Anchete
EXPLOZIV/Niculae Bădălău, în epicentrul unui uriaș scandal/ O lege pe care procurorii nu au dreptul să o cerceteze! – Comisarul de Prahova
Satui de ilegalitaile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii TELEKOM, de pasivitatea suspecta a autoritatilor statului roman (probabil din cauza protocoalelor incheiate de Telekom cu SRI), Lucian Robertino (prim vicepresedintele sindicatului SNTM) a atentionat conducerea Sprint din SUA despre „gurele albe” care vor sa preia aceasta companie si a solicitat: “Stop the deal”.
In urma acestui demers, partenerii americani au sesizat, la randul lor, mai multe organisme ale U.E.
In atentia domnilor Candice Johnson și Jimmy Gurganus
Numele meu este Lucian Robertino Petre și sunt angajat al Grupului Deutsche Telekom din România (Telekom Romania Communications SA) și sunt prim – vicepreședinte al Uniunii Naționale a Telecomunicațiilor Mobile, un reprezentant al uniunii în România.Vă scriu pentru că am observat interesul Deutsche Telekom de a cumpăra Sprint din SUA și vreau să știți cum funcționează această companie cu lucrătorii companiilor pe care le prelucrează.Am fost angajat timp de 11 ani la compania românească de telecomunicații (Romtelecom), care a fost privatizată de grupul OTE Grecia în 1997, care a fost ulterior privatizată de DT. Managementul Telekom România este asigurat de DT de la preluarea de către DT a OTE. La momentul preluării, în România au fost mai mult de 10.000 de locuri de muncă, iar în următorii 4-5 ani au scăzut numărul la 4.000.Au existat concedieri mascate, oferindu-le celor care au semnat acordurile între 1.000 și 12.000 de dolari, în funcție de timpul petrecut în companie. Cei care nu au fost de acord să plece în mod voluntar au fost concediați. În prezent, cei care au rămas angajați lucrează în medie 10 ore pe zi, iar salariile lor sunt mizerabile, cu excepția directorilor companiei care au zeci de mii de dolari pe lună, plus beneficii (bonusuri de sute de mii dedolari pe an, însumând peste 100.000 de dolari, etc.). În plus, compania nu înregistrează niciun profit pentru venituri de peste 1 miliard de dolari. Pentru a înțelege mai bine, 80% din bugetul salariilor se alocă managerilor companiei, iar 20% din buget se alocă celorlalți angajați. Pentru 4.000 de angajați avem 1 CEO, 7 directori executivi, 50 de directori, 150 de manageri, 500 de supervizori, 150 de manageri de proiectSindicatul din care fac parte s-a opus ferm planurilor de reorganizare, dar fără succes. De când DT a venit în România, în fiecare angajat a fost stabilit panică și frică.În martie 2017 am fost concediat abuziv, iar soția mea, care lucra de 24 de ani în companie și făcuse parte din 5% din talentele DT din lume, a fost concediată 3 luni mai târziu. M-am luptat în instanță și am câștigat după un an. Am fost discreditat de DT și am decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care validează nedreptatea făcută împotriva mea. În schimb, soția mea a trebuit să accepte situația din cauza lipsei de bani pe care trebuia să o plătim avocaților.Am încercat dialogul cu comisia DT și am plecat în Germania în Bonn în decembrie 2017 la sediul central unde am lăsat câteva documente către CEO-ul Timotheus Hottges. Am avut o discuție de 2 ore cu un membru al consiliului de administrație care a promis că va schimba lucrurile, dar nu s-a întâmplat În martie am fost reintegrat și am început să negociem un nou acord colectiv, dar compania a refuzat definitiv. În martie am început o grevă a foamei, care a durat 5 zile, în fața guvernului român, fără a vorbi cu nimeni. Singurul sprijin pe care l-am avut a fost de la Confederația Națională BNS…Accesul meu la sediul Telekom România este interzis să li se permită să intre numai în clădirea unde lucrez.Florin Bica, președintele sindicatului, a fost de asemenea înlăturat abuziv în iunie 2017 și este încă in judecata, în instanță. Compania isi permite 300 de dolari să fie plătite pe oră avocaților.Avem peste 25 de procese de muncă forțată deschise în instanță, muncă neremunerată pentru membrii sindicatelor noastre, deoarece muncitorii lucrează timp de 10 ore pe zi, iar compania le plătește doar 8 ore.Vrem să știți cum funcționează DT în alte țări decât Germania și dacă doriți să vă informați despre acțiunile noastre, tot ce trebuie să faceți este să căutați pe Google numele nostru.Vrem să protesteazăm în fața tuturor sediilor DT din Europa și poate în Washington, unde mă voi găsi în iulie. (Irinel I.).
Accesati arhiva Incisiv de Prahova cu dezvaluirile privind ilegalitatile grave savarsite de crima organizata de la nivelul conducerii Telekom Romania:
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/05/tepe-marca-telekom-romania/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/06/14/telekom-detine-o-creanta-negarantata-de-675-milioane-lei/
https://www.incisivdeprahova.ro/2017/05/22/exclusiv-dezastrul-telekom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/22/exclusivromania-tara-mea-sat-fara-caini/
Stop the deal!
Dear Candice Johnson and Jimmy Gurganus,
My name is Lucian Robertino Petre and I am an employee of the Deutsche Telekom Group in Romania (Telekom Romania Communications SA) and First Vice President of the National Mobile Telecommunications Union, a representative union in Romania.
I’m writing to you because I noticed Deutsche Telekom’s interest in buying Sprint from the US and I want you to know how this company works with the workers of the companies they take over.
I have been employed for 11 years at the Romanian telecommunications company (Romtelecom), which was privatized by the OTE Greece group in 1997, which was later privatized by DT. Telekom Romania’s management is ensured by DT since the DT’s taking over of OTE. At the time of taking over, in Romania, there were more than 10,000 jobs, and throughout the next 4-5 years they downsized the number to 4000. There were sneaky dismissals, giving those who signed the parties’ agreement sums between 1,000 and 12,000 dollars, depending on the time spent in the company. Those who disagreed leaving voluntarily were fired. Nowadays, those who have remained employees work on average 10 hours a day, and their salaries are miserable, apart from company executives who have tens of thousands of dollars per month, plus benefits (bonuses of hundreds of thousands of dollars per year, summing over $ 100,000, etc.). In addition, the company does not record any profit to revenues of over $ 1 billion. To better understand, 80% of the salary budget goes to the company’s managers, and 20% of the budget goes to the others employees. For 4,000 employees we have 1 CEO, 7 Executive Directors, 50 Directors, 150 managers, 500 supervisors, 150 project managers.
The trade union I belong to has strongly opposed plans for reorganization, but with no success. Since DT has come to Romania, panic and fear has been set in every employee.
In March 2017 I was abusively dismissed, and my wife, who had been working for 24 years in the company and had been part of 5% of DT talents in the world was fired 3 months later. I fought in court and won after 1 year. I was discriminated by DT and I have a decision from the National Council for Combating Discrimination that validates the injustice made against me. Instead, my wife had to accept the situation because of the lack of money we had to pay to lawyers.
I tried to have a dialogue with the DT board and I went to Germany in Bonn in December 2017 at the headquarters where I left some documents to the CEO, Timotheus Hottges. We had a 2-hour discussion with a board member who promised to change things, but it did not happen.
In March I was reintegrated and we started negotiating a new collective agreement, but the company declined permanently. In March I started a hunger strike which lasted 5 days, in front of the Romanian government without talking to anyone. The only support I had, was from the National Confederation NBS.
I am watched both on the street, at home and at work. My access to Telekom Romania headquarters is forbidden being allowed to enter only in the building where I operate.
Florin Bica, president of the trade union, was also abusively dismissed in June 2017 and is still tried in court. The company allows $ 300 to be payed per hour to lawyers.
We have over 25 forced labour lawsuits opened in court, unpaid work for our trade union members, because workers are 10 hours per day at work, and the company pays them for only 8 hours.
We want you to know how DT works in other countries than Germany, and if you would like to get informed about our actions, all you have to do is to search on Google our names.
We want to protest in front of all DT headquarters in Europe and maybe in Washington , where I will find myself in July .
Yours sincerely ,
Robertino Lucian Petre
Vice President SNTM
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
Anchete
Războiul viitorului se câștigă în laborator: Cum poate „creierul digital” ACES să unifice apărarea NATO
Europa traversează un moment critic pentru securitatea sa regională, unde succesul Alianței Nord-Atlantice depinde de o coordonare perfectă între cei 32 de membri și partenerii lor. Deși NATO a făcut progrese uriașe în doctrina comună, un obstacol major persistă: fragmentarea sistemelor de simulare. În prezent, națiunile se bazează încă pe instrumente învechite și baze de date izolate, un „mozaic” tehnologic care poate încetini reacția în fața amenințărilor hibride moderne.
Adio sisteme izolate: O arenă virtuală comună pentru toate domeniile
Pentru a elimina aceste bariere, platforma Advanced Center for Experimentation and Simulation (ACES), dezvoltată de Lockheed Martin, propune o soluție revoluționară: un mediu de modelare unic și integrat. Spre deosebire de vechile metode, ACES folosește o arhitectură deschisă care permite oricărei platforme — fie ea aeriană, terestră, maritimă, cibernetică sau spațială — să se conecteze de tip „plug and play” într-o arenă virtuală globală.
Această capacitate de „federație dinamică” înseamnă că fiecare stat membru își poate aduce propriile modele, reale sau sintetice, într-un spațiu de luptă partajat în timp real. Rezultatul? Staff-ul multinațional poate co-crea exerciții de amploare, reducând ciclul de planificare de la zile la doar câteva minute.
Analiza „What If”: Testarea tehnologiilor de mâine pe platformele de ieri
Unul dintre cele mai mari avantaje ale platformei ACES este capacitatea de a previziona impactul tehnologiilor emergente. În acest laborator digital, comandanții pot introduce arme hipersonice, roiuri de drone autonome sau sisteme de energie dirijată alături de echipamentele deja existente pe teren.
Acest lucru permite factorilor de decizie din cadrul NATO să cuantifice impactul real la nivel de forță și să modeleze costurile pe întreg ciclul de viață, legând performanța tehnică de logistica și sustenabilitatea necesare în teatrele de operații. Practic, se creează o „gemănare digitală” a câmpului de luptă, unde senzorii live se suprapun peste acțiunile simulate ale adversarului, oferind o claritate strategică fără precedent.
Scutul colectiv: De la concept la desfășurare în timp record
Dincolo de exerciții, ACES funcționează ca un „sandbox” strategic care scurtează drumul de la concept la implementare. Într-un scenariu de antrenament integrat, trupele de la sol, piloții din simulatoare și navele de pe mare sunt conectate într-o singură rețea. Comandantul poate rula, pune pe pauză și relua același scenariu de nenumărate ori pentru a evalua performanța comună.
Prin unificarea datelor și a expertizei fiecărei națiuni membre, ACES nu doar că întărește doctrina Alianței, dar construiește și un nivel superior de încredere între parteneri. În fața unor adversari de calibru egal, această agilitate digitală devine noul „vârf de lance” al apărării colective, asigurând că forțele NATO rămân pregătite să anticipeze și să depășească orice provocare viitoare.
-
Exclusivacum 12 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Exclusivacum 17 oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



