata, în instanță. Compania isi permite 300 de dolari să fie plătite pe oră avocaților.Avem peste 25 de procese de muncă forțată deschise în instanță, muncă neremunerată pentru membrii sindicatelor noastre, deoarece muncitorii lucrează timp de 10 ore pe zi, iar compania le plătește doar 8 ore.Vrem să știți cum funcționează DT în alte țări decât Germania și dacă doriți să vă informați despre acțiunile noastre, tot ce trebuie să faceți este să căutați pe Google numele nostru.Vrem să protesteazăm în fața tuturor sediilor DT din Europa și poate în Washington, unde mă voi găsi în iulie. (Irinel I.).
Accesati arhiva Incisiv de Prahova cu dezvaluirile privind ilegalitatile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii Telekom Romania:
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/05/tepe-marca-telekom-romania/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/06/14/telekom-detine-o-creanta-negarantata-de-675-milioane-lei/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/05/22/exclusiv-dezastrul-telekom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/22/exclusivromania-tara-mea-sat-fara-caini/
Stop the deal!
Dear Candice Johnson and Jimmy Gurganus,
My name is Lucian Robertino Petre and I am an employee of the Deutsche Telekom Group in Romania (Telekom Romania Communications SA) and First Vice President of the National Mobile Telecommunications Union, a representative union in Romania.
I’m writing to you because I noticed Deutsche Telekom’s interest in buying Sprint from the US and I want you to know how this company works with the workers of the companies they take over.
I have been employed for 11 years at the Romanian telecommunications company (Romtelecom), which was privatized by the OTE Greece group in 1997, which was later privatized by DT. Telekom Romania’s management is ensured by DT since the DT’s taking over of OTE. At the time of taking over, in Romania, there were more than 10,000 jobs, and throughout the next 4-5 years they downsized the number to 4000. There were sneaky dismissals, giving those who signed the parties’ agreement sums between 1,000 and 12,000 dollars, depending on the time spent in the company. Those who disagreed leaving voluntarily were fired. Nowadays, those who have remained employees work on average 10 hours a day, and their salaries are miserable, apart from company executives who have tens of thousands of dollars per month, plus benefits (bonuses of hundreds of thousands of dollars per year, summing over $ 100,000, etc.). In addition, the company does not record any profit to revenues of over $ 1 billion. To better understand, 80% of the salary budget goes to the company’s managers, and 20% of the budget goes to the others employees. For 4,000 employees we have 1 CEO, 7 Executive Directors, 50 Directors, 150 managers, 500 supervisors, 150 project managers.
The trade union I belong to has strongly opposed plans for reorganization, but with no success. Since DT has come to Romania, panic and fear has been set in every employee.
In March 2017 I was abusively dismissed, and my wife, who had been working for 24 years in the company and had been part of 5% of DT talents in the world was fired 3 months later. I fought in court and won after 1 year. I was discriminated by DT and I have a decision from the National Council for Combating Discrimination that validates the injustice made against me. Instead, my wife had to accept the situation because of the lack of money we had to pay to lawyers.
I tried to have a dialogue with the DT board and I went to Germany in Bonn in December 2017 at the headquarters where I left some documents to the CEO, Timotheus Hottges. We had a 2-hour discussion with a board member who promised to change things, but it did not happen.
In March I was reintegrated and we started negotiating a new collective agreement, but the company declined permanently. In March I started a hunger strike which lasted 5 days, in front of the Romanian government without talking to anyone. The only support I had, was from the National Confederation NBS.
I am watched both on the street, at home and at work. My access to Telekom Romania headquarters is forbidden being allowed to enter only in the building where I operate.
Florin Bica, president of the trade union, was also abusively dismissed in June 2017 and is still tried in court. The company allows $ 300 to be payed per hour to lawyers.
We have over 25 forced labour lawsuits opened in court, unpaid work for our trade union members, because workers are 10 hours per day at work, and the company pays them for only 8 hours.
We want you to know how DT works in other countries than Germany, and if you would like to get informed about our actions, all you have to do is to search on Google our names.
We want to protest in front of all DT headquarters in Europe and maybe in Washington , where I will find myself in July .
Yours sincerely ,
Robertino Lucian Petre
Vice President SNTM
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...
Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD
„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...
Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL
Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...
FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate
Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...
Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)
„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...
Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător
IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...
Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat
O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...
Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...
O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...
-
Exclusivacum o zi
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o zi
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 4 zile
O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Featuredacum 3 zileLovitură de grație pentru agricultură: Fermierii români riscă închisoarea pentru utilizarea apei și a îngrășămintelor