Exclusiv
Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu
În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu fuge de mascați. Intră direct în fluturașul de salariu, la rubrica „Contribuție individuală la bugetul de stat” (CIB), și taie un sfert din brut, lună de lună, cu aerul că așa e „legal și normal”.
Am analizat, pe baza actelor de salarizare furnizate de I.G.P.R. către Sindicatul Polițiștilor Români „Diamantul”, situația a 18 polițiști – membri ai acestui sindicat – care au dat statul în judecată pentru banii reținuți ca CIB în ultimii cinci ani.
Rezultatul estimării:
- aproximativ 2,81 milioane lei reținuți în total,
- echivalentul a circa 551.000 euro,
- care, cu dobânda legală cerută, urcă la aproape 781.500 euro,
adică între 45.000 și 60.000 de euro pentru fiecare ofițer.
Sume care, în orice țară așezată, ar însemna economiile unei vieți. La noi, sunt „pierderi colaterale” pe fluturaș.
CIB – impozitul pe naivitatea celor care mai cred în uniformă
S.P.R. „Diamantul” a introdus o acțiune colectivă pentru 18 membri de-ai săi, cerând:
- restituirea tuturor sumelor reținute drept CIB în ultimii 5 ani;
- plata dobânzii legale penalizatoare pentru fiecare reținere;
- încetarea reținerii pe viitor.
Pentru a înțelege dimensiunea fenomenului, sindicatul a solicitat I.G.P.R. documentele de salarizare pentru fiecare dintre cei 18: dispoziții de numire, tabele cu elemente salariale, anexe cu reconstrucția salariului de la 31 decembrie 2009 până astăzi.
Au rezultat 187 de pagini, din care sindicatul a făcut un calcul după aceeași logică folosită de programul de salarii al ministerului. Cifrele de mai jos sunt estimarea lor tehnică, nu sume stabilite definitiv de instanță – dar ordinea de mărime este limpede: banii curg de la polițist la buget, nu invers.
Un sfert din salariu: abonament obligatoriu la bugetul de stat
Pe fluturașul de salariu, rândul fatidic se numește „Contribuție individuală la bugetul de stat”. Din 2018, cota este de 25% din totalul brut.
Acest 25%:
- nu merge la casa de pensii;
- nu îți creează drepturi suplimentare;
- nu se notează nicăieri în contul tău personal;
- se varsă direct în bugetul de stat, conform art. 31 din Legea nr. 223/2015.
Cu alte cuvinte, din fiecare 100 de lei brut trecuți pe fluturaș, 25 de lei dispar la stat înainte ca polițistul să vadă banii pe card. Repetat 60 de luni, rezultă echivalentul a circa 15 salarii brute întregi smulse de la același om.
Pentru tot grupul de 18, asta înseamnă aproximativ 136.000 de euro pe an care pleacă la buget, doar din CIB. Statul nu are nevoie de „combinații”: are rubrici pe fluturaș.
De ce e CIB o reținere abuzivă
Pensia polițistului este necontributivă, iar CIB nu are nicio legătură cu ea.
Legea nr. 223/2015 vorbește despre „principiul recunoștinței” (art. 2 lit. f)): pensia de serviciu se plătește integral de la bugetul de stat. Nu există componentă contributivă.
Curtea Constituțională confirmă explicit, în Decizia nr. 724/2024, par. 95:
„în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plătește de la bugetul de stat”.
Traducerea brutală:
- indiferent cât CIB îți taie din salariu, pensia ta nu depinde de această contribuție;
- banii reținuți nu sunt „bani de pensie”, ci o simplă alimentare a bugetului;
- statul se îmbogățește nejustificat, invocând o „contribuție” care nu cumpără nimic polițistului.
Sindicatul a explicat mai pe larg în articolul „Dacă nu mai plătim contribuția la buget, rămânem fără pensie?”: nu, pensia militară/polițienească nu se prăbușește fără CIB. CIB e, practic, o invenție contabilă prin care statul stoarce încă un sfert din brutul angajaților în uniformă.
Cât costă „recunoștința” statului: cifrele în euro
Pe baza calculului făcut de S.P.R. „Diamantul”, pentru perioada octombrie 2021 – septembrie 2026, la un curs de 5,1 lei/euro:
- Total CIB reținut: cca. 2,81 milioane lei ≈ 551.000 euro
- Medie per persoană: ~30.600 euro (fără dobândă)
- Medie cu dobândă: ~43.400 euro per polițist
Pe categorii, situația estimată arată astfel:
| Cine | CIB reținut în 5 ani | Cu dobânda legală | Reținerea de acum, pe lună |
|---|---|---|---|
| Ofițeri (12) | 31.300 – 42.200 € | 44.600 – 60.300 € | 620 – 820 € |
| Agenți, 5 ani întregi (3) | 22.700 – 28.700 € | 32.200 – 40.900 € | 460 – 560 € |
| Agenți veniți în 2023 (3) | 12.900 – 15.000 € | 17.000 – 19.600 € | 380 – 440 € |
| Tot grupul (18) | 551.000 € | 781.500 € | 11.300 € |
Dobânda este cea legală penalizatoare, cerută în acțiune de la fiecare reținere până la plată. Calculul sindicatului merge până la jumătatea lui 2027; după acest moment, dobânda continuă să crească.
Cifrele nu includ toate orele suplimentare, toate primele sau toate variațiile de pontaj și pot fi ajustate de instanță pe baza situațiilor exacte ale angajatorului. Dar imaginea de ansamblu este clară:
- zeci de mii de euro/polițist,
- sute de mii de euro pe grup,
- bani sifonați la buget sub pretextul CIB.
