Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/Presiunile ambasadei S.U.A. din Bucuresti?/ Cazul unei obscure firme americane – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Va vom relata un caz al unei obscure firme americane, cu mari pretentii in exploatarea zacamintelor noastre de gaze naturale, care a patruns in industria romanesca gazeifera la presiunile ambasadei S.U.A. din Bucuresti.

Este clar ca in conjunctura actuala privatizarea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. nu este oportuna, dar exista pericolul „capusarii” acesteia de alte firme, chiar de companii straine cu reputatie indoielnica, care aduc un imens prejudiciu statului roman.

Firma respectiva a reusit sa semneze un parteneriat cu principalul operator autohton in domeniul exploatarii si inmagazinarii gazelor naturale, ROMGAZ, profitand de buna credinta si bunul simt al acestuia, Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. In urma semnarii acestui acord, firma americana a castigat, fara licitatie, dreptul de a exploata in comun cu ROMGAZ 11 zacaminte de gaze naturale. In prezent, firma americana incearca sa isi revendice drepturi exclusive de exploatare ale zacamintelor mentionate, dupa ce a reusit sa scada productia de gaze naturale la unele sonde si sa initieze un program de exploatare irational, de secatuire rapida a zacamintelor, ceea ce aminteste de epoca Sovrom Petrol.

Firma (de apartament) ROMTEX (ROMania TEXas) International, L.L.C., din Houston, Texas, S.U.A., a fost fondată în anul 1999 de către doi „specialisti” fara stralucire: avocatul David W. Rutledge, fost negociator sef pentru AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY (al asa-zisei investitii de 1 miliard de dolari în industria de gaze naturale din România, proiect care s-a dovedit a fi o farsă si la care s-a renuntat de altfel în 1998) si inginerul Ronald S. Carpenter, fost Project Manager al AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY, după ce au fost disponibilizati de la AMOCO PRODUCTION COMPANY, Houston, Texas. Compania a fost înfiintată în scopul investirii unor fonduri financiare acordate preferential acestei firme de către Societatea Financiară Internatională (International Finance Corporation – I.F.C.) – divizia de investitii a Băncii Mondiale, Banca Europeană de Reconstructie si Dezvoltare, pentru „cresterea” productiei de gaze naturale din România.
În urma discutiilor purtate între ROMTEX International, L.L.C. si S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., s-a semnat într-o primă fază, pe data de 14.10.2000, un acord de cooperare si confidentialitate, cu avizul Agentiei Nationale de Resurse Minerale (A.N.R.M.) Bucuresti, prin care au fost selectionate un număr de 18 structuri aflate în exploatare de către S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., pentru cresterea productiei existente si un număr de 3 structuri, pentru dezvoltarea înmagazinării subterane a gazelor naturale.
Ca urmare a analizei preliminare a pachetului de date oferite de S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., conform acordului de cooperare semnat, firma ROMTEX International, L.L.C., a propus spre analiză un act aditional de cooperare, pentru un număr de 11 structuri (Bibesti-Sărdănesti, Finta-Gheboaia, Frasin-Brazi, Gura Sutii, Vlădeni, Strâmba-Rogojelu, Rosioru, Balta-Albă, Boldu, Fierbinti-Târg, Zătreni) si un act similar pentru zăcămintele de înmagazinare subterană a gazelor naturale (Simnic-Ghercesti, Bilciuresti si Ghergheasa) la care ulterior s-a renuntat, din cauza incapacitătii tehnice a ROMTEX International de a rezolva probleme legate de înmagazinarea subterană a gazelor naturale.
Propunerea comercială „spectaculoasă” înaintată de ROMTEX International, L.L.C. în cadrul actului aditional de cooperare, semnat pe data de 26.04.2001, constă în suportarea integrală de către ROMTEX International, L.L.C. a costurilor programelor de lucru, în vederea cresterii productiei existente si în împărtirea cresterii de productie în proportie de 75% pentru ROMTEX International, L..L.C. si 25% pentru S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A., până la recuperarea investitiilor, urmând ca împărtirea cresterii de productie să se efectueze într-o proportie egală după acoperirea costurilor si cheltuielilor prevăzute în programul de lucru.
De asemenea firma ROMTEX a promis că va oferi DEPOGAZ prime fixe pentru exploatarea câmpurilor, prime variabile în functie de cresterea de productie realizată si programe anuale de instruire în S.U.A., promisiuni care nu au fost însă materializate.

