Anchete
EXCLUSIV/Presiunile ambasadei S.U.A. din Bucuresti?/ Cazul unei obscure firme americane – Comisarul de Prahova

Va vom relata un caz al unei obscure firme americane, cu mari pretentii in exploatarea zacamintelor noastre de gaze naturale, care a patruns in industria romanesca gazeifera la presiunile ambasadei S.U.A. din Bucuresti.
Este clar ca in conjunctura actuala privatizarea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. nu este oportuna, dar exista pericolul „capusarii” acesteia de alte firme, chiar de companii straine cu reputatie indoielnica, care aduc un imens prejudiciu statului roman.
Firma respectiva a reusit sa semneze un parteneriat cu principalul operator autohton in domeniul exploatarii si inmagazinarii gazelor naturale, ROMGAZ, profitand de buna credinta si bunul simt al acestuia, Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. In urma semnarii acestui acord, firma americana a castigat, fara licitatie, dreptul de a exploata in comun cu ROMGAZ 11 zacaminte de gaze naturale. In prezent, firma americana incearca sa isi revendice drepturi exclusive de exploatare ale zacamintelor mentionate, dupa ce a reusit sa scada productia de gaze naturale la unele sonde si sa initieze un program de exploatare irational, de secatuire rapida a zacamintelor, ceea ce aminteste de epoca Sovrom Petrol.
Firma (de apartament) ROMTEX (ROMania TEXas) International, L.L.C., din Houston, Texas, S.U.A., a fost fondată în anul 1999 de către doi „specialisti” fara stralucire: avocatul David W. Rutledge, fost negociator sef pentru AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY (al asa-zisei investitii de 1 miliard de dolari în industria de gaze naturale din România, proiect care s-a dovedit a fi o farsă si la care s-a renuntat de altfel în 1998) si inginerul Ronald S. Carpenter, fost Project Manager al AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY, după ce au fost disponibilizati de la AMOCO PRODUCTION COMPANY, Houston, Texas. Compania a fost înfiintată în scopul investirii unor fonduri financiare acordate preferential acestei firme de către Societatea Financiară Internatională (International Finance Corporation – I.F.C.) – divizia de investitii a Băncii Mondiale, Banca Europeană de Reconstructie si Dezvoltare, pentru „cresterea” productiei de gaze naturale din România.
În urma discutiilor purtate între ROMTEX International, L.L.C. si S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., s-a semnat într-o primă fază, pe data de 14.10.2000, un acord de cooperare si confidentialitate, cu avizul Agentiei Nationale de Resurse Minerale (A.N.R.M.) Bucuresti, prin care au fost selectionate un număr de 18 structuri aflate în exploatare de către S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., pentru cresterea productiei existente si un număr de 3 structuri, pentru dezvoltarea înmagazinării subterane a gazelor naturale.
Ca urmare a analizei preliminare a pachetului de date oferite de S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., conform acordului de cooperare semnat, firma ROMTEX International, L.L.C., a propus spre analiză un act aditional de cooperare, pentru un număr de 11 structuri (Bibesti-Sărdănesti, Finta-Gheboaia, Frasin-Brazi, Gura Sutii, Vlădeni, Strâmba-Rogojelu, Rosioru, Balta-Albă, Boldu, Fierbinti-Târg, Zătreni) si un act similar pentru zăcămintele de înmagazinare subterană a gazelor naturale (Simnic-Ghercesti, Bilciuresti si Ghergheasa) la care ulterior s-a renuntat, din cauza incapacitătii tehnice a ROMTEX International de a rezolva probleme legate de înmagazinarea subterană a gazelor naturale.
Propunerea comercială „spectaculoasă” înaintată de ROMTEX International, L.L.C. în cadrul actului aditional de cooperare, semnat pe data de 26.04.2001, constă în suportarea integrală de către ROMTEX International, L.L.C. a costurilor programelor de lucru, în vederea cresterii productiei existente si în împărtirea cresterii de productie în proportie de 75% pentru ROMTEX International, L..L.C. si 25% pentru S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., până la recuperarea investitiilor, urmând ca împărtirea cresterii de productie să se efectueze într-o proportie egală după acoperirea costurilor si cheltuielilor prevăzute în programul de lucru.
De asemenea firma ROMTEX a promis că va oferi DEPOGAZ prime fixe pentru exploatarea câmpurilor, prime variabile în functie de cresterea de productie realizată si programe anuale de instruire în S.U.A., promisiuni care nu au fost însă materializate.