Dacă procesul reușește: un sfert din salariu rămâne, în sfârșit, la polițist
Demersul sindical nu vizează doar trecutul. Pe lângă restituirea sumelor și dobândă, acțiunea cere încetarea reținerii CIB pe viitor.
Dacă instanța admite și acest capăt de cerere, consecința financiară este uriașă:
- polițistul nu mai plătește CIB;
- 25% din brut rămân în salariul lui, lună de lună, până la sfârșitul carierei.
Bazat pe salariile actuale, estimarea pe 10 ani arată așa:
| Cine | Păstrează pe lună | Păstrează pe an | În 10 ani |
|---|---|---|---|
| Un ofițer | 620 – 820 € | 7.400 – 9.800 € | 74.000 – 98.000 € |
| Un agent | 380 – 560 € | 4.600 – 6.700 € | 46.000 – 67.000 € |
| Tot grupul (18) | 11.300 € | 136.000 € | 1,36 milioane € |
La aceste sume se adaugă și ce se recuperează din trecut. Pentru un ofițer, combinația „bani luați înapoi + CIB care nu se mai reține în următorul deceniu” poate depăși 140.000 de euro.
Și aceasta este o estimare făcută la salariile de acum. Orice creștere salarială în viitor mărește automat și sfertul care rămâne la polițist.
Cât ți-a luat CIB ție, concret
Sindicatul arată un mod foarte simplu pentru oricine vrea să-și facă propriul calcul orientativ:
- Te uiți pe fluturașul de salariu la rândul „Contribuție individuală la bugetul de stat”.
- Iei valoarea lunară.
- O înmulțești cu 60 (lunile din cei cinci ani vizați în acțiune).
Exemplele arătate de S.P.R. „Diamantul”:
- CIB de 2.500 lei/lună → în 5 ani ≈ 150.000 lei ≈ 29.400 euro;
- CIB de 3.500 lei/lună → în 5 ani ≈ 210.000 lei ≈ peste 41.000 euro.
Peste aceste valori se adaugă dobânda, iar faptul că salariile au crescut din 2021 încoace face ca rezultatul estimat să fie ușor mai mare decât reținerile efective la începutul perioadei. Dar ordinul de mărime rămâne același: zeci de mii de euro de persoană.
Cum au procedat cei 18 polițiști și cum poate proceda oricine
Cei 18 polițiști despre care vorbim în acest dosar sunt membri ai S.P.R. „Diamantul”. Ei au:
- aderat la sindicat;
- semnat împuternicirea pentru acțiunea CIB;
- pus la dispoziție copiii după actele de identitate și fluturașii de salariu din care rezultă reținerea CIB.
Sindicatul organizează acțiunile CIB în dosare colective pe angajator. Integrarea unui polițist într-o astfel de acțiune presupune, după cum explică sindicatul:
- completarea adeziunii la S.P.R. „Diamantul” (online);
- completarea formularului de împuternicire „Restituire CIB” (online), generarea și semnarea PDF-ului;
- trimiterea împuternicirii semnate și a documentelor cerute.
Între timp, la fiecare lună în care reținerea continuă, suma revendicabilă crește cu încă un sfert de salariu. Fiecare întârziere lasă statului încă o tranșă din brut, „legală” pe hârtie, dar contestată în instanță.
Statul – binefăcător în discurs, collector agresiv în fluturaș
Din analiza datelor puse la dispoziție de S.P.R. „Diamantul” reiese imaginea unui stat cu dublu discurs:
- în lege vorbește despre „recunoștință” față de polițiști și militari;
- în practică, le scoate 25% din brut sub formă de CIB, fără legătură cu pensia lor;
- refuză să recunoască faptul că, prin această schemă, se îmbogățește nejustificat pe spinarea propriilor angajați din forțele de ordine.
Cei 18 polițiști din acest dosar n-au făcut altceva decât să întoarcă foaia și să întrebe, prin instanță:
- unde se duc banii?
- cu ce ne ajută nouă CIB la pensie?
- de ce să plătim zeci de mii de euro în cinci ani, când Curtea Constituțională spune clar că pensia nu e contributivă?
Răspunsul final îl va da instanța. Dar până atunci, cifrele arată un lucru simplu și incomod:
- statul plătește salariul cu o mână și ia, prin CIB, un sfert din el cu cealaltă, în timp ce se laudă public cu „respectul pentru uniformă”. (Cerasela N).
Pamflet realizat de redacția ziarului nostru de investigații, pe baza datelor și explicațiilor puse la dispoziție de S.P.R. „Diamantul”.
Exclusiv
Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul să schimbe postul: instituția a ajuns un serial ieftin de comedie neagră, dar finanțat regește dintr-un buget nelimitat de rușine publică! De fiecare dată când contribuabilul prahovean crede că ștacheta penibilului în uniformă a atins centrul Pământului, mai apare câte un „specialist” din ograda instituției care pune mâna pe târnăcop și mai sapă o galerie. Iar peste tot acest circ plutește întrebarea de un milion de puncte: cine le mai ține „palma” și „trena” mai-marilor din conducerea IPJ Prahova, maeștri absoluți în arta ascunderii gunoiului sub preș?
Apel de urgență de la firul ierbii: Când copilul fuge la Secția 2 ca să-și reclame mama „mascată” și ruptă de beată!
