Anchete
EXPLOZIV/Niculae Bădălău, în epicentrul unui uriaș scandal/ O lege pe care procurorii nu au dreptul să o cerceteze! – Comisarul de Prahova
Satui de ilegalitaile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii TELEKOM, de pasivitatea suspecta a autoritatilor statului roman (probabil din cauza protocoalelor incheiate de Telekom cu SRI), Lucian Robertino (prim vicepresedintele sindicatului SNTM) a atentionat conducerea Sprint din SUA despre „gurele albe” care vor sa preia aceasta companie si a solicitat: “Stop the deal”.
In urma acestui demers, partenerii americani au sesizat, la randul lor, mai multe organisme ale U.E.
In atentia domnilor Candice Johnson și Jimmy Gurganus
Numele meu este Lucian Robertino Petre și sunt angajat al Grupului Deutsche Telekom din România (Telekom Romania Communications SA) și sunt prim – vicepreședinte al Uniunii Naționale a Telecomunicațiilor Mobile, un reprezentant al uniunii în România.Vă scriu pentru că am observat interesul Deutsche Telekom de a cumpăra Sprint din SUA și vreau să știți cum funcționează această companie cu lucrătorii companiilor pe care le prelucrează.Am fost angajat timp de 11 ani la compania românească de telecomunicații (Romtelecom), care a fost privatizată de grupul OTE Grecia în 1997, care a fost ulterior privatizată de DT. Managementul Telekom România este asigurat de DT de la preluarea de către DT a OTE. La momentul preluării, în România au fost mai mult de 10.000 de locuri de muncă, iar în următorii 4-5 ani au scăzut numărul la 4.000.Au existat concedieri mascate, oferindu-le celor care au semnat acordurile între 1.000 și 12.000 de dolari, în funcție de timpul petrecut în companie. Cei care nu au fost de acord să plece în mod voluntar au fost concediați. În prezent, cei care au rămas angajați lucrează în medie 10 ore pe zi, iar salariile lor sunt mizerabile, cu excepția directorilor companiei care au zeci de mii de dolari pe lună, plus beneficii (bonusuri de sute de mii dedolari pe an, însumând peste 100.000 de dolari, etc.). În plus, compania nu înregistrează niciun profit pentru venituri de peste 1 miliard de dolari. Pentru a înțelege mai bine, 80% din bugetul salariilor se alocă managerilor companiei, iar 20% din buget se alocă celorlalți angajați. Pentru 4.000 de angajați avem 1 CEO, 7 directori executivi, 50 de directori, 150 de manageri, 500 de supervizori, 150 de manageri de proiectSindicatul din care fac parte s-a opus ferm planurilor de reorganizare, dar fără succes. De când DT a venit în România, în fiecare angajat a fost stabilit panică și frică.În martie 2017 am fost concediat abuziv, iar soția mea, care lucra de 24 de ani în companie și făcuse parte din 5% din talentele DT din lume, a fost concediată 3 luni mai târziu. M-am luptat în instanță și am câștigat după un an. Am fost discreditat de DT și am decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care validează nedreptatea făcută împotriva mea. În schimb, soția mea a trebuit să accepte situația din cauza lipsei de bani pe care trebuia să o plătim avocaților.Am încercat dialogul cu comisia DT și am plecat în Germania în Bonn în decembrie 2017 la sediul central unde am lăsat câteva documente către CEO-ul Timotheus Hottges. Am avut o discuție de 2 ore cu un membru al consiliului de administrație care a promis că va schimba lucrurile, dar nu s-a întâmplat În martie am fost reintegrat și am început să negociem un nou acord colectiv, dar compania a refuzat definitiv. În martie am început o grevă a foamei, care a durat 5 zile, în fața guvernului român, fără a vorbi cu nimeni. Singurul sprijin pe care l-am avut a fost de la Confederația Națională BNS…Accesul meu la sediul Telekom România este interzis să li se permită să intre numai în clădirea unde lucrez.Florin Bica, președintele sindicatului, a fost de asemenea înlăturat abuziv în iunie 2017 și este încă in judecata, în instanță. Compania isi permite 300 de dolari să fie plătite pe oră avocaților.Avem peste 25 de procese de muncă forțată deschise în instanță, muncă neremunerată pentru membrii sindicatelor noastre, deoarece muncitorii lucrează timp de 10 ore pe zi, iar compania le plătește doar 8 ore.Vrem să știți cum funcționează DT în alte țări decât Germania și dacă doriți să vă informați despre acțiunile noastre, tot ce trebuie să faceți este să căutați pe Google numele nostru.Vrem să protesteazăm în fața tuturor sediilor DT din Europa și poate în Washington, unde mă voi găsi în iulie. (Irinel I.).