S-a stabilit de asemenea că programul de lucru pentru cresterea productiei zăcămintelor de gaze naturale selectate, va fi elaborat de ROMTEX International, L.L.C., cu acordul ROMGAZ S.A., ceea ce ulterior nu s-a respectat..
În cursul anului 2001 ROMTEX International a atras un nou partener si anume Donald T. Beldock, un batrânel cam senil care detinea Fundamental Properties, altă firmă de apartament din New York şi William Vanden Heuvel, fost ambasador al S.U.A. la O.N.U.

La sfârsitul anului 2001 a fost înfiintată o nouă firmă offshore (tot de buzunar) pentru preluarea contractului cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A.. (care a înglobat in 2001 S.N. D.S.G.N. DEPOGAZ S.A.) si anume AMROMCO (AMerican ROManian COmpany) Energy, L.L.C., înregistrată în paradisul fiscal din statul Delaware, S.U.A.
Pe data de 25.01.2002 s-a semnat contractul de cooperare dintre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. si AMROMCO Energy, în urma căruia, aceasta din urmă se obligă să investească pentru cresterea productiei de gaze naturale din România câte 5 milioane USD pe an, începând din anul 2002-2003, în prima fază si până în 2008, în total 30 milioane USD.
AMROMCO Energy nu a avut capacitatea tehnică de a elabora programul de lucru pentru cresterea productiei zăcămintelor de gaze naturale selectate, asa cum s-a obligat în contract, apelând pentru aceasta la specialistii S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
De altfel, cresterea de trei ori a productiei actuale a unor zăcăminte de gaze naturale semiepuizate nu este câtusi de putin realistă. Promisiunile exagerate ale AMROMCO Energy au fost făcute numai în scopul justificării fondurilor obtinute de la băncile finantatoare.
AMROMCO Energy a reusit să cheltuiască în prima fază circa 5 milioane de dolari pe bilete de avion la clasa Business, cazări la Marriott, mese la restaurante de lux, intretinerea birourilor luxoase din Ploiesti inchiriate de la GELSOR, chiria pe vile de lux in Bucuresti în Cartierul Francez, masini de lux NISSAN etc., în loc să-i investească efectiv în cresterea productiei de gaze naturale din România, conform contractului de cooperare semnat cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. De asemenea s-au angajat ulterior aproape toti angajatii fideli ai fostei AMOCO ROMANIA PETROLEUM COMPANY (romani si americani), pe salarii respectabile. AMROMCO Energy avea peste 300 de angajaţi la birourile din New York, Houston, Bucureşti şi Ploieşti (cca. 300 in Romania si 30 in S.U.A.).
Intr-un târziu, s-a apelat la o obscură firmă de servicii in domeniul petrolier si nu la cele de notorietate din domeniu (Schlumberger, Halliburton, Baker-Hughes), care a adus echipamente deja invechite, pentru efectuarea unor operatii discutabile la sonde, tot in scopul justificării fondurilor obtinute cu atâta generozitate. De altfel, au mai fost angajati pentru biroul din Bucuresti al prosperei firmulite doi fosti reprezentanti in Romania ai firmei Schlumberger.
De altfel, rezultatele nu au fost cele asteptate, căci la multe sonde productia de gaze a scăzut (!) în urma operatiilor finantate de firma americană, iar AMROMCO Energy nu doreste să compenseze S.N.G.N. ROMGAZ S.A. pentru scăderea productiei de gaze naturale.
De asemenea programele de lucru la sonde se fac de multe ori fara acordul ROMGAZ S.A., asa cum s-a convenit, deoarece AMROMCO Energy urmareste doar secatuirea rapida a zacamintelor, pe care incearca sa le controleze in exclusivitate, fara a aduce nici un aport de tehnologie sau de capital, asa cum s-a stipulat in acordul incheiat pe 25.01.2002.
De altfel, neintelegerile dintre cei doi parteneri s-au agravat si tinand seama de prevederile contractului de cooperare, litigiul poate fi judecat la Paris.
Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, in prima jumatate a anului 2011 Amromco a avut o cota de piata de circa 2,5% in randul producatorilor de gaze naturale şi operează pe peste 30 de perimetre de exploatare din România.