Ultimul episod din această telenovelă cu epoleți și vapori grei de alcool s-a consumat pe 16 noiembrie 2026 și depășește orice scenariu din Las Fierbinți. Potrivit informațiilor ajunse în posesia redacției Incisiv de Prahova, nu vreun infractor periculos a dat alarma, ci un biet copil, ajuns la capătul puterilor, care a bătut disperat la ușa Secției 2 Poliție Ploiești!
Ce a reclamat puștiul? O scenă de „siguranță și încredere” direct din sufrageria familiei: mama sa, agentul de poliție P. E. — încadrată, țineți-vă bine, chiar la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), celebra structură a „mascaților”, unde probabil duce greul… cafelelor sau al hârtiilor de birou — și soțul acesteia (tatăl vitreg al copilului) erau beți criță în casă și se trosneau ca-n codru! Pe fondul unor reprize bahice repetate și al unor crize aprinse de gelozie, tatăl vitreg ar fi trecut la corecții fizice, dar nici distinsa reprezentantă a forțelor speciale prahovene nu s-a lăsat mai prejos: cu sângele încins de grade… alcoolice, doamna agent a trecut la contraatac și a pus în practică direct pe consoartă tot ce a văzut prin sala de pregătire pe la mascați!
„Mortăciune” etilică la domiciliu și amnezie subită la sosirea echipajului
Când echipajul de poliție a descins la adresa indicată de minorul îngrozit, tabloul găsit la fața locului a confirmat fiecare cuvânt al copilului: cei doi combatanți ai amorului cu năbădăi erau „morți de beți”, într-o stare de ebrietate demnă de manualele de toxicologie!
Bineînțeles că, odată confruntați cu uniformele colegilor de la Secția 2, memoria le-a jucat feste amândurora: nimeni nu s-a bătut cu nimeni, totul a fost probabil doar un schimb mai energic de păreri filosofice printre sughițuri! Problema e că, dincolo de negarea clasică de după scandal, în sistem toți știau cu cine au de-a face: cuplul nu era nici pe departe la prima reprezentație de acest gen, ieșirile bahice și tărăboiul domestic fiind deja de notorietate printre colegi.
Și atunci, orice om întreg la minte se întreabă: ce mai caută într-o structură de elită precum SAS — acolo unde testele psihologice, autocontrolul și rigoarea ar trebui să fie literă de lege — un personaj care bea până își bagă propriul copil în sperieți și transformă apartamentul în ring de K1? Cum trece testările periodice un agent ale cărui „intervenții speciale” se dau printre sticle goale, sub privirea îngrozită a unui minor nevoit să ceară ajutorul statului împotriva propriei mame-polițist?
Logica inversă de la vârful IPJ Prahova: Scut pentru bețivii din „familie”, ghilotină pentru polițiștii care aplică legea!
Aici se vede adevărata cangrenă morală patronată de conducerea IPJ Prahova! Într-o instituție sănătoasă, un asemenea derapaj repetat ar fi lăsat urme adânci în cariera împricinatului și ar fi declanșat verificări la sânge. La Prahova, însă, funcționează o logică strâmbă, întoarsă cu susul în jos: dacă te faci praf de băutură până îți terorizezi familia și faci uniforma de râsul lumii, se găsește imediat o pălărie protectoare de șef care să pună batista pe țambal!
În schimb, ia să îndrăznească vreun polițist onest din stradă să fie corect, să refuze ordinele șoptite pe la colțuri și să taie o amendă cui „nu trebuie”! Atunci se trezește brusc toată mașinăria disciplinară a inspectoratului: curg cercetările prealabile, șicanele și rapoartele, de parcă adevărata infracțiune în IPJ Prahova nu este să te tăvălești beat prin casă purtând insigna de la SAS în sertar, ci să aplici legea fără să ceri voie de sus!
Am ales să păstrăm doar inițialele distinsei luptătoare din sufragerie — P. E. — nu din vreo admirație subită față de discreția instituțională, ci dintr-un calcul pur preventiv. Nu de alta, dar la ce standarde de „integritate” bântuie prin curtea inspectoratului, ne mai trezim că și doamna în cauză — după modelul altor „dive” de legendă din IPJ Prahova, cu busola morală avariată grav, dar cu tupeul intact — descoperă brusc, a doua zi după mahmureală, că i-a fost lezată „onoarea nepătată” și dă fuga la tribunal să-și spele reputația cu citații! Până atunci însă, rușinea rămâne întreagă în brațele conducerii IPJ Prahova: un inspectorat în care copiii polițiștilor fug la secție ca să scape de părinții beți de la „mascați”, iar șefii privesc senin în altă parte, ocupați să-i vâneze tot pe ăia care își fac treaba! (Cerasela N.).
Exclusiv
Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați câțiva metri. Nu cu lopata, că nu suntem amatori, ci direct cu buldoexcavatorul societății! Într-un oraș în care călătorii joacă ruleta rusească cu aparatele de taxare, iar banii publici se evaporă prin țeava de eșapament mai ceva ca apa sfințită la Bobotează, societatea de transport public s-a transformat oficial din serviciu comunitar în antrepriză personală de construcții la domiciliul șefilor.
Ultimele informații explozive intrate în posesia redacției Incisiv de Prahova întregesc tabloul unei comedii negre de proporții epice: în timp ce în halele TCE plouă și ninge ca-n pădure, iar autobuzele circulă ca niște fantome financiare care toacă motorină fără să încaseze bilete, la poarta directorului de exploatare Nicolae Alexandri — răsfățat de folclorul intern cu apelativul „Nae Comisionaru’” — duduie șantierul privat pe resursele statului!
