Anchete
EXCLUSIV/Presiunile ambasadei S.U.A. din Bucuresti?/ Cazul unei obscure firme americane – Comisarul de Prahova
Va vom relata un caz al unei obscure firme americane, cu mari pretentii in exploatarea zacamintelor noastre de gaze naturale, care a patruns in industria romanesca gazeifera la presiunile ambasadei S.U.A. din Bucuresti.
Este clar ca in conjunctura actuala privatizarea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. nu este oportuna, dar exista pericolul „capusarii” acesteia de alte firme, chiar de companii straine cu reputatie indoielnica, care aduc un imens prejudiciu statului roman.
Firma respectiva a reusit sa semneze un parteneriat cu principalul operator autohton in domeniul exploatarii si inmagazinarii gazelor naturale, ROMGAZ, profitand de buna credinta si bunul simt al acestuia, Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. In urma semnarii acestui acord, firma americana a castigat, fara licitatie, dreptul de a exploata in comun cu ROMGAZ 11 zacaminte de gaze naturale. In prezent, firma americana incearca sa isi revendice drepturi exclusive de exploatare ale zacamintelor mentionate, dupa ce a reusit sa scada productia de gaze naturale la unele sonde si sa initieze un program de exploatare irational, de secatuire rapida a zacamintelor, ceea ce aminteste de epoca Sovrom Petrol.
Firma (de apartament) ROMTEX (ROMania TEXas) International, L.L.C., din Houston, Texas, S.U.A., a fost fondată în anul 1999 de către doi „specialisti” fara stralucire: avocatul David W. Rutledge, fost negociator sef pentru AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY (al asa-zisei investitii de 1 miliard de dolari în industria de gaze naturale din România, proiect care s-a dovedit a fi o farsă si la care s-a renuntat de altfel în 1998) si inginerul Ronald S. Carpenter, fost Project Manager al AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY, după ce au fost disponibilizati de la AMOCO PRODUCTION COMPANY, Houston, Texas. Compania a fost înfiintată în scopul investirii unor fonduri financiare acordate preferential acestei firme de către Societatea Financiară Internatională (International Finance Corporation – I.F.C.) – divizia de investitii a Băncii Mondiale, Banca Europeană de Reconstructie si Dezvoltare, pentru „cresterea” productiei de gaze naturale din România.
În urma discutiilor purtate între ROMTEX International, L.L.C. si S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., s-a semnat într-o primă fază, pe data de 14.10.2000, un acord de cooperare si confidentialitate, cu avizul Agentiei Nationale de Resurse Minerale (A.N.R.M.) Bucuresti, prin care au fost selectionate un număr de 18 structuri aflate în exploatare de către S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., pentru cresterea productiei existente si un număr de 3 structuri, pentru dezvoltarea înmagazinării subterane a gazelor naturale.
Ca urmare a analizei preliminare a pachetului de date oferite de S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., conform acordului de cooperare semnat, firma ROMTEX International, L.L.C., a propus spre analiză un act aditional de cooperare, pentru un număr de 11 structuri (Bibesti-Sărdănesti, Finta-Gheboaia, Frasin-Brazi, Gura Sutii, Vlădeni, Strâmba-Rogojelu, Rosioru, Balta-Albă, Boldu, Fierbinti-Târg, Zătreni) si un act similar pentru zăcămintele de înmagazinare subterană a gazelor naturale (Simnic-Ghercesti, Bilciuresti si Ghergheasa) la care ulterior s-a renuntat, din cauza incapacitătii tehnice a ROMTEX International de a rezolva probleme legate de înmagazinarea subterană a gazelor naturale.
Propunerea comercială „spectaculoasă” înaintată de ROMTEX International, L.L.C. în cadrul actului aditional de cooperare, semnat pe data de 26.04.2001, constă în suportarea integrală de către ROMTEX International, L.L.C. a costurilor programelor de lucru, în vederea cresterii productiei existente si în împărtirea cresterii de productie în proportie de 75% pentru ROMTEX International, L..L.C. si 25% pentru S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., până la recuperarea investitiilor, urmând ca împărtirea cresterii de productie să se efectueze într-o proportie egală după acoperirea costurilor si cheltuielilor prevăzute în programul de lucru.