Accesati arhiva Incisiv de Prahova cu dezvaluirile privind ilegalitatile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii Telekom Romania:
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/05/tepe-marca-telekom-romania/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/06/14/telekom-detine-o-creanta-negarantata-de-675-milioane-lei/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/05/22/exclusiv-dezastrul-telekom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/22/exclusivromania-tara-mea-sat-fara-caini/
Stop the deal!
Dear Candice Johnson and Jimmy Gurganus,
My name is Lucian Robertino Petre and I am an employee of the Deutsche Telekom Group in Romania (Telekom Romania Communications SA) and First Vice President of the National Mobile Telecommunications Union, a representative union in Romania.
I’m writing to you because I noticed Deutsche Telekom’s interest in buying Sprint from the US and I want you to know how this company works with the workers of the companies they take over.
I have been employed for 11 years at the Romanian telecommunications company (Romtelecom), which was privatized by the OTE Greece group in 1997, which was later privatized by DT. Telekom Romania’s management is ensured by DT since the DT’s taking over of OTE. At the time of taking over, in Romania, there were more than 10,000 jobs, and throughout the next 4-5 years they downsized the number to 4000. There were sneaky dismissals, giving those who signed the parties’ agreement sums between 1,000 and 12,000 dollars, depending on the time spent in the company. Those who disagreed leaving voluntarily were fired. Nowadays, those who have remained employees work on average 10 hours a day, and their salaries are miserable, apart from company executives who have tens of thousands of dollars per month, plus benefits (bonuses of hundreds of thousands of dollars per year, summing over $ 100,000, etc.). In addition, the company does not record any profit to revenues of over $ 1 billion. To better understand, 80% of the salary budget goes to the company’s managers, and 20% of the budget goes to the others employees. For 4,000 employees we have 1 CEO, 7 Executive Directors, 50 Directors, 150 managers, 500 supervisors, 150 project managers.
The trade union I belong to has strongly opposed plans for reorganization, but with no success. Since DT has come to Romania, panic and fear has been set in every employee.
In March 2017 I was abusively dismissed, and my wife, who had been working for 24 years in the company and had been part of 5% of DT talents in the world was fired 3 months later. I fought in court and won after 1 year. I was discriminated by DT and I have a decision from the National Council for Combating Discrimination that validates the injustice made against me. Instead, my wife had to accept the situation because of the lack of money we had to pay to lawyers.
I tried to have a dialogue with the DT board and I went to Germany in Bonn in December 2017 at the headquarters where I left some documents to the CEO, Timotheus Hottges. We had a 2-hour discussion with a board member who promised to change things, but it did not happen.
In March I was reintegrated and we started negotiating a new collective agreement, but the company declined permanently. In March I started a hunger strike which lasted 5 days, in front of the Romanian government without talking to anyone. The only support I had, was from the National Confederation NBS.
I am watched both on the street, at home and at work. My access to Telekom Romania headquarters is forbidden being allowed to enter only in the building where I operate.
Florin Bica, president of the trade union, was also abusively dismissed in June 2017 and is still tried in court. The company allows $ 300 to be payed per hour to lawyers.
We have over 25 forced labour lawsuits opened in court, unpaid work for our trade union members, because workers are 10 hours per day at work, and the company pays them for only 8 hours.
We want you to know how DT works in other countries than Germany, and if you would like to get informed about our actions, all you have to do is to search on Google our names.
We want to protest in front of all DT headquarters in Europe and maybe in Washington , where I will find myself in July .
Yours sincerely ,
Robertino Lucian Petre
Vice President SNTM
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