Șantierul patriei în bătătura lui Nae: Buldozerist în „concediu”, duba TCE la descărcat și pavajul prosperității
Miercuri, 18 noiembrie 2026, în jurul orei 11:46, în plin program de lucru — când muritorii de rând din Ploiești tremurau prin stații așteptând autobuzele, iar „oracolul” exploatării ar fi trebuit să transpire verificând grafice de circulație — la reședința marelui maestru Nicolae Alexandri era forfotă mare. Nu se făcea vreo ședință operativă în aer liber, ci lucrări ample de gospodărire și amenajare!
Potrivit sesizărilor și informațiilor documentate ajunse la Incisiv de Prahova, curtea și împrejurimile casei lui „Nae Comisionaru’” s-au transformat brusc într-un punct de lucru neoficial al TCE Ploiești. Cu cine? Cu șoferii societății, Vali și Munteanu, transformați peste noapte din angajați ai transportului public în brigadă de intervenție casnică! Cu ce? Direct cu flota patriei: un autovehicul Ford Transit și, piesa de rezistență a tupeului absolut, buldoexcavatorul societății!
Cum au ieșit utilajele grele și duba din curtea TCE fără nicio cerere oficială, fără contract de închiriere, fără deviz și fără ca vreo barieră instituțională să le cadă pe capotă? Simplu: într-o feudă în care regulamentele sunt hârtie igienică, utilajele nu se închiriază, se iau pe persoană fizică! Din peisajul edilitar ad-hoc nu lipsea nici celebrul autoturism cu număr de înmatriculare „PAJ” al lui Munteanu, din care se descărca de zor. Ce anume? Gurile rele și sătule de atâta sfidare se întreabă ironic dacă băieții mutau cash-ul cu roaba sau doar descărcau plăcile cu care se pavează drumul spre bunăstare în bătătura șefului. Cert este că se muncea cu spor, încă de marți, într-o mobilizare exemplară pe care ploieștenii n-au văzut-o niciodată când a fost vorba de reparat gropile sau halele societății.
Și ca absurdul să poarte coroană cu diamante, iată detaliul care ar trebui să provoace palpitații oricărui inspector de muncă sau procuror treaz: același Munteanu, surprins „pe poziție” și înfipt voinicește la manșele buldoexcavatorului în curtea lui Nae, figura în scriptele oficiale ale societății ca fiind… în concediu de odihnă! Așa arată, probabil, turismul balnear la TCE Ploiești: îți iei liber de la stat ca să faci terapie ocupațională cu cupa de excavat în bătătura directorului de exploatare.
Frăția utilajului scos pe sub mână: Filip livrează buldozerul, ITP-ul așteaptă, iar sindicatul lui State binecuvântează corvoada!
Dar cine a dat cheile de la jucăriile grele ale orașului? Sursele Incisiv de Prahova îl indică direct pe Filip, omul care i-a pus pe tavă buldoexcavatorul lui Nae pentru „lucrările urgente” de acasă. Este exact același Filip sub a cărui oblăduire stația ITP de la Podul Înalt zace încremenită în neputință, unde nu s-a mișcat un pai și nu s-a făcut absolut nimic util pentru societate! Păi cum să aibă Filip timp de fleacuri instituționale precum stația ITP a TCE-ului, când urgența zero a municipiului este nivelarea bătăturii lui „Nae Comisionaru’”? Când ești „pe mână” cu cine trebuie, prioritățile se inversează natural: societatea publică poate să aștepte până îi cade rugina în cap, dar șantierul șefului nu suportă amânare!
Vă întrebați cum de șoferii Vali și Munteanu prestează fără cârcâială pe moșia directorului și cine ar trebui să apere drepturile angajaților sau integritatea patrimoniului? Ei bine, țineți-vă bine de scaune: toată această desfășurare de forțe s-a făcut, potrivit acelorași surse din interior, cu știrea președintelui de sindicat, domnul State! Da, ați citit perfect. Liderul sindical — același personaj despre care sesizările trimise la Incisiv de Prahova arătau că iese vesel pe traseu cu aparatele de taxat moarte, râzând că „nu-i pasă” și că altfel nu și-ar lua salariul — știe că șoferii și utilajele TCE sunt scoase ca pe tarla la muncă patriotică în curtea șefului și privește senin spre orizont. Sindicalism de avangardă la Ploiești: nu luptăm cu patronatul, îi turnăm șapa și îi cărăm plăcile!
Iar conducerea supremă a TCE Ploiești? Într-o comă administrativă profundă! Deși miercuri Nae nu a călcat pe la serviciu, fiind ocupat să dirijeze traficul de utilaje din propria curte, șefii cei mari par picați din Lună: nu văd că lipsesc directorii din birouri, nu văd că lipsesc Fordul și buldoexcavatorul din garaj și nu se întreabă unde s-au evaporat materialele de construcții cumpărate cu nemiluita în acte — aceleași achiziții dubioase semnalate încă din celebrul Raport nr. 1729/2025, în timp ce în clădirile TCE plouă cu găleata, dar Consiliul de Administrație condus de Cătălin Dobrescu se mândrește că și-a tras mochetă nouă și uscată sub pantofi! Acum, privind cum se descarcă materiale la poarta lui Nae și cum lucrează buldozerul societății în regie proprie-privată, parcă începe să se lege misterul: în halele TCE ninge, dar la unii acasă răsare pavajul!