De asemenea firma ROMTEX a promis că va oferi DEPOGAZ prime fixe pentru exploatarea câmpurilor, prime variabile în functie de cresterea de productie realizată si programe anuale de instruire în S.U.A., promisiuni care nu au fost însă materializate.
S-a stabilit de asemenea că programul de lucru pentru cresterea productiei zăcămintelor de gaze naturale selectate, va fi elaborat de ROMTEX International, L.L.C., cu acordul ROMGAZ S.A., ceea ce ulterior nu s-a respectat..
În cursul anului 2001 ROMTEX International a atras un nou partener si anume Donald T. Beldock, un batrânel cam senil care detinea Fundamental Properties, altă firmă de apartament din New York şi William Vanden Heuvel, fost ambasador al S.U.A. la O.N.U.
La sfârsitul anului 2001 a fost înfiintată o nouă firmă offshore (tot de buzunar) pentru preluarea contractului cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A.. (care a înglobat in 2001 S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A.) si anume AMROMCO (AMerican ROManian COmpany) Energy, L.L.C., înregistrată în paradisul fiscal din statul Delaware, S.U.A.
Pe data de 25.01.2002 s-a semnat contractul de cooperare dintre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. si AMROMCO Energy, în urma căruia, aceasta din urmă se obligă să investească pentru cresterea productiei de gaze naturale din România câte 5 milioane USD pe an, începând din anul 2002-2003, în prima fază si până în 2008, în total 30 milioane USD.
AMROMCO Energy nu a avut capacitatea tehnică de a elabora programul de lucru pentru cresterea productiei zăcămintelor de gaze naturale selectate, asa cum s-a obligat în contract, apelând pentru aceasta la specialistii S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
De altfel, cresterea de trei ori a productiei actuale a unor zăcăminte de gaze naturale semiepuizate nu este câtusi de putin realistă. Promisiunile exagerate ale AMROMCO Energy au fost făcute numai în scopul justificării fondurilor obtinute de la băncile finantatoare.
AMROMCO Energy a reusit să cheltuiască în prima fază circa 5 milioane de dolari pe bilete de avion la clasa Business, cazări la Marriott, mese la restaurante de lux, intretinerea birourilor luxoase din Ploiesti inchiriate de la GELSOR, chiria pe vile de lux in Bucuresti în Cartierul Francez, masini de lux NISSAN etc., în loc să-i investească efectiv în cresterea productiei de gaze naturale din România, conform contractului de cooperare semnat cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. De asemenea s-au angajat ulterior aproape toti angajatii fideli ai fostei AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY (romani si americani), pe salarii respectabile. AMROMCO Energy avea peste 300 de angajaţi la birourile din New York, Houston, Bucureşti şi Ploieşti (cca. 300 in Romania si 30 in S.U.A.).
Intr-un târziu, s-a apelat la o obscură firmă de servicii in domeniul petrolier si nu la cele de notorietate din domeniu (Schlumberger, Halliburton, Baker-Hughes), care a adus echipamente deja invechite, pentru efectuarea unor operatii discutabile la sonde, tot in scopul justificării fondurilor obtinute cu atâta generozitate. De altfel, au mai fost angajati pentru biroul din Bucuresti al prosperei firmulite doi fosti reprezentanti in Romania ai firmei Schlumberger.
De altfel, rezultatele nu au fost cele asteptate, căci la multe sonde productia de gaze a scăzut (!) în urma operatiilor finantate de firma americană, iar AMROMCO Energy nu doreste să compenseze S.N.G.N. ROMGAZ S.A. pentru scăderea productiei de gaze naturale.
De asemenea programele de lucru la sonde se fac de multe ori fara acordul ROMGAZ S.A., asa cum s-a convenit, deoarece AMROMCO Energy urmareste doar secatuirea rapida a zacamintelor, pe care incearca sa le controleze in exclusivitate, fara a aduce nici un aport de tehnologie sau de capital, asa cum s-a stipulat in acordul incheiat pe 25.01.2002.
De altfel, neintelegerile dintre cei doi parteneri s-au agravat si tinand seama de prevederile contractului de cooperare, litigiul poate fi judecat la Paris.
Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, in prima jumatate a anului 2011 Amromco a avut o cota de piata de circa 2,5% in randul producatorilor de gaze naturale şi operează pe peste 30 de perimetre de exploatare din România.
First Reserve Corporation, firmă de investiţii private în energie şi resurse naturale a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni la Amromco Energy în septembrie 2011.
First Reserve Corporation este una dintre cele mai puternice companii de investitii private din domeniul energetic, cu sediul in Greenwich. A fost fondata in urma cu 29 de ani si gestioneaza active de circa 20 de miliarde de dolari. Portofoliul companiei este format din peste 30 de firme in care a investit peste 12,5 miliarde de dolari. Printre directorii companiei se afla si un roman, Daniel Tanase, care inainte de a lucra pentru FRC a fost angajatul bancii de investitii JP Morgan.
First Reserve a investit în domeniul energiei din întreaga lume. Firma investeşte prin intermediul celui mai recent fond, închis în 2009 la o capitalizare de aproximativ 9 miliarde de dolari, şi printr-un alt vehicul financiar, închis în 2011, pentru care a atras investiţii de 1,2 miliarde de dolari. Firma are birouri în Houston, Greenwich, Londra şi Hong Kong.
Firma are acţiuni la companii precum Acteon Group, Ansaldo Energia sau China Coal Energy Company Limited.
In prezent AMROMCO ENERGY face concedieri masive de personal.
Ronald Steven Carpenter, CEO-ul și unul dintre fondatorii companiei Amromco Energy, înființată în 2002 de mai mulți petroliști texani special pentru exploatarea de zăcăminte de gaze naturale din România, a murit pe 10 octombrie 2015, la vârsta de 58 de ani.
Carpenter trăia în Katy, Texas, de 27 de ani. Deținea o diplomă în inginerie obținută la Universitatea Politehnică din Louisiana și a fost unul dintre cofondatorii Amromco Energy, cel mai vechi producător independent de gaze naturale din România, înființat în 2002. În prezent, compania este controlată de gigantul energetic american First Reserve.
Amromco a intrat pe piața românească într-un moment în care producătorii străini de gaze cu concesiuni în România făceau lobby la Ministerul Industriilor și Resurselor, condus pe atunci de Dan Ioan Popescu, pentru a le permite să-și vândă gazele la un preț mai apropiat de cel cu care România importa gaze din Rusia, prețurile reglementate ale producției interne, atât pentru clienții industriali, cât mai ales pentru cei casnici, fiind considerate extrem de mici.
Amromco, care își are sediul central în Houston, Texas, este specializată în redezvoltarea de zăcăminte mature și deține participații la 30 de perimetre de gaze naturale din România, la 11 dintre ele fiind partener cu Romgaz, acordul dintre cele două companii datând din 2003. În același an a început și producția Amromco, pe zăcăminte din Oltenia și Muntenia, în baza unui program de investiții pe 6 ani în valoare de 30 milioane dolari.
Încă din 2014, compania se află în discuții cu OMV Petrom pentru preluarea mai multor zăcăminte marginale de gaze de la cel mai mare producător de hidrocarburi din România. În 2012, Amromco a achiziționat de la OMV Petrom 3 câmpuri petroliere de hidrocarburi situate în partea de nord-est a României.
În 2013, traderul de energie și mărfuri Mercuria a intrat în acționariatul Amromco în urma unei investiții de 50 de milioane de dolari, scopul declarat fiind acela de a profita de liberalizarea prețurilor la gaze naturale de pe piața românească, precum și de oportunitățile de export de pe această piață.
Potrivit datelor ANRE, la nivelul iulie 2015, Amromco asigura 4,8% din producția internă de gaze naturale a României, având cea mai mare cotă dintre producătorii mici de gaze, pe o piață dominată autoritar de OMV Petrom și Romgaz, cu o cotă cumulată de peste 92%.
Amromco a terminat anul 2014 cu pierderi de 76,3 milioane lei, de peste 3 ori mai mari comparativ cu 2013, și o cifră de afaceri de 238,3 milioane lei, aproape dublă față de anul anterior.
