Anchete
EXCLUSIV/PROMO/Dezvaluiri incendiare/TENEBRELE unui SISTEM/UN NOU PARADIS IN PRAHOVA SIMILAR CELUI DE LA TARGSOR/OFITERI BCCO, PROCURORI DIICOT SI OAMENI DE AFACERI
Satui de ilegalitaile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii TELEKOM, de pasivitatea suspecta a autoritatilor statului roman (probabil din cauza protocoalelor incheiate de Telekom cu SRI), Lucian Robertino (prim vicepresedintele sindicatului SNTM) a atentionat conducerea Sprint din SUA despre „gurele albe” care vor sa preia aceasta companie si a solicitat: “Stop the deal”.
In urma acestui demers, partenerii americani au sesizat, la randul lor, mai multe organisme ale U.E.
In atentia domnilor Candice Johnson și Jimmy Gurganus
Numele meu este Lucian Robertino Petre și sunt angajat al Grupului Deutsche Telekom din România (Telekom Romania Communications SA) și sunt prim – vicepreședinte al Uniunii Naționale a Telecomunicațiilor Mobile, un reprezentant al uniunii în România.Vă scriu pentru că am observat interesul Deutsche Telekom de a cumpăra Sprint din SUA și vreau să știți cum funcționează această companie cu lucrătorii companiilor pe care le prelucrează.Am fost angajat timp de 11 ani la compania românească de telecomunicații (Romtelecom), care a fost privatizată de grupul OTE Grecia în 1997, care a fost ulterior privatizată de DT. Managementul Telekom România este asigurat de DT de la preluarea de către DT a OTE. La momentul preluării, în România au fost mai mult de 10.000 de locuri de muncă, iar în următorii 4-5 ani au scăzut numărul la 4.000.Au existat concedieri mascate, oferindu-le celor care au semnat acordurile între 1.000 și 12.000 de dolari, în funcție de timpul petrecut în companie. Cei care nu au fost de acord să plece în mod voluntar au fost concediați. În prezent, cei care au rămas angajați lucrează în medie 10 ore pe zi, iar salariile lor sunt mizerabile, cu excepția directorilor companiei care au zeci de mii de dolari pe lună, plus beneficii (bonusuri de sute de mii dedolari pe an, însumând peste 100.000 de dolari, etc.). În plus, compania nu înregistrează niciun profit pentru venituri de peste 1 miliard de dolari. Pentru a înțelege mai bine, 80% din bugetul salariilor se alocă managerilor companiei, iar 20% din buget se alocă celorlalți angajați. Pentru 4.000 de angajați avem 1 CEO, 7 directori executivi, 50 de directori, 150 de manageri, 500 de supervizori, 150 de manageri de proiectSindicatul din care fac parte s-a opus ferm planurilor de reorganizare, dar fără succes. De când DT a venit în România, în fiecare angajat a fost stabilit panică și frică.În martie 2017 am fost concediat abuziv, iar soția mea, care lucra de 24 de ani în companie și făcuse parte din 5% din talentele DT din lume, a fost concediată 3 luni mai târziu. M-am luptat în instanță și am câștigat după un an. Am fost discreditat de DT și am decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care validează nedreptatea făcută împotriva mea. În schimb, soția mea a trebuit să accepte situația din cauza lipsei de bani pe care trebuia să o plătim avocaților.Am încercat dialogul cu comisia DT și am plecat în Germania în Bonn în decembrie 2017 la sediul central unde am lăsat câteva documente către CEO-ul Timotheus Hottges. Am avut o discuție de 2 ore cu un membru al consiliului de administrație care a promis că va schimba lucrurile, dar nu s-a întâmplat În martie am fost reintegrat și am început să negociem un nou acord colectiv, dar compania a refuzat definitiv. În martie am început o grevă a foamei, care a durat 5 zile, în fața guvernului român, fără a vorbi cu nimeni. Singurul sprijin pe care l-am avut a fost de la Confederația Națională BNS…Accesul meu la sediul Telekom România este interzis să li se permită să intre numai în clădirea unde lucrez.Florin Bica, președintele sindicatului, a fost de asemenea înlăturat abuziv în iunie 2017 și este încă in judecata, în instanță. Compania isi permite 300 de dolari să fie plătite pe oră avocaților.Avem peste 25 de procese de muncă forțată deschise în instanță, muncă neremunerată pentru membrii sindicatelor noastre, deoarece muncitorii lucrează timp de 10 ore pe zi, iar compania le plătește doar 8 ore.Vrem să știți cum funcționează DT în alte țări decât Germania și dacă doriți să vă informați despre acțiunile noastre, tot ce trebuie să faceți este să căutați pe Google numele nostru.Vrem să protesteazăm în fața tuturor sediilor DT din Europa și poate în Washington, unde mă voi găsi în iulie. (Irinel I.).