Directorul Zaharia, prizonierul cu stilou de la toaletă, și „sfânta treime” a vizelor puse cu ochii închiși
Cum este posibil ca un director de exploatare să lipsească de la program și să folosească bunurile orașului ca pe roaba lu’ tataia, fără ca directorul general să scoată o șoaptă? Răspunsul vine tot din radiografia grotescă schițată de angajații exasperați pentru Incisiv de Prahova: directorul general Zaharia este, practic, redus la statutul de bibelou cu drept de semnătură!
În zilele în care nu are șantier acasă, Nae stă „lipit permanent” de Zaharia, suflându-i în ceafă până într-acolo încât gurile din instituție spun că bietul director general nu mișcă în front și e speriat și când merge la toaletă! Un an întreg, orice tentativă de reformă sau de anchetă internă a fost blocată din fașă, pentru ca apoi tot Nae să-i bată obrazul lui Zaharia că „n-a făcut nimic”, în timp ce deciziile grele se coc în vechiul laborator de interese, dar se decontează pe semnătura actualului director general. Iar peste acest tablou tronează intervențiile directe ale președintelui CA, Cătălin Dobrescu, acuzat că dă ordine peste lanțul oficial de comandă direct la Achiziții-Aprovizionare-Depozite sau pe la fosta Coloană Autospeciale, transformând Consiliul de Administrație într-un directorat paralel fără răspundere legală.
În birourile TESA, teroarea a devenit politică de resurse umane. Salariaților le este atât de frică să reclame consumurile fictive sau abuzurile, încât aproape s-au îmbolnăvit cu frica-n sân. La Aprovizionare se stă în poziția „da, să trăiți!”, iar în zona financiară domnește armonia absolută a obedienței: plățile curg la ordin, sub bagheta directorului financiar Monica Tănase și a șefei Serviciului Financiar-Contabilitate, economista Cristina Chiaga — ambele descrise de sursele din interior drept „divinizate de Nae”. Ultimul bastion al legalității banului public, viza de Control Financiar Preventiv Propriu (CFPP), a ajuns o ștampilă pusă reflex pe orice hârtie care vine „de sus”, pe principiul nemuritor: unde-i ordin, nu-i tocmeală, salariul merge, după noi potopul!
Hoția cu cardul refuzat: Traseele 39 și 444, găurile negre unde motorina arde la relanti și IT-ul doarme pe bani grei
În timp ce utilajele TCE muncesc de zor în curți private, pe străzile Ploieștiului se desfășoară zilnic un veritabil sabotaj financiar cu repetiție. Pe Traseul 39 — o linie lungă, mare mâncătoare de motorină și aproape niciodată călcată de picior de controlor — autobuzele ies dimineața din garaj cu POS-urile și compostoarele complet moarte! Deși regulile elementare interzic scoaterea în cursă a unui vehicul incapabil să încaseze bani, la TCE excepția a devenit lege. Călătorul de bună-credință urcă, vrea să plătească cu cardul, aparatul e în comă profundă, dar dacă urcă vreun controlor zelos, tot cetățeanul riscă să fie scos „blatist”! Este exact ca într-un supermarket în care casierița îți spune că s-a stricat casa de marcat, dar paza te încatușează la ieșire că n-ai bon.
În spatele acestui dezastru informatic stă o armată întreagă: un Serviciu IT cu 16 angajați, păstorit de inginerul Adrian Enescu, dublat culmea de un abonament gras plătit lunar către o firmă externă de mentenanță! Pentru ce se plătesc 16 salarii și facturi de mentenanță dacă aparatele nu văd cardul, nu numără călătorii și nu actualizează datele? Nimeni nu știe, nimeni nu aplică penalități și nimeni nu calculează munții de bani pierduți zilnic!
Mai mult, kilometrii înregistrați pe GPS bat câmpii față de kilometrii trecuți din pix pe foile de parcurs și pe FAZ-uri. Unde dispare diferența? Poate fix la capăt de linie, chiar sub nasul postului de control al TCE, unde șoferii lasă motoarele autobuzelor turate în gol zeci de minute în șir! „Cum scoatem motorina din TCE?”, se întreabă retoric avertizorii din interior, arătând cu degetul spre o dublă măsură revoltătoare: unii „protejați” sunt lăsați să ciupească liniștiți că „fac naveta și au probleme”, în timp ce angajații corecți sunt vânați dacă îndrăznesc să deschidă gura. Iar ca risipa să fie rotundă, pe traseele 444 și 444 barat (spre Mimiu, Rafinorilor, Gara de Sud și strada Rudului) — unde după ora 9:00 încasările tind spre zero absolut, iar șoferii sunt lăsați pradă scandalurilor fără pic de protecție — conducerea trimite autobuze mari și gurmande marca BMC, în loc să scoată vehiculele ISUZU cu consum redus!
„Organigrama cu chiloți” votată orbește de Consiliul Local și hohotul care anunță decontul penal
Ai zice că, în fața unui asemenea jaf sistemic — din care nu lipsește nici misterul auditului de 300.000 de lei aprobat încă din 2023 și dispărut fără urmă în ceața birocratică — Consiliul Local Ploiești ar fi trântit cu pumnul în masă și ar fi blocat orice moft al conducerii până la ultimul leu justificat. Ei bine, nu! Într-un exercițiu magistral de hipnoză colectivă, aleșii locali tocmai au votat și au aprobat „organigrama cu chiloți” a lui Nae!
Ce ascunde această capodoperă de inginerie birocratică, vândută publicului sub ambalajul mincinos al „eficientizării”? Un malaxor uriaș menit să șteargă orice urmă de răspundere individuală:
- Secția Autobază înghite de-a valma vreo 343 de salariați, amestecând autobuzele diesel, reparațiile, Coloana Autospeciale, utilajele grele și remorcherele într-o singură oală uriașă — numai bună ca să nu mai știe nimeni când pleacă un Ford Transit sau un buldoexcavator în vizită de lucru pe la șefi pe acasă!
- Transportul Electric comasează alți circa 238 de angajați, lipind forțat Depoul de troleibuze și electrice de la Podul Înalt cu Depoul de tramvaie de pe Găgeni.
- Registratura unei societăți cu sute de oameni este redusă comic la… un singur angajat! Un fel de Superman administrativ care trebuie să fie simultan ghișeu pentru public, poștaș, curier intern și propriul său înlocuitor când merge în concediu (probabil nu pe buldozer, ca alții).
- Serviciul Juridic și filtrele de control sunt subțiate convenabil, epurând vocile incomode, ca nu cumva să mai încurce cineva cu legile statului semnăturile date la ordin.
La ultima ședință AGA, proaspăt încoronat drept „Baba Vanga” a transportului ploieștean — omul care prezice cine zboară, cine avansează și cum se împart scaunele, dar nu poate ghici când va merge un POS pe linia 39 — Nicolae Alexandri a încercat să îngroape dezvăluirile Incisiv de Prahova sub un hohot zgomotos de râs, făcând bășcălie de propria poreclă, „Nae Comisionaru’”.
Râzi, maestre, râzi din toată inima! Cât încă mai toarce buldoexcavatorul TCE-ului în bătătură, cât Munteanu își mai petrece „concediul” la manșe, cât Filip mai uită de stația ITP pentru urgențele tale gospodărești și cât sindicatul lui State mai ține de șase! Dar istoria administrației românești are o regulă nescrisă și al naibii de ironică: atunci când confundzi garajul primăriei cu șopronul din spatele casei, râsul ăsta gros de la ședințele AGA se transformă, mai devreme sau mai târziu, într-un sughiț prelung în fața organelor de anchetă. Pentru că mocheta din sala de ședințe și pavajul proaspăt din curte or fi ele uscate și frumoase, dar factura acestui dezmăț nu o mai poate valida nici măcar un compostor stricat! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)
Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de tristă și zgomotoasă amintire al comunei buzoiene Cătina, n-ar primi doar un bust la intrare, ci o aripă întreagă, dotată cu separeu la birt, parcare pentru ATV-uri și imprimantă setată exclusiv pe combinația de taste Ctrl+C / Ctrl+V. Conform dezvăluirilor publicate de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova, de alte publicații locale din Buzau, dar și potrivit declarațiilor oficiale făcute recent de actuala conducere a Primăriei Cătina, portretul fostului edil depășește orice imaginație satirică: avem în față un veritabil „baron de buzunar cu apucături de vestul sălbatic”, care a reușit performanța epocală de a trece de la pistolul fluturat pe uliță și proiecte copiate cu tot cu numele altei comune, direct în roba solemnă de avocat stagiar!
Ingineria hidraulică „Ctrl+C / Ctrl+V”: Când ceri apă pentru Cătina, dar uiți să ștergi comuna Tisău din dosar!
Ultima bombă administrativă care a explodat în urma mandatului lui Fulgeanu demonstrează că, atunci când ești mult prea ocupat cu „combinatorica” la nivel înalt, nu mai ai timp de fleacuri tehnice precum geografia propriei comune. Actualul primar din Cătina (menționat în relatările presei locale atât ca Cătălin Cojocaru, cât și ca Constantin Cojocaru) a scos la lumină modul halucinant în care fosta administrație condusă de Alexandru Fulgeanu și-a bătut joc, la propriu, de finanțarea vitală pentru rețeaua de apă și canalizare a localității.
Cum se scrie un proiect de milioane în viziunea „vizionarului” Fulgeanu? Simplu: iei frumos documentația muncită de altă unitate administrativ-teritorială din județul Buzău, îi dai un „copy-paste” bărbătesc și o trimiți la finanțator cu tupeu! Doar că, în febra copiatului, autorii măreței opere administrative au uitat să dea și un „Find & Replace” până la capăt. Astfel, pe unele pagini ale proiectului depus oficial de Primăria Cătina trona, mândru și neatins, numele comunei… Tisău! Practic, pe hârtiile lui Fulgeanu, cătinenii urmau să bea apă prin țevile din Tisău.
Rezultatul acestei capodopere de lene și impostură a fost un duș rece — evident, fără apă de la rețea. După cum a explicat actualul edil Cojocaru, momentul penibil a atins apogeul în luna februarie, la un eveniment festiv organizat la Consiliul Județean Buzău. Atunci, comuna Cătina a fost anunțată triumfal cu două proiecte la semnare: unul pentru iluminat public și celălalt pentru investițiile în apă-canal (la acel moment, comisia de evaluare a documentațiilor tehnice nu informase încă despre metoda „copy-paste” patentată de fostul primar Fulgeanu). Bucuria a ținut exact 24 de ore: a doua zi, Primăria Cătina a fost înștiințată sec că doar finanțarea pentru iluminatul public rămâne valabilă — proiect semnat în februarie, prin care s-au și înlocuit deja aproximativ 200 de lămpi cu consum economic. Proiectul de apă și canalizare? Aruncat la coș de finanțator pentru plagiat administrativ!
Drone pe cerul Cătinei și 120 de miliarde de lei vechi ca să se spele rușinea „fostului”
În urma dezastrului lăsat moștenire de „maestrul Xerox”, actuala administrație din Cătina este nevoită acum să alerge contra cronometru pentru a reface totul de la zero, dar de data aceasta pe coordonatele reale ale comunei Cătina, nu ale Tisăului. Potrivit mesajului transmis cetățenilor de primarul Cojocaru, au început lucrările reale de proiectare, iar deasupra comunei au fost programate chiar și zboruri autorizate cu drona pentru efectuarea măsurătorilor topografice exacte. Scopul declarat este racordarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de apă și, acolo unde situația și posibilitățile tehnice o permit, și la canalizare.
Noua documentație completă — studiul de fezabilitate și proiectul tehnic — trebuie depusă la Ministerul Mediului – Agenția pentru Fondul de Mediu (AFM) până la termenul-limită de 1 septembrie, când se deschide noul apel de proiecte. Miza pe care Fulgeanu a tratat-o cu un „copy-paste” de corigent este uriașă: 120 de miliarde de lei vechi pentru execuția a aproximativ șapte kilometri de rețele de apă potabilă, dublate de rețele de canalizare, pe lateralele drumului județean care traversează comuna și pe câteva străzi adiacente.
Mai mult, în așteptarea finanțării din septembrie, actualul șef al administrației pregătește documentațiile tehnice și avizele pentru amenajarea, din bugetul local, a unor sisteme subsecvente de distribuire a apei potabile în zonele cu probleme deja identificate, plus o altă documentație tehnică pentru un program european sau guvernamental destinat reabilitării clădirii Căminului Cultural — cândva un simbol cu tradiție nu doar la nivel județean — și amenajării unui teren de sport. Adică exact acele lucruri plictisitoare de administrație pe care nu ai cum să le faci când ești ocupat să numeri flotanți în propria bătătură.
„Căminul cultural” din sufrageria lui Fulgeanu: 118 flotanți la o singură adresă și pungi cu dulciuri electorale!
Și dacă tot vorbim de aglomerație și spațiu locativ, să nu uităm cum înțelegea Alexandru Fulgeanu democrația într-o comună cu doar circa 2.170 de locuitori. Potrivit investigațiilor de presă citate de Incisiv de Prahova, înainte de alegeri, domiciliul primarului Fulgeanu s-a transformat subit într-un veritabil stup uman: peste 118 persoane și-au descoperit simultan chemarea lăuntrică de a locui fix la el acasă!
Vechea metodă a „autobuzului cu votanți” a fost astfel upgradată la versiunea 2.0: „Operațiunea Flotantul în sufrageria edilului”, cu viză de reședință tur-retur și sens unic direct spre ștampila „corectă” din cabina de vot. Iar ca ospitalitatea să fie completă, campania de „grijă părintească pentru comunitate” a fost îndulcită generos cu tichete cadou, bonuri valorice și pungi cu dulciuri împărțite pe la profesori, părinți și elevi. Într-un stat de drept, asta miroase de la o poștă a mită și fraudă electorală; în dicționarul lui Fulgeanu, se numea probabil „filantropie aplicată”.
Primăria-bancomat: „Fata cu ghiveciul”, fina și silicoanele sau retușurile pe bani publici
Cât timp proiectele comunei se făceau cu „copy-paste” după vecinii din Tisău, bugetul Primăriei Cătina funcționa, conform documentelor și relatărilor din presă, ca un card bancar fără PIN și fără limită de retragere al primarului. Pe banda rulantă a cheltuielilor cu iz de interes strict privat s-au înșirat achiziții suspecte de mobilier, telefoane, laptopuri și „servicii” cu facturi umflate cu pompa.
Însă cireașa de pe tortul bugetar rămâne latura „estetică” și sentimental-amoroasă a administrației. Potrivit investigațiilor jurnalistice, din banii unei comune modeste s-ar fi finanțat până și intervențiile estetice pentru fosta administratoare publică, Manuela Păsăroiu — intrată definitiv în folclorul presei sub apelativul memorabil de „fata cu ghiveciul”. De altfel, atât relația cu fosta administratoare, cât și cea cu fina N.M., dar și alte scandaluri sexual-sentimentale cu tinere din comună, par să fi venit la pachet cu generoase „anexe financiare” decontate de la buget, lăsând în urmă o comunitate dezbinată și o imagine publică făcută praf.
Pistolarul din Poinițele: Când ești zmeu pe ATV, ai oțel la brâu, dar la Poliție se transformă în lemn și plastic!
Dacă la proiecte era adeptul copiatului, pe uliță Alexandru Fulgeanu se visa direct șerif texan. Episodul petrecut în plină stare de urgență în satul Poinițele (comuna Chiojdu) rămâne o piesă de antologie a grobianismului local. Conform relatărilor presei, Fulgeanu, binedispus, corespunzător „hidratat” și călare pe ATV, descinde cu gașca pe uliță. Unul dintre „vitejii” din escorta sa calcă cu ATV-ul câinele unui localnic, omorând animalul pe loc.
Cum reacționează un viitor om al legii? Se întoarce cu scuze? Cu despăgubiri? Nici gând! Primarul revine la fața locului și își ridică ostentativ bluza în fața martorilor, afișând un pistol la brâu, ca să priceapă tot poporul cine e stăpânul inelelor pe vale! Doar că miracolul biblic se produce imediat ce pistolarul ajunge în fața Poliției: brusc, curajul se evaporă, iar arma letală de la brâu suferă o metamorfoză miraculoasă în declarații, devenind un inofensiv pistol „de plastic” sau „din lemn”! Pe uliță — interlop feroce înregistrat audio cu un limbaj de mahala; în biroul anchetatorilor — băiețel cuminte care se juca de-a cowboy-ul cu o bucată de scândură.
„Am poliția și parchetele la picioare!” — Confesiunea unui viitor… avocat stagiar!
Tupeul nu era însă o simplă scăpare de weekend. Înregistrările audio apărute în spațiul public (inclusiv trei secvențe audio atașate dezvăluirilor din presă) îl surprind pe Alexandru Fulgeanu într-un recital grotesc de înjurături la adresa subordonaților, jigniri aruncate cetățenilor și amenințări directe sau voalate, inclusiv la adresa jurnaliștilor și martorilor.
Într-o discuție cu un om de afaceri din Prahova — care a și reclamat că a fost șantajat și amenințat, fapt ce a dus la deschiderea dosarului penal nr. 363/2020 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, județul Buzău — Fulgeanu aruncă fraza care îi rezumă întreaga filozofie de viață: „Am poliția și parchetele la picioare!”.
Ei bine, ghiciți unde a ajuns astăzi omul care ținea justiția „la picioare”, șantaja afaceriști și își amenința consătenii? Exact în Barou, ca avocat stagiar! Și-a tras toga pe umeri și intră solemn în sălile de judecată ca să pledeze pentru dreptate, adevăr și supremația legii. Să-l pui pe Alexandru Fulgeanu apărător al statului de drept este echivalentul juridic al numirii vulpii pe post de auditor intern și paznic de noapte la avicola!
Fabrica de bani din Otopeni: Platforma egent.ro, bolnavi exploatați „la 4 ore” și o firmă în faliment, dar miraculos „activă”! (aici)
Cum bugetul de la Cătina s-a închis pentru el, tandemu-ul de aur Alexandru Fulgeanu – Manuela Păsăroiu („fata cu ghiveciul”) și-a mutat cartierul general al „ingineriilor” la Otopeni, județul Ilfov, unde rețeta banilor dubioși a fost adaptată sectorului privat prin două societăți comerciale:
- Agenția de Vânzări Servicii SRL Otopeni și platforma online egent.ro: Aici, vechii parteneri de la Primăria Cătina s-au regrupat în jurul vânzărilor online. Potrivit informațiilor din presă, conturile rulează bani, iar acuzațiile de delapidare nu au dispărut, ci doar și-au schimbat codul poștal, suspiciunile vizând acum modul în care sunt storși și plimbați banii prin această firmă și platformă.
- Davs Fire Solutions SRL Otopeni — bijuteria cinismului absolut! Prezentată în teren ca firmă de pază, societatea figurează în datele oficiale de identificare cu CUI 24633344, Nr. Registrul Comerțului J23/274/2013, având sediul în Otopeni, județul Ilfov, și domeniu de activitate prevenirea și stingerea incendiilor.
Aici, „umanismul” avocatului stagiar Fulgeanu atinge cote greu de digerat: conform dezvăluirilor, prin această firmă sunt folosiți oameni vulnerabili, ieșiți la pensie pe caz de boală. Pe hârtie, ca să nu bată la ochi regimul medical și fiscal, bolnavii sunt angajați legal pe 4 ore. În realitate, neoficial, sunt ținuți la muncă mult mai multe ore și plătiți „la negru”, direct „din buzunar”. Ce contează legislația muncii sau sănătatea unor pensionari pe caz de boală când trebuie să iasă profitul?
Dar stați, că spectacolul juridico-financiar de la Davs Fire Solutions SRL devine și mai savuros când verifici registrele oficiale și portalul instanțelor! Potrivit datelor din verificările comerciale și judiciare (inclusiv bazele de date tip FirmaCheck și portalul instanțelor), firma are lipită pe frunte eticheta roșie cu „Semnale privind falimentul”:
- La Tribunalul Ilfov figurează negru pe alb Dosarul nr. 2028/93/2022, unde debitorul DAVS FIRE SOLUTIONS SRL se află direct în procedură de faliment, existând inclusiv dosare asociate procedurii de faliment!
- Și totuși, surpriză demnă de dosarele X ale fiscalității românești: la verificarea statutului curent apare o neconcordanță majoră între bazele de date, FirmaCheck indicând în continuare un statut fiscal activ!
Iată, așadar, tabloul complet, fără niciun pixel lipsă, al „fenomenului” Alexandru Fulgeanu: omul care la Cătina copia proiecte de apă cu numele comunei Tisău (lăsându-l pe actualul primar să măsoare comuna cu drona ca să nu piardă 120 de miliarde de lei vechi în septembrie), caza 118 flotanți sub propriul acoperiș, împărțea bomboane electorale, deconta răsfățuri și operații estetice pentru „fata cu ghiveciul”, scotea pistolul „de lemn” după ce gașca lui omora câini cu ATV-ul în stare de urgență, urla pe înregistrări că are „poliția și parchetele la picioare” în timp ce se alegea cu dosarul penal 363/2020 la Pătârlagele, iar acum rulează afaceri la Otopeni cu firme aflate simultan în faliment la Tribunalul Ilfov (dosar 2028/93/2022) și „active” fiscal, storcând munca pensionarilor bolnavi angajați pe 4 ore!
Și după toate acestea, dimineața, își scutură impecabil toga de avocat stagiar și merge în instanță să apere Legea. Nu mai e nevoie de nicio concluzie moralizatoare; rămâne doar o singură întrebare legitimă pentru Barou, ANAF, ITM și Parchete: când justiția este deja „la picioarele” domnului stagiar, cine mai are curajul să-i verifice măcar dacă diploma nu e cumva dată tot cu „copy-paste” după vreun coleg din Tisău? Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 2 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR





Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login