Un articol din presa relevant la acest caz:
http://www.puterea.ro/bursa_zvonurilor/romgaz-cel-mai-bun-prieten-al-amromco-energy-78569.html
România a reuşit performanţa să le ofere pe tavă resursele energetice marilor companii străine, practicând un nivel al redevenţelor foarte mic. Aşa se face că aceste companii care sfredelesc solul României în căutarea de resurse naturale au ajuns să deruleze afaceri care depăşesc 5% din PIB, dar statul român continuă să se mulţumească cu puţin. Una dintre primele companii care a simţit potenţialul acestor afaceri în România a fost Amromco Energy, care a început extracţiile de gaze din 2003.
Legăturile dintre Romgaz şi Amromco datează însă de la începutul anului 2002, când a fost semnat un contract de asociere cu firma Amromco Energy LLC din New York, controlată de cetăţenii americani Rutledge David Wayne şi Ronald Steve Carpenter, compania de stat renunţând la drepturile de unic concesionar asupra perimetrelor Balta Albă, Boldu şi Roşioru din judeţul Buzău, Finta-Gheboaia, Gura Şuţii şi Vlădeni din judeţul Dâmboviţa, Bibeşti-Sărdăneşti şi Strâmba din Gorj, Fierbinţi Târg din Ialomiţa, Zetreni-Tetoiu din Vâlcea şi Frasin-Brazi din judeţul Prahova. În schimb, americanii se angajau să sporească producţia şi factorul de recuperare a rezervelor de materie primă din suprafaţa contractuală (cele 11 perimetre) prin efectuarea, în intervalul 2002-2008, a unor lucrări evaluate la nu mai puţin de 30 de milioane de dolari. Însă, asocierea a fost benefică mai mult pentru cei de la Amromco Energy, pentru că Romgaz a tot contabilizat pierderi. Dacă ne referim numai la perimetrul Fierbinţi Târg, pentru care contractul se va finaliza în anul 2017, prin efectuarea unor investiţii de doar 2.200.000 dolari (conform contractului), firma străină ar obţine, doar din Fierbinţi Târg, peste 100.000.000 de metri cubi de gaze naturale, cu o valoare actuală de piaţă de 12.500.000 de dolari, sumă reprezentând de fapt pierderile Romgaz. În plus, Amromco nu a investit nici cei 2,2 milioane de dolari, potrivit contractului, iar nerespectarea investiţiilor asumate este valabilă şi pentru alte perimetre. Deşi ar fi trebuit să acţioneze pentru a impune respectarea contractelor de către Amromco, fostul director al Romgaz, Adrian Piteiu, a aprobat eşalonarea pe o perioadă de cinci ani a plăţii datoriei acumulate de Amromco Energy în perioada 2003-2005, datorie care se ridica la peste 4,6 milioane lei, dar şi ştergerea unei datorii de circa 241 mii lei.
Carpathian Energy, o companie petrolieră românească înființată în 2001 de un fost lider PNȚCD, secretar de stat în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu, se judecă într-o instanță federală din SUA, din statul Mississipi, cu cel de-al treilea producător de gaze naturale din România, Amromco Energy, motivul litigiului fiind banii obținuți din vânzarea hidrocarburilor extrase de pe două concesiuni din România, precum și costurile de operare a perimetrelor respective, la care cele două companii au fost partenere din 2009. Carpathian Energy acuză Amromco Energy de nerespectarea unui contract, de acte rău-voitoare și de îmbogățire fără justă cauză. Reclamația a fost introdusă la tribunalul federal din Mississipi luna aceasta. De cealaltă parte, Amromco Energy neagă acuzațiile și susține că cei de la Carpathian nu au respectat înțelegerile dintre cele două companii. Până în momentul publicării acestui material, niciuna dintre cele două părți nu a răspuns solicitărilor de comentarii adresate de Profit.ro. Totul a început în 2001, odată cu înființarea la București a firmei West For Energy Romania SRL, redenumită ulterior, în anul următor, Carpathian Energy Companie Petrolieră SRL. Fondatorii companiei au fost Alexandru Popescu, fost secretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului în perioada 1998-2000 în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu și lider PNȚCD, Petru Angelușiu, precum și petrolistul american Stephen Greaves din Jackson, Mississipi, SUA. Alexandru „Kala” Popescu, matematician de profesie, a studiat științele politice la Universitatea de Stat din Jackson în perioada 1993-1995. El a fost membru PNȚCD din 1990 și a deținut și funcția de președinte al organizației de tineret a partidului, fiind totodată șef al cabinetului senatorial al președintelui PNȚCD Corneliu Coposu. În 2008 a fost ales secretar general al PNȚCD, la un congres extraordinar unde președinte a fost ales Radu Sârbu, iar în 2010 – șef al organizației București a partidului. Alexandru Popescu este fratele vitreg al lui Dan Cristian Popescu, viceprimarul PNL al sectorului 2 al Capitalei. FMI: România a făcut progrese considerabile, însă acestea ar putea fi anulate parțial de relaxarea fiscală și încetinirea reformelor CITEȘTE ȘI FMI: România a făcut progrese considerabile, însă acestea ar putea fi anulate parțial de relaxarea fiscală și încetinirea reformelor Ulterior, în firma Carpathian Energy a intrat ca asociat și Liviu Neculai Marcu, fost deputat PNȚCD în legislatura 1992-1996, iar ulterior secretar