Anchete
EXCLUSIV/“In Piața Victoriei niște oameni au declarat greva foamei și au de gând să stea acolo până va veni salvarea să îi ia/Până vor pica pe jos”
“In Piața Victoriei niște oameni au declarat greva foamei și au de gând să stea acolo până va veni salvarea să îi ia. Până vor pica pe jos. E vorba de doi angajați ai Telekom, care acuză compania de hărțuire și concedieri abuzive ale membrilor de sindicat, de refuzul de a încheia un act adițional la contractul colectiv de muncă pentru a acoperi pierderile cauzate de transferul contribuțiilor și alte încălcări grave ale drepturilor. Reamintesc că statul român are 46% din acțiunile companiei, alături de Deutsche Telekom și grecii de la OTE. E un caz clasic de alianță dintre marele capital și state (captive) care duce la exploatarea muncitorilor. Să vedem acum cât valorează patriotismul unora și cât de mult sunt dispuși să facă pentru propriii lor cetățeni, dincolo de sloganele sforăitoare. „Nu contăm, tot ce contează e profitul, noi suntem doar niște animăluțe care fac profit”, spune unul din cei doi angajați aflați în greva foamei. Puteți merge să stați de vorbă cu ei, sunt la ieșirea din metrou spre Guvern. Vom reveni cu un interviu video, pentru campania #ServiciUșor – #EroiiMunciiCapitaliste săptămâna viitoare”. (Cutov Ina).
Anchete
Tribunalul București, invadat de gândaci: Probleme de igienă la Sema Parc
O situație alarmantă la nivelul instanțelor comerciale
Publicația Lumea Justiției a relatat că Tribunalul București se confruntă cu o nouă problemă serioasă la sediul său din Sema Parc, unde funcționează două secții comerciale, respectiv a VI-a și a VII-a.
Invazie de gândaci în sălile de judecată
Conform informațiilor obținute, aceste două secții au fost afectate de o invazie de gândaci. Problema nu se restrânge doar la arhivele cu dosare, ci afectează și birourile judecătorilor, ridicând semne de întrebare cu privire la condițiile de muncă și igiena în instanțele din capitală.
Implicarea autorităților și reacții publice
Situația a generat îngrijorare în rândul personalului și al părților implicate în procesele judecătorești, care se așteaptă la măsuri rapide din partea autorităților pentru a remedia această problemă. Asemenea condiții pot avea un impact negativ asupra funcționării justiției și asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.
Anchete
Controverse în politica românească: Partidul SENS și promovarea drogurilor
Recent, publicația Lumea Justiției a dezvăluit activitățile controversate ale unui fiu de fost procuror implicat în promovarea drogurilor. Acest scandal se leagă de Partidul SENS („Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate”), o formațiune politică susținută de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, fost membru USR.
Originea partidului SENS
Partidul SENS a fost înființat pe 28 septembrie 2023, de către foști membri USR care și-au exprimat nemulțumirea față de direcția pe care o lua Uniunea Salvați România. Aceste nemulțumiri derivă din percepția că USR nu era suficient de angajat în progresele sociale (#rezist) și că unii membri adoptaseră poziții conservatoare pe teme importante, cum ar fi familia tradițională, definită prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Ideologia partidului SENS
În esență, SENS este perceput ca o formațiune de stânga care promovează drepturile minorităților sexuale, inclusiv parteneriatele civile și adopțiile de către cupluri de același sex. De asemenea, partidul își asumă o poziție liberală în privința consumului de droguri, pledând pentru legalizarea cannabisului și a etnobotanicelor, precum și pentru dreptul la avort, adică „uciderea de copii nenăscuți.”
Concluzie
Activitățile și advocacy-ul Partidului SENS ridică suspiciuni și preocupări în spațiul public, în special în contextul promovării subiectelor sensibile, precum drogurile și avortul. Aceste aspecte pun în discuție direcția pe care o ia politica românească și impactul pe care formațiunile recente îl pot avea asupra societății. (Irinel I.).
Anchete
Proiect de lege pentru transparentizarea finanțării ONG-urilor în România
Deputații români au inițiat un proiect de lege ce obligă organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) să raporteze sursele de finanțare, având similitudini cu legislația adoptată recent în Georgia, numită „legea agentului străin”. Articolul semnat de Claudia Marcu pentru Cotidianul Național evidențiază implicațiile acestei propuneri, care, deși nu impune înregistrarea ONG-urilor ca având interese externe, solicită transparență în privința finanțatorilor.
Compararea cu modelul georgian
Spre deosebire de actul legislativ din Georgia, care cere ONG-urilor să se declare ca urmărind interesele unei puteri străine dacă mai mult de 20% din finanțare provine din afară, proiectul românesc solicită doar publicarea informațiilor legate de finanțatori. Deși actualul Parlament se află la final de mandat, inițiativa ar putea genera proteste din partea societății civile, având în vedere controversele izbucnite în urma legii din Georgia, care a atras critici severe din partea Uniunii Europene și Statelor Unite.
Motivația proiectului de lege
Inițiatorii proiectului, deputații Mihai Ioan Lasca și Daniel Florin Ghiță, susțin că măsura urmărește să consolideze încrederea publicului în ONG-uri și în mecanismele democratice, având în vedere că finanțarea din diverse surse poate genera întrebări legitime privind influențele externe asupra activităților acestora.
Transparența sursei de finanțare
Proiectul de lege prevede un cadru legal pentru raportarea și monitorizarea fondurilor primite de ONG-uri, asociații și fundații. Aceasta vizează implementarea de măsuri menite să asigure transparența surselor de finanțare, indiferent de proveniența acestora. Se consideră că reglementarea va permite o informare corectă a cetățenilor și autorităților, contribuind astfel la creșterea încrederii în activitatea organizațiilor neguvernamentale.
Obligații de raportare
Proiectul se va aplica tuturor asociațiilor, fundațiilor și ONG-urilor care primesc finanțare de la persoane fizice sau juridice străine. Aceste entități vor avea obligația de a declara statului român toate sursele lor de finanțare. Finanțarea, conform legii, include transferuri de bani, donații, sponsorizări și orice alt tip de sprijin economic.
Concluzie
Proiectul de lege pentru raportarea surselor de finanțare ale ONG-urilor din România are potențialul de a crea un cadru mai transparent pentru activitatea acestora, dar și de a genera controverse similare celor întâmpinate în Georgia. În contextul în care transparența și responsabilitatea devin tot mai importante în societatea civilă, monitorizarea eficientă a finanțării organizațiilor ar putea întări încrederea publicului în aceste entități.
-
Exclusivacum 18 ore
Guvernul răspunde criticilor Avocatului Poporului privind pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase (II)
-
Exclusivacum 2 zile
Mihai Polițeanu promite legalitate în Ploiești: Acțiuni impotriva ilegalităților în zona Hale și Piețe
-
Exclusivacum 4 zile
Sindicatele din Penitenciare reacționează la declarația lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile militare
-
Exclusivacum 5 zile
Afacerea ROSAL: Meciul subteran între mafia deșeurilor și justiție
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de corupție în procesul de mutare a Polițiștilor de Penitenciare
-
Exclusivacum 3 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase
-
Exclusivacum 4 zile
Impactul protestului pensionarilor militari din 29 noiembrie 2024: O privire asupra așteptărilor și cerințelor