S-a stabilit de asemenea că programul de lucru pentru cresterea productiei zăcămintelor de gaze naturale selectate, va fi elaborat de ROMTEX International, L.L.C., cu acordul ROMGAZ S.A., ceea ce ulterior nu s-a respectat..
În cursul anului 2001 ROMTEX International a atras un nou partener si anume Donald T. Beldock, un batrânel cam senil care detinea Fundamental Properties, altă firmă de apartament din New York şi William Vanden Heuvel, fost ambasador al S.U.A. la O.N.U.
La sfârsitul anului 2001 a fost înfiintată o nouă firmă offshore (tot de buzunar) pentru preluarea contractului cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A.. (care a înglobat in 2001 S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A.) si anume AMROMCO (AMerican ROManian COmpany) Energy, L.L.C., înregistrată în paradisul fiscal din statul Delaware, S.U.A.
Pe data de 25.01.2002 s-a semnat contractul de cooperare dintre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. si AMROMCO Energy, în urma căruia, aceasta din urmă se obligă să investească pentru cresterea productiei de gaze naturale din România câte 5 milioane USD pe an, începând din anul 2002-2003, în prima fază si până în 2008, în total 30 milioane USD.
AMROMCO Energy nu a avut capacitatea tehnică de a elabora programul de lucru pentru cresterea productiei zăcămintelor de gaze naturale selectate, asa cum s-a obligat în contract, apelând pentru aceasta la specialistii S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
De altfel, cresterea de trei ori a productiei actuale a unor zăcăminte de gaze naturale semiepuizate nu este câtusi de putin realistă. Promisiunile exagerate ale AMROMCO Energy au fost făcute numai în scopul justificării fondurilor obtinute de la băncile finantatoare.
AMROMCO Energy a reusit să cheltuiască în prima fază circa 5 milioane de dolari pe bilete de avion la clasa Business, cazări la Marriott, mese la restaurante de lux, intretinerea birourilor luxoase din Ploiesti inchiriate de la GELSOR, chiria pe vile de lux in Bucuresti în Cartierul Francez, masini de lux NISSAN etc., în loc să-i investească efectiv în cresterea productiei de gaze naturale din România, conform contractului de cooperare semnat cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. De asemenea s-au angajat ulterior aproape toti angajatii fideli ai fostei AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY (romani si americani), pe salarii respectabile. AMROMCO Energy avea peste 300 de angajaţi la birourile din New York, Houston, Bucureşti şi Ploieşti (cca. 300 in Romania si 30 in S.U.A.).
Intr-un târziu, s-a apelat la o obscură firmă de servicii in domeniul petrolier si nu la cele de notorietate din domeniu (Schlumberger, Halliburton, Baker-Hughes), care a adus echipamente deja invechite, pentru efectuarea unor operatii discutabile la sonde, tot in scopul justificării fondurilor obtinute cu atâta generozitate. De altfel, au mai fost angajati pentru biroul din Bucuresti al prosperei firmulite doi fosti reprezentanti in Romania ai firmei Schlumberger.
De altfel, rezultatele nu au fost cele asteptate, căci la multe sonde productia de gaze a scăzut (!) în urma operatiilor finantate de firma americană, iar AMROMCO Energy nu doreste să compenseze S.N.G.N. ROMGAZ S.A. pentru scăderea productiei de gaze naturale.
De asemenea programele de lucru la sonde se fac de multe ori fara acordul ROMGAZ S.A., asa cum s-a convenit, deoarece AMROMCO Energy urmareste doar secatuirea rapida a zacamintelor, pe care incearca sa le controleze in exclusivitate, fara a aduce nici un aport de tehnologie sau de capital, asa cum s-a stipulat in acordul incheiat pe 25.01.2002.
De altfel, neintelegerile dintre cei doi parteneri s-au agravat si tinand seama de prevederile contractului de cooperare, litigiul poate fi judecat la Paris.
Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, in prima jumatate a anului 2011 Amromco a avut o cota de piata de circa 2,5% in randul producatorilor de gaze naturale şi operează pe peste 30 de perimetre de exploatare din România.
First Reserve Corporation, firmă de investiţii private în energie şi resurse naturale a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni la Amromco Energy în septembrie 2011.