First Reserve Corporation, firmă de investiţii private în energie şi resurse naturale a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni la Amromco Energy în septembrie 2011.

First Reserve Corporation este una dintre cele mai puternice companii de investitii private din domeniul energetic, cu sediul in Greenwich. A fost fondata in urma cu 29 de ani si gestioneaza active de circa 20 de miliarde de dolari. Portofoliul companiei este format din peste 30 de firme in care a investit peste 12,5 miliarde de dolari. Printre directorii companiei se afla si un roman, Daniel Tanase, care inainte de a lucra pentru FRC a fost angajatul bancii de investitii JP Morgan.
First Reserve a investit în domeniul energiei din întreaga lume. Firma investeşte prin intermediul celui mai recent fond, închis în 2009 la o capitalizare de aproximativ 9 miliarde de dolari, şi printr-un alt vehicul financiar, închis în 2011, pentru care a atras investiţii de 1,2 miliarde de dolari. Firma are birouri în Houston, Greenwich, Londra şi Hong Kong.

Firma are acţiuni la companii precum Acteon Group, Ansaldo Energia sau China Coal Energy Company Limited.

In prezent AMROMCO ENERGY face concedieri masive de personal.

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/a-murit-ceo-ul-amromco-compania-infiintata-de-petrolistii-texani-special-pentru-gazele-romanesti-14472588

Ronald Steven Carpenter, CEO-ul și unul dintre fondatorii companiei Amromco Energy, înființată în 2002 de mai mulți petroliști texani special pentru exploatarea de zăcăminte de gaze naturale din România, a murit pe 10 octombrie 2015, la vârsta de 58 de ani.

Carpenter trăia în Katy, Texas, de 27 de ani. Deținea o diplomă în inginerie obținută la Universitatea Politehnică din Louisiana și a fost unul dintre cofondatorii Amromco Energy, cel mai vechi producător independent de gaze naturale din România, înființat în 2002. În prezent, compania este controlată de gigantul energetic american First Reserve.

Amromco a intrat pe piața românească într-un moment în care producătorii străini de gaze cu concesiuni în România făceau lobby la Ministerul Industriilor și Resurselor, condus pe atunci de Dan Ioan Popescu, pentru a le permite să-și vândă gazele la un preț mai apropiat de cel cu care România importa gaze din Rusia, prețurile reglementate ale producției interne, atât pentru clienții industriali, cât mai ales pentru cei casnici, fiind considerate extrem de mici.

Amromco, care își are sediul central în Houston, Texas, este specializată în redezvoltarea de zăcăminte mature și deține participații la 30 de perimetre de gaze naturale din România, la 11 dintre ele fiind partener cu Romgaz, acordul dintre cele două companii datând din 2003. În același an a început și producția Amromco, pe zăcăminte din Oltenia și Muntenia, în baza unui program de investiții pe 6 ani în valoare de 30 milioane dolari.

CITEȘTE ȘI Profitul Romgaz a scăzut cu 12%, la 975 mil. lei, lipsa de bani limitând consumul de gaze la CET-uri

Încă din 2014, compania se află în discuții cu OMV Petrom pentru preluarea mai multor zăcăminte marginale de gaze de la cel mai mare producător de hidrocarburi din România. În 2012, Amromco a achiziționat de la OMV Petrom 3 câmpuri petroliere de hidrocarburi situate în partea de nord-est a României.

În 2013, traderul de energie și mărfuri Mercuria a intrat în acționariatul Amromco în urma unei investiții de 50 de milioane de dolari, scopul declarat fiind acela de a profita de liberalizarea prețurilor la gaze naturale de pe piața românească, precum și de oportunitățile de export de pe această piață.

Potrivit datelor ANRE, la nivelul iulie 2015, Amromco asigura 4,8% din producția internă de gaze naturale a României, având cea mai mare cotă dintre producătorii mici de gaze, pe o piață dominată autoritar de OMV Petrom și Romgaz, cu o cotă cumulată de peste 92%.

