Anchete
EXCLUSIV/TELEKOM ROMANIA, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii si Compania Naţională Poşta Română S.A detin PROTOCOALE ILEGALE CU SRI/DUMITRU COCORU/AVIZ CLIENTILOR!
Prin Hotararea nr 89 din 29.03.2018 Coniliul local al municipiului Ploiesti a aprobat instrainarea prin vanzare directa a terenului in supragata de 604.46 mp situate in Ploiesti, B-dul Independentei nr 30, numar cadastral 8941 si carte funciara 133589 catre SC NOVADEX&CA SRL.
In conformitate cu dispozitiile art 14 din Legea 544/2004, Incisiv de Prahova intelege prin reprezentantul sau legal sa formulize cerere pentru suspendarea efectelor Hotararii nr 89/29.03.2018 adoptata de Consiliul Local al municipiului Ploiesti, hotarare care este vadit nelegala si care creeaza prejudicii tuturor cetatenilor municipiului Ploiesti, inclusive noua.
Prin cererea nr 9029/23.04.2018 am formulat plangere prealabila impotriva hotararii a carei suspendare o solicitam, apreciind actul administrative ca fiind nelegal.
Cu privire la conditia cazului bine justificat
Actul administrative contestat este vadit nelegal incuviintandu-se o vanzare directa din patrimonial orasului, a unui teren pentru care este incheiat contract de concesiune nr 005642 din 10 mai 2004, pentru o perioada de 49 de ani, adica pana in anul 2053!!!
Totodata, terenul in cauza, desi este prezentat ca fiind inscris in domeniul privat al municipiului are o situatie juridical incerta, acesta trebuind sa faca parte din domeniul public al municipiului si nu din domeniul privat.
Hotararea, asa cum este redactata NU este motivata!!!
Chiar daca aceasta are un cuprins destul de “generous”, din continutul acesteia LIPSESTE motivarea pentru care s-a aprobat vanzarea directa a unui teren pentru care este in derulare un contract de concesiune.
Din cuprinsul hotararii, NU rezulta ce se intampla cu contractual de concesiune, contract care este in vigoare, si care prevede la Cap.VI, pct 10 obligatia concesionarului ca la incetarea contractului de inchiriere, sa restituie concedentului, in deplina proprietate, terenul, care este bun de retur, in mod gratuity, liber de orice sarcini si fara o pretentie.
Procedura vanzarii, asa cum a fost facuta de catre coniliul local incalca prevederile art 123 din Legea 215/2001 republicata!
- Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea, bunurilor care fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, in conditiile legii.
- Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin LICITATIE PUBLICA, organizate in conditiile legii.
- Prin derogare de la prevederile alin (2), in cazul in care coniliile locale sau judetene hotarasc vanzarea unui teren aflat in proprietatea private a uitatii administrative-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemptiune la cumpararea terenului afferent constructiilor. Pretul de vanzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de conbiliul local sau judetean, dupa caz.
- Proprietariiu constructiilor prevazute de alin (3) sunt notificati in termen de 15 zile asupra hotararii coniliului local sau judetean si isi pot exprima optiunea de cumparare in termen de 15 zile de la primirea notificarii.
In cazul de fata NU a existat o asemenea procedura, fiind doar o cerere din partea cumparatorului, de a cumpara terenul!!!
Nu rezulta faptul ca SC NOVADEX&CA SRL este “constructorul de buna credinta al imobilului in cauza”, pentru a se face o vanzare directa.
In raportul de specialitate nr 65/05.03.2018 anexa la hotarare se mentioneaza faptul ca, imobilul in cauza a fost edificat prin autrorizatia de construire nr 238/07.04.2005.
Conform contractului de concesiune nr 005642 din 10 mai 2004, obiectul contractului a fost “concesiunea terenului…pe care se afla amplasate restaurantul –terasa London –House…”. Deci constructia EXISTA inainte de data pretinsei autrorizatii de construire!!!
SC NOVADEX&CA SRL a preluat contractual de concesiune prin act additional nr 4 incheiat in data de 10.09.2014!!!
Din actele aneza la hotararea contestata NU rezulta faptul ca societatea cumparatoare este constructorul de buna credinta al imobilului pentru a se justifica o eventual vanzare directa a terenului aferent!!!
Motivarea hotararii, reprezinta o obligatie generala, constitutional, aplicabila oricarui act administrative. Ea este o conditie de legalitate externa a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, dupa natura si contextual adoptarii sale.
Obiectivul sau este prezentarea intr-un mod clar si neechivoc a rationamentului institutiei emitente. In primul rand motivarea indeplineste o functie de transparent a procedurilor administrative in profitul cetatenilor care vor putea astfel sa verifice daca actul este sau nu intemeiat, iar in al doilea rand, aceasta permite instantei de contecios administrative sa exercite controlul de legalitate asupra actelor administrative.