Accesati arhiva Incisiv de Prahova cu dezvaluirile privind ilegalitatile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii Telekom Romania:
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/05/tepe-marca-telekom-romania/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/06/14/telekom-detine-o-creanta-negarantata-de-675-milioane-lei/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/05/22/exclusiv-dezastrul-telekom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/22/exclusivromania-tara-mea-sat-fara-caini/
Stop the deal!
Dear Candice Johnson and Jimmy Gurganus,
My name is Lucian Robertino Petre and I am an employee of the Deutsche Telekom Group in Romania (Telekom Romania Communications SA) and First Vice President of the National Mobile Telecommunications Union, a representative union in Romania.
I’m writing to you because I noticed Deutsche Telekom’s interest in buying Sprint from the US and I want you to know how this company works with the workers of the companies they take over.
I have been employed for 11 years at the Romanian telecommunications company (Romtelecom), which was privatized by the OTE Greece group in 1997, which was later privatized by DT. Telekom Romania’s management is ensured by DT since the DT’s taking over of OTE. At the time of taking over, in Romania, there were more than 10,000 jobs, and throughout the next 4-5 years they downsized the number to 4000. There were sneaky dismissals, giving those who signed the parties’ agreement sums between 1,000 and 12,000 dollars, depending on the time spent in the company. Those who disagreed leaving voluntarily were fired. Nowadays, those who have remained employees work on average 10 hours a day, and their salaries are miserable, apart from company executives who have tens of thousands of dollars per month, plus benefits (bonuses of hundreds of thousands of dollars per year, summing over $ 100,000, etc.). In addition, the company does not record any profit to revenues of over $ 1 billion. To better understand, 80% of the salary budget goes to the company’s managers, and 20% of the budget goes to the others employees. For 4,000 employees we have 1 CEO, 7 Executive Directors, 50 Directors, 150 managers, 500 supervisors, 150 project managers.
The trade union I belong to has strongly opposed plans for reorganization, but with no success. Since DT has come to Romania, panic and fear has been set in every employee.
In March 2017 I was abusively dismissed, and my wife, who had been working for 24 years in the company and had been part of 5% of DT talents in the world was fired 3 months later. I fought in court and won after 1 year. I was discriminated by DT and I have a decision from the National Council for Combating Discrimination that validates the injustice made against me. Instead, my wife had to accept the situation because of the lack of money we had to pay to lawyers.
I tried to have a dialogue with the DT board and I went to Germany in Bonn in December 2017 at the headquarters where I left some documents to the CEO, Timotheus Hottges. We had a 2-hour discussion with a board member who promised to change things, but it did not happen.
In March I was reintegrated and we started negotiating a new collective agreement, but the company declined permanently. In March I started a hunger strike which lasted 5 days, in front of the Romanian government without talking to anyone. The only support I had, was from the National Confederation NBS.
I am watched both on the street, at home and at work. My access to Telekom Romania headquarters is forbidden being allowed to enter only in the building where I operate.
Florin Bica, president of the trade union, was also abusively dismissed in June 2017 and is still tried in court. The company allows $ 300 to be payed per hour to lawyers.
We have over 25 forced labour lawsuits opened in court, unpaid work for our trade union members, because workers are 10 hours per day at work, and the company pays them for only 8 hours.
We want you to know how DT works in other countries than Germany, and if you would like to get informed about our actions, all you have to do is to search on Google our names.
We want to protest in front of all DT headquarters in Europe and maybe in Washington , where I will find myself in July .
Yours sincerely ,
Robertino Lucian Petre
Vice President SNTM
Anchete
Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”
Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor
Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.
Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.
Limita legală: protecție și culegere de informații
Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.
Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.
Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.
Comparația cu J. Edgar Hoover
Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.
Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.
Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic
În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.
Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.
Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD
Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.
Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.
Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea
În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.
Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.
Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță
În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.
Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.
Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).
Anchete
O avocată contestă planul de desființare a Judecătoriilor Urziceni și Strehaia
Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.
CSM a propus desființarea celor două judecătorii
Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.
Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.
Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM
Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.
Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.
Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe
În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.
„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.
Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală
Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.
În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.
Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.
„Hotărârea are caracter preparator”
Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.
În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.
În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.
Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare
Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.
Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).
Anchete
Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.
România, aliat de încredere pe Flancul Estic
Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.
Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.
Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.
Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere
În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.
Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:
- combaterea criminalității organizate;
- traficul de droguri și de persoane;
- securitatea frontierelor;
- migrația ilegală;
- criminalitatea informatică;
- combaterea terorismului.
Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.
Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”
Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.
Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.
„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.
Delegație americană aflată în România până la 31 august
Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.
La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 18 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 11 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