de stat la Ministerul Industriilor în guvernul CDR Ciorbea, care a ocupat pentru o scurtă perioadă, în 1997, și funcția de președinte al Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom, viitoarea OMV Petrom. Controlul asupra Carpathian Energy Companie Petrolieră SRL a fost preluat în anii 2000 de către compania americană Inland Petroleum, ulterior de Standard Energy Holdings, iar în cele din urmă de Start Scientific Inc. din Texas, cu birouri și activității și în Mississipi, condusă de Stephen Greaves, asociat la Carpathian Energy. Alexandru Popescu a rămas asociat, administrator și director general al companiei românești. Potrivit termene.ro, și ceilalți fondatori, precum și Liviu Marcu, sunt în continuare asociați ai Carpathian Energy. Începând din 1999, Guvernul de la București a concesionat unor firme private mai multe perimetre de țiței și gaze aparținând societăților naționale Petrom și Romgaz, considerate a fi mult prea costisitor de exploatat în continuare de către cele două companii de stat. Carpathian Energy a preluat astfel concesiunea perimetrelor de hidrocarburi Nădlac, Bordei Verde Vest, Cătrunești, Cozieni, Ciumeghiu Est și Ciumeghiu Nord. În 2006, o companie petrolieră canadiană, Oracle Energy, a cumpărat de la Carpathian Energy o participație de 20% la cele 6 concesiuni, contra a circa jumătate de milion de dolari. FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere CITEȘTE ȘI FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere Ulterior, în 2009, Carpathian și Oracle au încheiat un acord cu compania americană Amromco Energy, în baza căruia i-au cedat în total 67,5% din drepturile lor asupra concesiunulor Nădlac și Bordei Verde Vest. Acordul prevedea că Amromco urmează să acopere 90% din costurile de prospectare seismică și exploatare a celor două perimetre și să deconteze și o parte din costurile anterioare ale Carpathian și Oracle cu forarea unei sonde pe concesiunea Nădlac. În 2012, Oracle și-a cedat participațiile la Nădlac și Bordei Verde Vest celor de la Amromco pentru 400.000 de dolari. Amromco a fost înființată în 2002 de mai mulți petroliști texani special pentru exploatarea de zăcăminte de gaze naturale din România. În 2013, traderul de energie și mărfuri Mercuria a intrat în acționariatul Amromco în urma unei investiții de 50 de milioane de dolari. Compania este cel mai mare producător de gaze din România după giganții OMV Petrom și Romgaz, cu o cotă de piață de circa 4-5%. Potrivit ultimelor date publice disponibile, Amromco a terminat anul 2015 cu pierderi de 187,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de 272,3 milioane lei. În reclamația sa depusă la tribunalul din Mississipi, Carpathian Energy acuză Amromco că a încercat să transfere asupra sa costuri de operare „umflate” legate de cele două perimetre de hidrocarburi din România și că a vândut în secret țiței și gaze extrase de pe concesiuni fără să treacă încasările în contabilitate. Mai mult, cei de la Carpathian Energy susțin că Amromco a „conspirat” pentru a-și însuși în mod „fraudulos și ilegal” drepturile Carpathian asupra concesiunilor Nădlac și Bordei Verde Vest. FOTO Cei care au zburat cu KLM pe rutele europene în ultimii 20 de ani este posibil să-l fi avut copilot pe regele Olandei. Willem-Alexander dezvăluie că pilotează în secret CITEȘTE ȘI FOTO Cei care au zburat cu KLM pe rutele europene în ultimii 20 de ani este posibil să-l fi avut copilot pe regele Olandei. Willem-Alexander dezvăluie că pilotează în secret În replică, într-o întâmpinare depusă la tribunal, Amromco Energy a susținut că cei de la Carpathian Energy nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin acord de a acoperi o parte din costurile operațiunilor petroliere de pe cele două perimetre. Amromco a mai arătat că, în februrie 2011, a notificat Carpathian în acest sens, însă nu a primit nici un răspuns. În aceste condiții, Amromco și-a exercitat opțiunea, prevăzută de înțelegerea dintre cele două companii, de a solicita Carpathian să se retragă din parteneriat și să-și transfere către Amromco drepturile asupra concesiunilor. Carpathian nu a răspuns nici la această solicitare, ceea ce a determinat Amromco să-i preia participația la perimetre, pe care le controlează în prezent în proporție de 100%. Amromco mai susține că instanța de judecată ar trebui să respingă acțiunea Carpathian și pentru că se află deja în curs o procedură de arbitraj a disputei, la un centru specializat din Texas. Un alt motiv de respingere ar fi acela că tribunalul din Mississipi nu are jurisdicție asupra Amromco, care nu are nici o conexiune cu statul american respectiv, și că singurul motiv pentru care reclamația a fost depusă acolo este că Carpathian Energy are birouri și este autorizată să desfășoare operațiuni de business în Mississipi. Cele două firme s-au judecat și în instanțele românești. Astfel, în ianuarie 2014, Tribunalul București a decis să-i oblige pe cei de la Carpathian Energy să plătească circa 61.000 dolari către Amromco, plus dobânzi calculate din ianuarie 2011. Mai recent, în ianuarie anul acesta, Amromco a obținut la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei executarea silită a Carpathian Energy.
Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare dintre Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) şi Romgaz (SNG), Amromco Energy şi asocierea dintre cele două, în şedinţa Executivului din septembrie 2017.
Cele două companii au fiecare mai multe acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare, împreună și fiecare în parte.
Cantitatea de gaze naturale extrase, livrate, injectate şi extrase din depozite de Romgaz prin asocierea cu Amromco (participație paritară de 50%) a crescut in 2016 cu 9,1% față de 2015, până la 73 de mil. mc, după ce scăzuse de la 82,3 mil. mc în 2014.
Gazele obţinute prin asocierea cu Amromco „nu reprezintă producţie a Romgaz, dar valoarea gazelor se reflectă în cifra de afaceri a Romgaz, conform cotei parte deţinută în cadrul asocierii”, potrivit raportului administratorilor Romgaz (SNG) pe 2016.
În primul semestru din 2017, cantitatea de gaze obţinută de Romgaz prin asociaerea cu Amromco a fost de 43,2 mil. mc, cu 12,5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2016.
Gradul de realizare a lucrărilor din cadrul programului comun de lucrări pentru 2016 a fost de sub 66% din cel planificat. (Cutov Ina).
Anchete
Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”
Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor
Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.
Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.
Limita legală: protecție și culegere de informații
Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.
Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.
Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.
Comparația cu J. Edgar Hoover
Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.
Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.
Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic
În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.
Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.
Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD
Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.
Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.
Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea
În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.
Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.
Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță
În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.
Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.
Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).
Anchete
O avocată contestă planul de desființare a Judecătoriilor Urziceni și Strehaia
Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.
CSM a propus desființarea celor două judecătorii
Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.
Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.
Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM
Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.
Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.
Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe
În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.
„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.
Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală
Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.
În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.
Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.
„Hotărârea are caracter preparator”
Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.
În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.
În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.
Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare
Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.
Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).
Anchete
Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.
România, aliat de încredere pe Flancul Estic
Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.
Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.
Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.
Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere
În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.
Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:
- combaterea criminalității organizate;
- traficul de droguri și de persoane;
- securitatea frontierelor;
- migrația ilegală;
- criminalitatea informatică;
- combaterea terorismului.
Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.
Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”
Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.
Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.
„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.
Delegație americană aflată în România până la 31 august
Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.
La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 17 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 9 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