First Reserve Corporation este una dintre cele mai puternice companii de investitii private din domeniul energetic, cu sediul in Greenwich. A fost fondata in urma cu 29 de ani si gestioneaza active de circa 20 de miliarde de dolari. Portofoliul companiei este format din peste 30 de firme in care a investit peste 12,5 miliarde de dolari. Printre directorii companiei se afla si un roman, Daniel Tanase, care inainte de a lucra pentru FRC a fost angajatul bancii de investitii JP Morgan.
First Reserve a investit în domeniul energiei din întreaga lume. Firma investeşte prin intermediul celui mai recent fond, închis în 2009 la o capitalizare de aproximativ 9 miliarde de dolari, şi printr-un alt vehicul financiar, închis în 2011, pentru care a atras investiţii de 1,2 miliarde de dolari. Firma are birouri în Houston, Greenwich, Londra şi Hong Kong.
Firma are acţiuni la companii precum Acteon Group, Ansaldo Energia sau China Coal Energy Company Limited.
In prezent AMROMCO ENERGY face concedieri masive de personal.
Ronald Steven Carpenter, CEO-ul și unul dintre fondatorii companiei Amromco Energy, înființată în 2002 de mai mulți petroliști texani special pentru exploatarea de zăcăminte de gaze naturale din România, a murit pe 10 octombrie 2015, la vârsta de 58 de ani.
Carpenter trăia în Katy, Texas, de 27 de ani. Deținea o diplomă în inginerie obținută la Universitatea Politehnică din Louisiana și a fost unul dintre cofondatorii Amromco Energy, cel mai vechi producător independent de gaze naturale din România, înființat în 2002. În prezent, compania este controlată de gigantul energetic american First Reserve.
Amromco a intrat pe piața românească într-un moment în care producătorii străini de gaze cu concesiuni în România făceau lobby la Ministerul Industriilor și Resurselor, condus pe atunci de Dan Ioan Popescu, pentru a le permite să-și vândă gazele la un preț mai apropiat de cel cu care România importa gaze din Rusia, prețurile reglementate ale producției interne, atât pentru clienții industriali, cât mai ales pentru cei casnici, fiind considerate extrem de mici.
Amromco, care își are sediul central în Houston, Texas, este specializată în redezvoltarea de zăcăminte mature și deține participații la 30 de perimetre de gaze naturale din România, la 11 dintre ele fiind partener cu Romgaz, acordul dintre cele două companii datând din 2003. În același an a început și producția Amromco, pe zăcăminte din Oltenia și Muntenia, în baza unui program de investiții pe 6 ani în valoare de 30 milioane dolari.
Încă din 2014, compania se află în discuții cu OMV Petrom pentru preluarea mai multor zăcăminte marginale de gaze de la cel mai mare producător de hidrocarburi din România. În 2012, Amromco a achiziționat de la OMV Petrom 3 câmpuri petroliere de hidrocarburi situate în partea de nord-est a României.
În 2013, traderul de energie și mărfuri Mercuria a intrat în acționariatul Amromco în urma unei investiții de 50 de milioane de dolari, scopul declarat fiind acela de a profita de liberalizarea prețurilor la gaze naturale de pe piața românească, precum și de oportunitățile de export de pe această piață.
Potrivit datelor ANRE, la nivelul iulie 2015, Amromco asigura 4,8% din producția internă de gaze naturale a României, având cea mai mare cotă dintre producătorii mici de gaze, pe o piață dominată autoritar de OMV Petrom și Romgaz, cu o cotă cumulată de peste 92%.
Amromco a terminat anul 2014 cu pierderi de 76,3 milioane lei, de peste 3 ori mai mari comparativ cu 2013, și o cifră de afaceri de 238,3 milioane lei, aproape dublă față de anul anterior.
Un articol din presa relevant la acest caz:
http://www.puterea.ro/bursa_zvonurilor/romgaz-cel-mai-bun-prieten-al-amromco-energy-78569.html
România a reuşit performanţa să le ofere pe tavă resursele energetice marilor companii străine, practicând un nivel al redevenţelor foarte mic. Aşa se face că aceste companii care sfredelesc solul României în căutarea de resurse naturale au ajuns să deruleze afaceri care depăşesc 5% din PIB, dar statul român continuă să se mulţumească cu puţin. Una dintre primele companii care a simţit potenţialul acestor afaceri în România a fost Amromco Energy, care a început extracţiile de gaze din 2003.