Amromco a terminat anul 2014 cu pierderi de 76,3 milioane lei, de peste 3 ori mai mari comparativ cu 2013, și o cifră de afaceri de 238,3 milioane lei, aproape dublă față de anul anterior.
Un articol din presa relevant la acest caz:

http://www.puterea.ro/bursa_zvonurilor/romgaz-cel-mai-bun-prieten-al-amromco-energy-78569.html

România a reuşit performanţa să le ofere pe tavă resursele energetice marilor companii străine, practicând un nivel al redevenţelor foarte mic. Aşa se face că aceste companii care sfredelesc solul României în căutarea de resurse naturale au ajuns să deruleze afaceri care depăşesc 5% din PIB, dar statul român continuă să se mulţumească cu puţin. Una dintre primele companii care a simţit potenţialul acestor afaceri în România a fost Amromco Energy, care a început extracţiile de gaze din 2003.
Legăturile dintre Romgaz şi Amromco datează însă de la începutul anului 2002, când a fost semnat un contract de asociere cu firma Amromco Energy LLC din New York, controlată de cetăţenii americani Rutledge David Wayne şi Ronald Steve Carpenter, compania de stat renunţând la drepturile de unic concesionar asupra perimetrelor Balta Albă, Boldu şi Roşioru din judeţul Buzău, Finta-Gheboaia, Gura Şuţii şi Vlădeni din judeţul Dâmboviţa, Bibeşti-Sărdăneşti şi Strâmba din Gorj, Fierbinţi Târg din Ialomiţa, Zetreni-Tetoiu din Vâlcea şi Frasin-Brazi din judeţul Prahova. În schimb, americanii se angajau să sporească producţia şi factorul de recuperare a rezervelor de materie primă din suprafaţa contractuală (cele 11 perimetre) prin efectuarea, în intervalul 2002-2008, a unor lucrări evaluate la nu mai puţin de 30 de milioane de dolari. Însă, asocierea a fost benefică mai mult pentru cei de la Amromco Energy, pentru că Romgaz a tot contabilizat pierderi. Dacă ne referim numai la perimetrul Fierbinţi Târg, pentru care contractul se va finaliza în anul 2017, prin efectuarea unor investiţii de doar 2.200.000 dolari (conform contractului), firma străină ar obţine, doar din Fierbinţi Târg, peste 100.000.000 de metri cubi de gaze naturale, cu o valoare actuală de piaţă de 12.500.000 de dolari, sumă reprezentând de fapt pierderile Romgaz. În plus, Amromco nu a investit nici cei 2,2 milioane de dolari, potrivit contractului, iar nerespectarea investiţiilor asumate este valabilă şi pentru alte perimetre. Deşi ar fi trebuit să acţioneze pentru a impune respectarea contractelor de către Amromco, fostul director al Romgaz, Adrian Piteiu, a aprobat eşalonarea pe o perioadă de cinci ani a plăţii datoriei acumulate de Amromco Energy în perioada 2003-2005, datorie care se ridica la peste 4,6 milioane lei, dar şi ştergerea unei datorii de circa 241 mii lei.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/compania-petroliera-a-unui-fost-membru-taranist-al-guvernelor-vasile-si-isarescu-se-judeca-in-sua-cu-al-treilea-producator-de-gaze-din-romania-16999706