In ceea ce priveste PAGUBA IMINENTA aceasta presupune producerea unui prejudiciu material in viitor si previzibil, greu sau imposibil de reparat.
In acest sens va rog sa constatati faptul ca exista un contract de concesiune, nr 005642 din 10 mai 2004, MODIFICAT PRIN 5 (cinci) acte aditionale, in derulare, pentru care municipiul Ploiesti are de incasat redeventa pana in anul 2053, de la aceeasi persoana pentru care s-a aprobat instrainarea, SC NOVADEX&CA SRL.
Redeventa anuala care trebuie achitata, a fost pentru anul 2017 in cuantum de 8.168,71 lei, redeventa care se actualizeaza annual cu indicele de inflatie.
Calculand valoarea redeventei pentru restul anilor ramasi, respective pentru 35 de ani, rezulta 35 de ani*8.168,71 lei/an= 285.904,85 lei fara a lua in calcul inflatia pentru urmatorii ani.
Deci, in BUGETUL municipiului Ploiesti, se PRODUCE O PAGUBA in cuantum de cel putin 285.904, 85 lei, prin neincasarea redeventei pentru urmatorii ani!!!
Daca luam in calcul pretul stability pentru vanzarea terenului, respective 553.658 lei si scadem din acesta redeventa pe care aceeasi societate cumparatoare ar trebui sa o achite in urmatorii ani, vom constata ca de fapt societatea cumparatoare, cumpara terenul la un prêt mult mai mic decat pretul stability prin evaluare, respective 553.658 lei – 285.904, 85 lei = 267.753, 15 lei.
Avand in vedere cele enumerate, societatea cumparatoare, prin faptul ca nu mai plateste redeventa ramasa de achitat pana la finalul contractului de concesiune, PRODUCE O PAGUBA LA BUGETUL LOCAL, PAGUBA IMINENTA!!!
In ceea ce priveste evaluarea terenului, apreciem ca si acesta a fost facuta in mod gresit, calculul fiind facut pentru un teren LIBER!!!
NU se poate face calculul pentru un teren liber, in conditiile in care exista constructii si utilitati, care sporesc valoarea acestuia!!!
Prin evaluarea facuta s-a stabilit un prêt mai mic terenului, in defavoarea municipiului Ploiesti, ceea ce cauzeaza un prejudiciu bugetului local.
Fata de cele anterior mentionate, si pe baza probelor si inscrisurilor, pana se vor “trezi” cei de la D.N.A.-ST Ploiesti, daca se vor “trezi” si/sau daca vor iesi din cardasia intereselor oculte prin care inoata de ceva timp, Incisiv de Prahova a solicitat in INSTANTA SUSPENDAREA actului administrativ emis ILEGAL! (Savu N.).
N.R – Dupa suspendarea actului administrative in instanta vom reveni cu dezvaluiri privind interesele oculte din spatele acestei hotarari si persoanele implicate. Va asiguram ca sunt la varful PRIMARIEI PLOIESTI!
Anchete
Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice
Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.
Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.
Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic
Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.
„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.
În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.
Poziția geografică, un potențial avantaj economic
Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.
Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.
Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții
Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.
Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.
Anchete
Trafic intens de marfă în Vama Siret: aproximativ 370 de camioane așteaptă ieșirea din țară, după ce 400 au fost procesate în ultimele 24 de ore
Valorile de trafic pentru transportul de marfă se mențin ridicate în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, pe sensul de ieșire din România. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Siret, în prezent, pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 370 de automarfare în așteptarea efectuării formalităților de control.
Presiunea asupra punctului vamal rămâne constantă, în condițiile în care, pe parcursul ultimelor 24 de ore, polițiștii de frontieră au procesat deja circa 400 de camioane pe artera destinată transportului de mărfuri, pe sensul către Ucraina.
Control complex la frontiera externă a Uniunii Europene
Autoritățile reamintesc că PTF Siret funcționează ca punct de trecere situat la granița externă a Uniunii Europene, ceea ce presupune proceduri riguroase de verificare. Ritmul de procesare a vehiculelor de mare tonaj nu depinde exclusiv de Poliția de Frontieră Română, ci este condiționat de activitatea cumulată a mai multor instituții cu atribuții specifice, atât de pe partea română, cât și de pe partea ucraineană.
Măsuri luate pentru fluidizarea circulației
Pentru reducerea timpilor de așteptare și gestionarea eficientă a coloanelor de camioane, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Siret au fost dispuse mai multe măsuri operative:
- Utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii rutiere și de control disponibile în punctul de trecere;
- Suplimentarea efectivelor de personal pe arterele de verificare, ori de câte ori situația din teren o impune;
- Menținerea unui dialog permanent și a coordonării directe cu autoritățile de frontieră din Ucraina pentru sincronizarea preluării automarfarelor.
Reprezentanții Poliției de Frontieră monitorizează evoluția fluxului de transport și vor reveni cu actualizări pe măsură ce situația din teren se modifică. (Paul D.).
Anchete
Justiția în direct și la oră de vârf: Cum se transformă dosarele penale în seriale TV sub privirea mută a instituțiilor
Într-o Românie în care secretul anchetei pare să fi devenit doar o sugestie facultativă pentru naivi, spectacolul telejustiției își rulează nestingherit un nou episod. Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, asistăm la o liniște instituțională asurzitoare în jurul dosarului lui Călin Georgescu: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) nu a deschis încă niciun dosar privind divulgarea de informații nepublice, Inspecția Judiciară pare intrată în concediu de odihnă prelungit, iar Tribunalul Ilfov păstrează o tăcere demnă de un ordin monahal.
Totul pornește de la transformarea sufrageriei inculpatului în platou de televiziune. Potrivit publicației Gândul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este pur și simplu asaltat de sesizările cetățenilor revoltați, după ce postul Antena 3 a difuzat imagini și planșe foto realizate chiar în timpul percheziției domiciliare din casa lui Călin Georgescu, aflat în prezent în stare de arest. Practic, probele din dosar au făcut escală mai întâi pe micile ecrane, înainte să fie analizate temeinic în sala de judecată.
Inspecția Judiciară și arta subtilă a privitului în altă parte
Revolta publicului care cere intervenția CSM și declanșarea unei verificări pare să se lovească de un zid de indiferență birocratică. În comentariul său acid, Lumea Justiției remarcă faptul că Inspecția Judiciară ar fi trebuit deja să se autosesizeze, lansând ipoteza că instituția ar fi „paralizată de frica Sistemului” în fața unei execuții publice.
Când vine vorba de scurgeri spectaculoase către presă, vigilența organelor de control pare să funcționeze cu încetinitorul, de parcă fotografiile din dosarele penale s-ar încărca singure pe serverele televiziunilor de știri, printr-un miracol tehnologic inexplicabil.
Codul Penal, această lectură facultativă pentru zilele ploioase
Dincolo de ironia situației, jurnaliștii de la Lumea Justiției mută reflectorul pe Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, subliniind că instituția nu are doar opțiunea morală, ci obligația legală de a deschide o anchetă pentru a identifica curierul invizibil care a livrat pozele către Antena 3.
Pentru cei care au rătăcit Codul Penal printre sertarele instituțiilor, sursa citată reamintește negru pe alb că livrarea de probe la televizor nu este sport național, ci infracțiune în toată regula:
- Compromiterea intereselor justiției (Art. 277, alin. 2): Funcționarul public care dezvăluie fără drept mijloace de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de o soluție definitivă, riscă închisoare de la o lună la un an sau amendă.
- Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (Art. 304, alin. 1 și 2): Scurgerea informațiilor nedestinate publicității de către cei care le cunosc prin natura funcției – sau chiar de către cei care doar iau cunoștință de ele – se pedepsește cu închisoare (de la 3 luni la 3 ani pentru funcționari, respectiv de la o lună la un an pentru alte persoane) sau cu amendă.
După cum punctează tăios Lumea Justiției, dacă PICCJ alege să asiste impasibil la acest festival al probelor televizate fără să declanșeze o urmărire penală, concluzia logică a autorilor este că Parchetul General închide ochii în fața unei infracțiuni evidente.
Jocul de-a „nu sunt eu” și tăcerea mormântală de la Ilfov
În timp ce publicul încearcă să ghicească pe unde răsuflă conducta cu documente oficiale, instituțiile încep timid jocul pasării responsabilității. Pe de o parte, DIICOT s-a grăbit deja să nege oficial că ar fi sursa ultimului pachet de imagini difuzat de Antena 3. Totuși, Lumea Justiției privește cu scepticism această delimitare, amintind că un episod tras la indigo a avut loc chiar în ziua percheziției, pe 21 septembrie 2026. Atunci, un prim val de poze și date din interiorul locuinței a inundat spațiul public – materiale care, în opinia publicației citate, nu puteau proveni decât din zona procurorilor DIICOT sau a polițiștilor prezenți fizic la fața locului.
Pe de altă parte, în această piesă a absurdului judiciar mai există un actor principal care refuză să urce pe scenă: Tribunalul Ilfov. Deși dosarul lui Călin Georgescu a ajuns acolo în procedura de cameră preliminară – ceea ce, potrivit sursei citate, transformă instanța într-un punct vulnerabil de unde planșele foto ar fi putut pleca spre redacții –, instituția nu a emis niciun sunet până în acest moment.
Până când cineva din vârful magistraturii își va aminti că dosarele penale nu sunt cataloage publicitare pentru audiență TV, rămânem cu imaginea unei justiții în care toată lumea păzește legea, dar nimeni nu știe cine a lăsat ușa deschisă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