Legăturile dintre Romgaz şi Amromco datează însă de la începutul anului 2002, când a fost semnat un contract de asociere cu firma Amromco Energy LLC din New York, controlată de cetăţenii americani Rutledge David Wayne şi Ronald Steve Carpenter, compania de stat renunţând la drepturile de unic concesionar asupra perimetrelor Balta Albă, Boldu şi Roşioru din judeţul Buzău, Finta-Gheboaia, Gura Şuţii şi Vlădeni din judeţul Dâmboviţa, Bibeşti-Sărdăneşti şi Strâmba din Gorj, Fierbinţi Târg din Ialomiţa, Zetreni-Tetoiu din Vâlcea şi Frasin-Brazi din judeţul Prahova. În schimb, americanii se angajau să sporească producţia şi factorul de recuperare a rezervelor de materie primă din suprafaţa contractuală (cele 11 perimetre) prin efectuarea, în intervalul 2002-2008, a unor lucrări evaluate la nu mai puţin de 30 de milioane de dolari. Însă, asocierea a fost benefică mai mult pentru cei de la Amromco Energy, pentru că Romgaz a tot contabilizat pierderi. Dacă ne referim numai la perimetrul Fierbinţi Târg, pentru care contractul se va finaliza în anul 2017, prin efectuarea unor investiţii de doar 2.200.000 dolari (conform contractului), firma străină ar obţine, doar din Fierbinţi Târg, peste 100.000.000 de metri cubi de gaze naturale, cu o valoare actuală de piaţă de 12.500.000 de dolari, sumă reprezentând de fapt pierderile Romgaz. În plus, Amromco nu a investit nici cei 2,2 milioane de dolari, potrivit contractului, iar nerespectarea investiţiilor asumate este valabilă şi pentru alte perimetre. Deşi ar fi trebuit să acţioneze pentru a impune respectarea contractelor de către Amromco, fostul director al Romgaz, Adrian Piteiu, a aprobat eşalonarea pe o perioadă de cinci ani a plăţii datoriei acumulate de Amromco Energy în perioada 2003-2005, datorie care se ridica la peste 4,6 milioane lei, dar şi ştergerea unei datorii de circa 241 mii lei.
Carpathian Energy, o companie petrolieră românească înființată în 2001 de un fost lider PNȚCD, secretar de stat în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu, se judecă într-o instanță federală din SUA, din statul Mississipi, cu cel de-al treilea producător de gaze naturale din România, Amromco Energy, motivul litigiului fiind banii obținuți din vânzarea hidrocarburilor extrase de pe două concesiuni din România, precum și costurile de operare a perimetrelor respective, la care cele două companii au fost partenere din 2009. Carpathian Energy acuză Amromco Energy de nerespectarea unui contract, de acte rău-voitoare și de îmbogățire fără justă cauză. Reclamația a fost introdusă la tribunalul federal din Mississipi luna aceasta. De cealaltă parte, Amromco Energy neagă acuzațiile și susține că cei de la Carpathian nu au respectat înțelegerile dintre cele două companii. Până în momentul publicării acestui material, niciuna dintre cele două părți nu a răspuns solicitărilor de comentarii adresate de Profit.ro. Totul a început în 2001, odată cu înființarea la București a firmei West For Energy Romania SRL, redenumită ulterior, în anul următor, Carpathian Energy Companie Petrolieră SRL. Fondatorii companiei au fost Alexandru Popescu, fost secretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului în perioada 1998-2000 în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu și lider PNȚCD, Petru Angelușiu, precum și petrolistul american Stephen Greaves din Jackson, Mississipi, SUA. Alexandru „Kala” Popescu, matematician de profesie, a studiat științele politice la Universitatea de Stat din Jackson în perioada 1993-1995. El a fost membru PNȚCD din 1990 și a deținut și funcția de președinte al organizației de tineret a partidului, fiind totodată șef al cabinetului senatorial al președintelui PNȚCD Corneliu Coposu. În 2008 a fost ales secretar general al PNȚCD, la un congres extraordinar unde președinte a fost ales Radu Sârbu, iar în 2010 – șef al organizației București a partidului. Alexandru Popescu este fratele vitreg al lui Dan Cristian Popescu, viceprimarul PNL al sectorului 2 al Capitalei. FMI: România a făcut progrese considerabile, însă acestea ar putea fi anulate parțial de relaxarea fiscală și încetinirea reformelor CITEȘTE ȘI FMI: România a făcut progrese considerabile, însă acestea ar putea fi anulate parțial de relaxarea fiscală și încetinirea reformelor Ulterior, în firma Carpathian Energy a intrat ca asociat și Liviu Neculai Marcu, fost deputat PNȚCD în legislatura 1992-1996, iar ulterior secretar de stat la Ministerul Industriilor în guvernul CDR Ciorbea, care a ocupat pentru o scurtă perioadă, în 1997, și funcția de președinte al Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom, viitoarea OMV Petrom. Controlul asupra Carpathian Energy Companie Petrolieră SRL a fost preluat în anii 2000 de către compania americană Inland Petroleum, ulterior de Standard Energy Holdings, iar în cele din urmă de Start Scientific Inc. din Texas, cu birouri și activității și în Mississipi, condusă de Stephen Greaves, asociat la Carpathian Energy. Alexandru Popescu a rămas asociat, administrator și director general al companiei românești. Potrivit termene.ro, și ceilalți fondatori, precum și Liviu Marcu, sunt în continuare asociați ai Carpathian Energy. Începând din 1999, Guvernul de la București a concesionat unor firme private mai multe perimetre de țiței și gaze aparținând societăților naționale Petrom și Romgaz, considerate a fi mult prea costisitor de exploatat în continuare de către cele două companii de stat. Carpathian Energy a preluat astfel concesiunea perimetrelor de hidrocarburi Nădlac, Bordei Verde Vest, Cătrunești, Cozieni, Ciumeghiu Est și Ciumeghiu Nord. În 2006, o companie petrolieră canadiană, Oracle Energy, a cumpărat de la Carpathian Energy o participație de 20% la cele 6 concesiuni, contra a circa jumătate de milion de dolari. FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere CITEȘTE ȘI FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere Ulterior, în 2009, Carpathian și Oracle au încheiat un acord cu compania americană Amromco Energy, în baza căruia i-au cedat în total 67,5% din drepturile lor asupra concesiunulor Nădlac și Bordei Verde Vest. Acordul prevedea că Amromco urmează să acopere 90% din costurile de prospectare seismică și exploatare a celor două perimetre și să deconteze și o parte din costurile anterioare ale Carpathian și Oracle cu forarea unei sonde pe concesiunea Nădlac. În 2012, Oracle și-a cedat participațiile la Nădlac și Bordei Verde Vest celor de la Amromco pentru 400.000 de dolari. Amromco a fost înființată în 2002 de mai mulți petroliști texani special pentru exploatarea de zăcăminte de gaze naturale din România. În 2013, traderul de energie și mărfuri Mercuria a intrat în acționariatul Amromco în urma unei investiții de 50 de milioane de dolari. Compania este cel mai mare producător de gaze din România după giganții OMV Petrom și Romgaz, cu o cotă de piață de circa 4-5%. Potrivit ultimelor date publice disponibile, Amromco a terminat anul 2015 cu pierderi de 187,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de 272,3 milioane lei. În reclamația sa depusă la tribunalul din Mississipi, Carpathian Energy acuză Amromco că a încercat să transfere asupra sa costuri de operare „umflate” legate de cele două perimetre de hidrocarburi din România și că a vândut în secret țiței și gaze extrase de pe concesiuni fără să treacă încasările în contabilitate. Mai mult, cei de la Carpathian Energy susțin că Amromco a „conspirat” pentru a-și însuși în mod „fraudulos și ilegal” drepturile Carpathian asupra concesiunilor Nădlac și Bordei Verde Vest. FOTO Cei care au zburat cu KLM pe rutele europene în ultimii 20 de ani este posibil să-l fi avut copilot pe regele Olandei. Willem-Alexander dezvăluie că pilotează în secret CITEȘTE ȘI FOTO Cei care au zburat cu KLM pe rutele europene în ultimii 20 de ani este posibil să-l fi avut copilot pe regele Olandei. Willem-Alexander dezvăluie că pilotează în secret În replică, într-o întâmpinare depusă la tribunal, Amromco Energy a susținut că cei de la Carpathian Energy nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin acord de a acoperi o parte din costurile operațiunilor petroliere de pe cele două perimetre. Amromco a mai arătat că, în februrie 2011, a notificat Carpathian în acest sens, însă nu a primit nici un răspuns. În aceste condiții, Amromco și-a exercitat opțiunea, prevăzută de înțelegerea dintre cele două companii, de a solicita Carpathian să se retragă din parteneriat și să-și transfere către Amromco drepturile asupra concesiunilor. Carpathian nu a răspuns nici la această solicitare, ceea ce a determinat Amromco să-i preia participația la perimetre, pe care le controlează în prezent în proporție de 100%. Amromco mai susține că instanța de judecată ar trebui să respingă acțiunea Carpathian și pentru că se află deja în curs o procedură de arbitraj a disputei, la un centru specializat din Texas. Un alt motiv de respingere ar fi acela că tribunalul din Mississipi nu are jurisdicție asupra Amromco, care nu are nici o conexiune cu statul american respectiv, și că singurul motiv pentru care reclamația a fost depusă acolo este că Carpathian Energy are birouri și este autorizată să desfășoare operațiuni de business în Mississipi. Cele două firme s-au judecat și în instanțele românești. Astfel, în ianuarie 2014, Tribunalul București a decis să-i oblige pe cei de la Carpathian Energy să plătească circa 61.000 dolari către Amromco, plus dobânzi calculate din ianuarie 2011. Mai recent, în ianuarie anul acesta, Amromco a obținut la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei executarea silită a Carpathian Energy.
Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare dintre Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) şi Romgaz (SNG), Amromco Energy şi asocierea dintre cele două, în şedinţa Executivului din septembrie 2017.
Cele două companii au fiecare mai multe acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare, împreună și fiecare în parte.
Cantitatea de gaze naturale extrase, livrate, injectate şi extrase din depozite de Romgaz prin asocierea cu Amromco (participație paritară de 50%) a crescut in 2016 cu 9,1% față de 2015, până la 73 de mil. mc, după ce scăzuse de la 82,3 mil. mc în 2014.
Gazele obţinute prin asocierea cu Amromco „nu reprezintă producţie a Romgaz, dar valoarea gazelor se reflectă în cifra de afaceri a Romgaz, conform cotei parte deţinută în cadrul asocierii”, potrivit raportului administratorilor Romgaz (SNG) pe 2016.
În primul semestru din 2017, cantitatea de gaze obţinută de Romgaz prin asociaerea cu Amromco a fost de 43,2 mil. mc, cu 12,5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2016.
Gradul de realizare a lucrărilor din cadrul programului comun de lucrări pentru 2016 a fost de sub 66% din cel planificat. (Cutov Ina).
Anchete
Concurs pentru formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne în 2025.Oportunități de formare la instituții de invățământ

Oportunități de formare la instituții de invățământ
Peste 250 de locuri pentru formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne vor fi disponibile la instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale și la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”, în sesiunea din perioada iunie-august 2025. Dintre acestea, 138 de locuri sunt destinate învățământului superior (ofițeri), structurate astfel:
- Universitatea Națională de Apărare „Carol I” București: 16 locuri
- Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu: 15 locuri
- Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”: 53 locuri
- Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov: 11 locuri
- Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanța: 9 locuri
- Institutul Medico-Militar: 10 locuri
- Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” București: 24 locuri
Forma de invățământ postliceal
Candidații au posibilitatea de a opta și pentru forma de învățământ postliceal (maistrii militari), cu următoarele locuri disponibile:
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I” Pitești: 16 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu: 14 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc: 17 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu” Constanța: 39 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr”: 9 locuri
Vor fi disponibile și 18 locuri pentru forma de învățământ postliceal (subofițeri):
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I” Pitești: 3 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu: 3 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc: 2 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr”: 10 locuri
Procedura de inscriere și evaluare
În această sesiune, vor fi disponibile și 3 locuri pentru cursul de formare a subofițerilor, organizat la nivelul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare. Cererile de înscriere pot fi descărcate de pe site-ul oficial al MAI – www.mai.gov.ro, completate de către candidați și transmise în format electronic la adresa unității de recrutare până la data de 18 mai 2025.
Evaluarea psihologică și examinarea medicală vor fi realizate conform programărilor stabilite de unitățile specializate. Transmiterea dosarelor candidaților declarați apt psihologic și medical trebuie să se efectueze până la data de 16 iunie 2025. Proba de evaluare a performanței fizice se va susține la Academia de Poliție “Al. I. Cuza”, în perioada 21-25 iunie 2025.
Ulterior, candidații Ministerului Afacerilor Interne pentru instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale și ale Academiei Naționale de Informații vor continua procedura de admitere conform graficelor stabilite.
Anchete
Prevederile legii nr. 223/2015 privind pensionarea polițiștilor: Modificări și detalii esențiale
Anchete
Descoperiri semnificative ale Poliției de Frontieră în lupta împotriva traficului internațional cu autoturisme furate
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 2 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Exclusivacum o zi
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Featuredacum 3 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 2 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Exclusivacum 2 zile
Reguli privind cazarea în interes personal în centrele DALI