Carpathian Energy, o companie petrolieră românească înființată în 2001 de un fost lider PNȚCD, secretar de stat în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu, se judecă într-o instanță federală din SUA, din statul Mississipi, cu cel de-al treilea producător de gaze naturale din România, Amromco Energy, motivul litigiului fiind banii obținuți din vânzarea hidrocarburilor extrase de pe două concesiuni din România, precum și costurile de operare a perimetrelor respective, la care cele două companii au fost partenere din 2009. Carpathian Energy acuză Amromco Energy de nerespectarea unui contract, de acte rău-voitoare și de îmbogățire fără justă cauză. Reclamația a fost introdusă la tribunalul federal din Mississipi luna aceasta. De cealaltă parte, Amromco Energy neagă acuzațiile și susține că cei de la Carpathian nu au respectat înțelegerile dintre cele două companii. Până în momentul publicării acestui material, niciuna dintre cele două părți nu a răspuns solicitărilor de comentarii adresate de Profit.ro. Totul a început în 2001, odată cu înființarea la București a firmei West For Energy Romania SRL, redenumită ulterior, în anul următor, Carpathian Energy Companie Petrolieră SRL. Fondatorii companiei au fost Alexandru Popescu, fost secretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului în perioada 1998-2000 în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu și lider PNȚCD, Petru Angelușiu, precum și petrolistul american Stephen Greaves din Jackson, Mississipi, SUA. Alexandru „Kala” Popescu, matematician de profesie, a studiat științele politice la Universitatea de Stat din Jackson în perioada 1993-1995. El a fost membru PNȚCD din 1990 și a deținut și funcția de președinte al organizației de tineret a partidului, fiind totodată șef al cabinetului senatorial al președintelui PNȚCD Corneliu Coposu. În 2008 a fost ales secretar general al PNȚCD, la un congres extraordinar unde președinte a fost ales Radu Sârbu, iar în 2010 – șef al organizației București a partidului. Alexandru Popescu este fratele vitreg al lui Dan Cristian Popescu, viceprimarul PNL al sectorului 2 al Capitalei. FMI: România a făcut progrese considerabile, însă acestea ar putea fi anulate parțial de relaxarea fiscală și încetinirea reformelor CITEȘTE ȘI FMI: România a făcut progrese considerabile, însă acestea ar putea fi anulate parțial de relaxarea fiscală și încetinirea reformelor Ulterior, în firma Carpathian Energy a intrat ca asociat și Liviu Neculai Marcu, fost deputat PNȚCD în legislatura 1992-1996, iar ulterior secretar de stat la Ministerul Industriilor în guvernul CDR Ciorbea, care a ocupat pentru o scurtă perioadă, în 1997, și funcția de președinte al Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom, viitoarea OMV Petrom. Controlul asupra Carpathian Energy Companie Petrolieră SRL a fost preluat în anii 2000 de către compania americană Inland Petroleum, ulterior de Standard Energy Holdings, iar în cele din urmă de Start Scientific Inc. din Texas, cu birouri și activității și în Mississipi, condusă de Stephen Greaves, asociat la Carpathian Energy. Alexandru Popescu a rămas asociat, administrator și director general al companiei românești. Potrivit termene.ro, și ceilalți fondatori, precum și Liviu Marcu, sunt în continuare asociați ai Carpathian Energy. Începând din 1999, Guvernul de la București a concesionat unor firme private mai multe perimetre de țiței și gaze aparținând societăților naționale Petrom și Romgaz, considerate a fi mult prea costisitor de exploatat în continuare de către cele două companii de stat. Carpathian Energy a preluat astfel concesiunea perimetrelor de hidrocarburi Nădlac, Bordei Verde Vest, Cătrunești, Cozieni, Ciumeghiu Est și Ciumeghiu Nord. În 2006, o companie petrolieră canadiană, Oracle Energy, a cumpărat de la Carpathian Energy o participație de 20% la cele 6 concesiuni, contra a circa jumătate de milion de dolari. FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere CITEȘTE ȘI FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere Ulterior, în 2009, Carpathian și Oracle au încheiat un acord cu compania americană Amromco Energy, în baza căruia i-au cedat în total 67,5% din drepturile lor asupra concesiunulor Nădlac și Bordei Verde Vest. Acordul prevedea că Amromco urmează să acopere 90% din costurile de prospectare seismică și exploatare a celor două perimetre și să deconteze și o parte din costurile anterioare ale Carpathian și Oracle cu forarea unei sonde pe concesiunea Nădlac. În 2012, Oracle și-a cedat participațiile la Nădlac și Bordei Verde Vest celor de la Amromco pentru 400.000 de dolari. Amromco a fost înființată în 2002 de mai mulți petroliști texani special pentru exploatarea de zăcăminte de gaze naturale din România. În 2013, traderul de energie și mărfuri Mercuria a intrat în acționariatul Amromco în urma unei investiții de 50 de milioane de dolari. Compania este cel mai mare producător de gaze din România după giganții OMV Petrom și Romgaz, cu o cotă de piață de circa 4-5%. Potrivit ultimelor date publice disponibile, Amromco a terminat anul 2015 cu pierderi de 187,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de 272,3 milioane lei. În reclamația sa depusă la tribunalul din Mississipi, Carpathian Energy acuză Amromco că a încercat să transfere asupra sa costuri de operare „umflate” legate de cele două perimetre de hidrocarburi din România și că a vândut în secret țiței și gaze extrase de pe concesiuni fără să treacă încasările în contabilitate. Mai mult, cei de la Carpathian Energy susțin că Amromco a „conspirat” pentru a-și însuși în mod „fraudulos și ilegal” drepturile Carpathian asupra concesiunilor Nădlac și Bordei Verde Vest. FOTO Cei care au zburat cu KLM pe rutele europene în ultimii 20 de ani este posibil să-l fi avut copilot pe regele Olandei. Willem-Alexander dezvăluie că pilotează în secret CITEȘTE ȘI FOTO Cei care au zburat cu KLM pe rutele europene în ultimii 20 de ani este posibil să-l fi avut copilot pe regele Olandei. Willem-Alexander dezvăluie că pilotează în secret În replică, într-o întâmpinare depusă la tribunal, Amromco Energy a susținut că cei de la Carpathian Energy nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin acord de a acoperi o parte din costurile operațiunilor petroliere de pe cele două perimetre. Amromco a mai arătat că, în februrie 2011, a notificat Carpathian în acest sens, însă nu a primit nici un răspuns. În aceste condiții, Amromco și-a exercitat opțiunea, prevăzută de înțelegerea dintre cele două companii, de a solicita Carpathian să se retragă din parteneriat și să-și transfere către Amromco drepturile asupra concesiunilor. Carpathian nu a răspuns nici la această solicitare, ceea ce a determinat Amromco să-i preia participația la perimetre, pe care le controlează în prezent în proporție de 100%. Amromco mai susține că instanța de judecată ar trebui să respingă acțiunea Carpathian și pentru că se află deja în curs o procedură de arbitraj a disputei, la un centru specializat din Texas. Un alt motiv de respingere ar fi acela că tribunalul din Mississipi nu are jurisdicție asupra Amromco, care nu are nici o conexiune cu statul american respectiv, și că singurul motiv pentru care reclamația a fost depusă acolo este că Carpathian Energy are birouri și este autorizată să desfășoare operațiuni de business în Mississipi. Cele două firme s-au judecat și în instanțele românești. Astfel, în ianuarie 2014, Tribunalul București a decis să-i oblige pe cei de la Carpathian Energy să plătească circa 61.000 dolari către Amromco, plus dobânzi calculate din ianuarie 2011. Mai recent, în ianuarie anul acesta, Amromco a obținut la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei executarea silită a Carpathian Energy.

http://cursdeguvernare.ro/acordurile-petroliere-de-concesiune-pentru-romgaz-si-amromco-energy-au-fost-aprobate-de-guvern.html

Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare dintre Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) şi Romgaz (SNG), Amromco Energy şi asocierea dintre cele două, în şedinţa Executivului din septembrie 2017.

Cele două companii au fiecare mai multe acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare, împreună și fiecare în parte.

Cantitatea de gaze naturale extrase, livrate, injectate şi extrase din depozite de Romgaz prin asocierea cu Amromco (participație paritară de 50%) a crescut in 2016 cu 9,1% față de 2015, până la 73 de mil. mc, după ce scăzuse de la 82,3 mil. mc în 2014.

Gazele obţinute prin asocierea cu Amromco „nu reprezintă producţie a Romgaz, dar valoarea gazelor se reflectă în cifra de afaceri a Romgaz, conform cotei parte deţinută în cadrul asocierii”, potrivit raportului administratorilor Romgaz (SNG) pe 2016.

În primul semestru din 2017, cantitatea de gaze obţinută de Romgaz prin asociaerea cu Amromco a fost de 43,2 mil. mc, cu 12,5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2016.

Gradul de realizare a lucrărilor din cadrul programului comun de lucrări pentru 2016 a fost de sub 66% din cel planificat. (Cutov Ina).

Anchete

Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM

Publicat

pe

De

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.

Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel

În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.

Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București

Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.

Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.

Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională

Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.

Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.

O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi

Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.

Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan

Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.

Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni

Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați?  (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate

Publicat

pe

De

Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.

Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului

Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.

Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand

Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.

Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale

În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.

Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea

În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv7 ore ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv7 ore ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv7 ore ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv7 ore ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusivo zi ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusivo zi ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv2 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv3 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv3 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv4 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv