Exclusiv
Gruparea de criminalitate economico financiara organizata condusa de pseudo ziaristul STAVRI CATALIN , zis PESTE, un pseudo ziarist dar dovedit narcoman, santajist si spagar este protejata, inca, de procurori?
Poluarea și corupția au fost mereu în topul problemelor din Prahova; de ce ar face excepție de la regula asta oamenii de legii din județ. Beneficiind de protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a pus la punct in Prahova o structură de crimă organizată operând chiar în cadrul poliției. Increngătura mafiotă include polițiști de toate gradele, oameni politici, un pseudo ziarist dovedit narcoman specializat pe șantaje.
Ziaristul narcoman Cătălin Stavri este omul de teren, scos la înaintare ca interfață vizibilă a ilegalităților, ultima verigă, cea aflată la vedere, a ilegalităților grupării. Omul s-a specializat în jurnalism de șantaj, încât, după ce a dat pe față mai multe bube ale chestorului Mirițescu, au dat-o la pace devenind „partners in crime”, de fapt jurnalistul devenind unul dintre acoliții săi – să o spunem în limbaj mafiot: devenind soldatul grupării. Beneficiind de ponturile informative date de politisti corupti si de intervenția directă a chestorului Mirițescu, narcomanul Cătălin Stavri solicită și primește în mod direct avantaje financiare din partea agenților economici din Prahova, care sunt șantajati prin amenințarea cu publicarea unor materiale de presă defăimatoare sau cu anchete penale.
Abuzuri, tunuri si găinării făcute în Prahova de gruparea condusă de la București de chestorul Mirițescu
Sora chestorului, Simona Mirițescu, lucrează la Direcția de Urbanism a Ploieștiului, prin ea se obțin autorizații de construcție în zone unde reglementările și legile le interzic expres. Ultimul tun imobiliar este cel al unui bloc de pe Bulevardul București, pentru a cărui construcție s-au încălcat barbar și fără nicio jenă reglementările urbanistice de bază: a fost construit pe spațiu verde, s-a întins dincolo de suprafața prevăzută, de „amprenta” alocată, și, cum altfel?, a depășit regimul de înălțime pentru a mai mușca niște etaje. Pentru scoaterea surorii cu basma curată, se încearcă direcționarea anchetei pe sancționarea dezvoltatorului imobiliar. Cazul, care a răsuflat dincolo de limitele județului, la nivel național, s-a lăsat cu percheziții. Cu această ocazie s-a aflat că mai multe apartamente din blocul respectiv au ajuns în posesia primarului Andrei Volosevici (prieten cu Mirițescu de pe vremea când jucau fotbal la Ploiești), asigurat de către sora chestorului Mirițescu că nu va avea nicio problemă avizând ca edil construcția respectivă. Răsplătit în bunuri imobiliare în blocul cu pricina a fost si jurnalistul-soldat Cătălin Stavri. Colaborarea fructuoasă în domeniul imobiliar al fraților Mirițescu (urbanista Simona și chestorul Eduard) cu primarul Volosievici este binecunoscută în Ploiești.
La nivelul Serviciului Economic al IJP Prahova, prin intermediul comisarului-șef Ginel Preda, un alt apropiat al lui Mirițescu, s-a încercat blocarea mai multor anchete cu privire la ilegalitățile primarului Volosevici Intervențiile chestorului Eduard Mirițescu au avut deci efect, singurul dosar unde nu a mai putut interveni fiind cel cu Veolia, care a ajuns la DNA.
Cum a cumpărat Volosevici voturile romilor ploieștenii, țepuind de 210.000 lei un om de afaceri rom Inițial adversar al lui Mirițescu, cultivându-și o imagine intransigentă de David care se ia la trântă cu Goliații corupți din poliție, Cătălin Stavri a întors armele alăturându-se mafiei din poliție și primărie – si devenind omul de teren al lui Volosievici & Asociații (politici și de afaceri). La ora actuală, ca jurnalist se folosește de ponturile oferite de Alexandru Frangulea, „Căpitan la 15 ani”, pentru a șantaja oameni de afaceri, iar Volosevici îl scoate la inaintare la combinațiile dubioase, unde tratează și negociază cu personajele gri – sau negociază și ia mita în numele edilului. În rechizitoriul DNA pe care se bazează articolul de față, îl eclisează chiar și pe primarul Volosevici, prin frecvența apariției în momentele cheie: peste tot unde apare ceva cu parfum de ilegalitate, numele lui Cătălin Stavri este mai prezent decât Arafat la TV în timpul pandemiei. La alegerile locale din 2000, Stavri a fost omul de legătură dintre Volosevici, omul de afaceri rom G.V., ca sponsor, și șefii informali din zone ploieștene populate preponderent de romi săraci. Este vorba de cartierele Mimiu (1800 potențiali votanți romi), Radu de la Afumați (500 votanți) și Bariera Basarab (300 votanți). Prin intermedierea lui Stavri, părțile au agreat asupra oferirii unei mici atenții de 100 de lei pentru fiecare votant. In plus, s-a decis alocarea a 20.000 – 30.000 lei pentru organizarea pentru romi a unei petreceri în ziua votului, cu mâncare și băutură. Suna totală calculată de Stavri fost între 200.000 – 300.000 lei, care avea să fie oferită de omul de afaceri G.V. în schimbul obținerii, ulterior, al unor contracte vizând prelucrarea apelor uzate din județ, prin care să-și recupereze investiția. Singura promisiune care viza îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor a fost astfaltarea cartierului Mimiu. Stavri i-a cerut 300.000 lei omului de afaceri, care a fost de acord să o plătească în mai multe tranșe, până în ziua alegerilor. Cu trei zile înainte de alegeri, G.V. i-a oferit 130.000 de lei lui Stavri, din care 80.000 de lei, via Cătălin Stavri, au ajuns la liderul rom al comunității din Mimiu. 70.000 de lei din sumă a fost împărțită votanților sub forma cadoului de 100 de lei, iar restul de 10.000 a fost reținut de lider, sub motivul că a trebuit să-și plătească verii care l-au ajutat la împărțirea pomenii electorale în comunitatea Mimiu. Ce s-a întâmplat cu restul de 50.000 de lei rămași din totalul de 130.000? Au fost reținuți de Cătălin Stavri, cu argumentul că sunt necesari pentru alte cheltuieli electorale. In zilele următoare, antreprenorul rom i-a mai oferit lui Stavri 80.000 de lei pentru mită electorală adresată romilor din cartierele Radu Afumați și Bariera Basarab. Din aceștia, 10.000 de lei au fost dați celor patru lideri informali din cele două cartiere pentru mobilizarea electorală a romilor, nefiind clar ce s-a întâmplat cu restul de 70.000. La votanți n-au ajuns, în orice caz.
Timp de șase luni, omul de afaceri a solicitat onorarea promisiunii vizând acordarea contractelor preferențiale ale Primăriei firmei sale, dar Stavri, purtătorul de cuvânt al lui Volosevici pe afaceri dubioase, l-a aburit și tot amânat, încât până la urmă planul s-a topit în ceață și nu s-a mai finalizat în niciun fel. Pe românește, omul rom de afaceri a fost aburit și țepuit de 210.000 lei de niște bărbați albi, stâlpi ai societății. Bani îngropați de Stavri în contul de la Bellu Ca să nu rămână chiar în pagubă, omul de afaceri i-a solicitat lui Stavri, printr-un apropiat, să pună o vorbă bună ca să obțină prelungirea unui contract aflat in derulare cu fabrica de sucuri Timbark vizând apele uzate, precum și o clauză de exclusivitate pe această activitate. Stavri a fost de acord să intervină, dar cu condiția ca G.V. să-i cedeze 50% din viitorul contract, pe firma unui prieten, Claudiu Bellu, proprietar al unui restaurant. Omul de afaceri a acceptat propunerea, dar și-a băgat în combinație și o rudă cu care Stavri să împartă partea de 50%. Prin urmare, profitul s-ar fi dus 50% la G.V., 25% la Stavri (și Bellu) și 25% la ruda lui G.V. Ulterior, Stavri a mai obținut de la G.V. 10.000 lei, pe care să-i dea șpagă directorului Timbark pentru a obține mult dorita exclusivitate și, ca bonus, suplimentarea activității de exploatare a apelor uzate. Stavri a pus la bătaie, ca argument, și o conștință de-a sa de la Garda de Mediu, o directoare care are in atribuții și emiterea avizelor necesare funcționării Timbark și care ar putea influența decisiv obținerea contractului în termeni cât mai profitabili. De data asta, povestea nu s-a terminat cu o țeapă, ci cu un happy end peste așteptările inițiale: nu doar că contractul a fost prelungit, dar și prețul pentru servicii a fost dublat, iar aceste servicii contractate au fost mărite numeric. Pentru ca banii să ajungă altfel decât la negru la echipa Stavri-Bellu, a fost incheiat un contract de prestare de servicii fictive de publicitate și consultanță între firma lui Bellu (Bell Studio Expresiv), și cea a lui G.V (Gentoil SRL.) Evident, n-a fost realizat niciun material publicitar, chiar dacă bani s-au tot scurs în contul firmei. Pe de altă parte, administratorul asociat al firmei lui G.V, declară că procentul din încasările Gentoil ajuns în contul firmei lui Bellu ar fi fost nu de 25%, ci de 10%. De asemenea, mai afirmă el, cei 10.000 de lei dați teamului Stavri-Bellu, pentru a fi oferiți ca mită directorului Timbark, au fost oferiți sub forma unui contract de comision. Doar că nici de data asta lucrurile n-au mers conform înțelegerii: contractul a durat doar șase luni, după care a fost reziliat, iar din cei 20.000 pe care G.V îi vira firmei lui Bellu, doar 3.000 ajungeau la ruda sa, Stavri pretinzând că o parte substanțială s-au dus sub formă de cotizație lunară, la misterioasa directoare de la Mediu. În sfârșit, ca deținător al unui restaurant, Bellu ar fi fost răsplătit și prin furnizarea unor servicii de catering pentru administrația locală, prin mijlocirea prefectului de Prahova. Acuzații nesusținute de probe sau cu probe insuficiente Omul rom de afaceri G.V. mai susține că i-ar fi împrumutat lui Stavri 12.000 de euro pentru ca acesta, în calitatea lui de „bărbat de onoare”/„uomo d’onore”, să dea înapoi niște bani primiți ca șpagă pentru o intervenție care a eșuat. Șpagă ar fi fost dată de un angajat al Poliției Locale, Iustin Panait, care vroia să ajungă director al instituției ploieștene, faultând o reglementare care cere ca un șef suprem de poliție locală să aibă o vechime de minim 7 ani pe un post necesitând studii superioare. Versiunea este confirmată și de un coleg al lui Iustin Panait, care a afirmat că Panait îl ținea la curent cu demersurile lui de shortcut în carieră. Conform colegului de breaslă, Volosevici ar fi cerut 12.000 – 15.000 de euro pentru a-l numi pe Panait șef al Poliției Locale. Banii ar fi ajuns la Volosevici, firește, prin inevitabilul Stavri. Însă în locul lui Panait a fost numit nașul lui Volosevici, Cătălin Albu, șef al Biroului de Mediu din cadrul Poliției Locale.
În plus, afirmă colegul de job, Panait n-ar mai fi văzut un ban înapoi din cei 12.000 sau 15.000 de euro. Cu toate astea, conchide rechizitoriul DNA, probele colectate (inregistrări ambientale, fotografii etc.) nu sunt suficiente pentru a susține acuzația de luare de mită. O altă acuzație prezentă în rechizitoriu, în care nu s-au putut obține probe, este că primarul Volosevici, la sugestia lui Stavri, ar fi intervenit pentru schimbarea destinației unei clădiri de birouri în bloc de locuințe, în schimbul căreia ar fi obținut 4 apartamente în clădire. Cedarea s-ar fi făcut prin interpuși, mama dezvoltatorului imobiliar, in calitate de vânzător, și mama lui Stavri. O informație de ultimă oră, apărută pe site-ul de presă Găzarul, afirmă că redacția a intrat în posesia unor dovezi despre implicarea lui Stavri în vînzarea de apartamente în blocul costruit ilegal, care a depășit atât regimul de înălțime cît și de suprafață alocată, ceea ce a permis apariția a încă 30 de apartamente. În plus, ca să poată să vândă cele 30 de apartamente edificate ilegal, dezvoltatorul imobiliar ar fi falsificat o serie de acte, potrivit anchetatorilor. Conform sursei citate, procurorii dețin informaţii că dezvoltatorii au fost ajutaţi în această inginerie urbanistică de reprezentanţii Primăriei și de mai mulţi notari publici. In sfârșit, apelând la un lider rom local, antreprenorul Petre Chiriac ar fi intervenit atât la Volosevici, cât și la Savri, pentru prelungirea autorizării de funcționare pentru mai multe tarabe pe care le deținea in Piața Centrală din Ploiești, autorizare care i-a fost suspendată. Conform opiniei liderului rom, Stavri ar fi scos – contra cost – un as din mânecă, că o să pună o vorbă bună la șefa administrației piețelor in Primărie. Costul: 1.000 de euro de tarabă. Petre Chiriac i-ar fi dat 15.000 de lei lui Savri, prin intermediul liderului rom, dar lucrurile nu s-au mișcat, motiv pentru care liderul s-ar fi dus la Volosevici, căruia i-a spus de banii dați lui Savri. Volosevici l-ar fi liniștit că problema o să se rezolve, reprosându-i însă atitudinea „recalcitrantă”. Cu toate astea, problema a rămas într-un suspans întins pe durată nedeterminată, cu toate asigurările ulterioare ale lui Savri. Situația, afirmă liderul rom, s-a rezolvat abia când Petre Chiriac și-ar fi cerut, exasperat, banii înapoi. Petre Chiriac vine însă cu o versiune diferită a poveștii: recunoaște că ar fi dat „atenția” de 15.000 de lei liderului rom, dar că problema i s-a rezolvat abia la 7-8 luni de la rezilierea contractelor, după un șir de acțiuni judecătorești în care el și societatea Hale și Piețe s-au târât reciproc. Mai exact, s-ar fi rezolvat după ce la conducerea societății care administra piețele ploieștene a fost numită o altă echipă. Și în acest caz, chiar dacă pare că a dat o razantă, dream team-ul Vososevici-Stravri a scăpat basma curată: nici bani iliciți n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Bafta lor că banii n-au miros.
In dosarul penal nr 37/P/2023, procurorul sef de sectie din cadrul DNA ST Ploiesti, Matei Adrian George a constatat mai multe fapte penale savarsite de jurnalistul santajist si de acesta grupare de criminalitate economico – financiara organizata si a disjuns cauza catre Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova cu toate probele si inregistrarile audio: „inregistrarile audio ambientale si cele efectuate prin intermediul aplicatiilor telefonice au fost transcrise in procese-verbale de catre lucratorii Serviciului Tehnic al DNA in baza ordonantelor de delegare in cauza”.
Probabil ca cei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova sunt tintuiti pe scaun de mafia din politie (IPJ Prahova si MAI).
In concluzie, s-au dovedit faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA dar cei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova se fac ca ploua cu toate ca dosarul este din punct de vedere juridic doar o simpla formalitate, de trimitere in judecata.
Acestia ne raspund ca se fac cercetari „in rem”, in cauza nefiind audiata nicio persoana implicata, dupa atatea luni de zile.

Lungi sunt „mainile” si influentele lui Miritescu daca procurorii fac „joc de glezne” intr-un dosar trimis pe tava de catre DNA Structura Centrala, cu toate probele posibile. Interesant…









Cireașa de pe tort: șef al mafiei deseurilor, scăpat repetat cu basmaua curată ca este sub aceeasi protectia acestei grupari si care este utilizat de aceasta si de politistii corupti
Un alt ” Soldat” din aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata utilizat de aceasta grupare este Muresan Catalin care coordoneaza, in fapt, firma Recop Recycling SRL, firma implicata in mafia desurilor.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia, precum si pe protectia inalta oferita de Miritescu si Ginel Preda.

„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa era o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa. Pana la dezvaluirile investigatiilor noastre.
La solicitarea noastra IPJ Prahova, in 12.01.2024, IPJ ne confirma ca s-a constituit un dosar penal inaintat la parchet, probabil care sta si acesta ca si cel disjuns cu seful sau ziaristul narcoman, santajist si spagar -disjuns de la DNA Structura Centrala, cel de mai sus publicat.



Reamintim ca, in Prahova exista un pseudo ziarist, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, care a fost implicat intr-un dosar penal, deoarece tragea pe nas. Ca si in cazul dosarul de acum cu Lupu unde au particpat doar politisti din IPJ Dambovita datorita coruptiei ce umbla pe holurile IPJ Prahova, in dosarul din 2005 cu drogurile, procurorul era de la structura din Dambovita. Atunci narcomanul se punea in geninchi in fata procurorului cerand clementa si inventand povesti pe care le inventeaza si azi. Autoritatile din Dambovita ii poarta ghinion narcomanului.
Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Persoanele sunt urmatoarele:
Inculpati
P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000
T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000
Invinuiti
S.M.S.
P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000
STAVRI CATALIN
S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000
Legenda
Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Art. 1
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
- b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
- c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
- d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
- e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
- f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
- g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
- h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
- i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
- j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
- k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5
Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Firul evenimentelor
Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.
In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).
Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice, pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.
In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova
In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.
Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.
Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri
Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.
Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.
Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).
Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist
Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).
Pentru cei care nu stiu, Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.
Consecintele
Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.
In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii. Desi faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:
“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…
Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.
“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot, asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.
Vom reveni cu dezvaluri incendiare din aceasta poveste de SF pentru noi si cetatenii ploiesteni, un adevarat cosmar pentru gruparea de criminalitate economico-financiar organizata coordonata de santajist si de edil. (Cristina T.).
Exclusiv
Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele
Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș
Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România și-a instalat, la propriu, oglinda: gropi, șantiere, un mormânt de 5.000 de ani al culturii Yamnaya și, peste toate, două panouri cu mesajul „STOP VEXLER” (aici).
Adică „STOP legea care combate antisemitismul, xenofobia și extremismul, că ne strică jocurile de partid”.
Legea 241/2025 – cunoscută public drept „Legea Vexler”, după inițiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România – interzice organizațiile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, înăsprește pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste și sancționează propaganda online. Despre acest cadru legal au scris și Digi24, și Spotmedia, și Adevărul.
Pe scurt, statul spune:
„Nu vrem antisemitism, nu vrem fascism, nu vrem extremism.”
Panoul de la Băicoi răspunde:
„STOP VEXLER.”
Traducere liberă: „STOP legea care ne taie curentul la propaganda extremistă.”
Curaj pe carton, coloană vertebrală în leasing: personajele de pe DN1
Potrivit informațiilor locale și dezvăluirilor Incisiv de Prahova, în spatele „curajului” de carton se află un personaj politic plimbat cu fidelitate de abonament prin AUR, SOS și, mai nou, ACT, genul de traseism „anti-sistem” cu upgrade-uri dese și manual de utilizare inexistent.
Aceeași persoană – susțin surse judiciare citate de jurnaliștii Incisiv de Prahova – are la activ:
- zeci de plângeri penale pentru hărțuire și atacuri la adresa unor primari, deputați și societăți comerciale;
- plângeri pentru incitare la ură;
- o protecție aproape miraculoasă din partea unor organe de cercetare penală, care par să fi pus dosarele la păstrat, la rece.
Peste toate, aceeași „voce civică” este activă în online cu mesaje de tip fascist, distribuite și reciclate pe rețelele de socializare, în exact același registru cu „STOP VEXLER”.
Panoul șmecher: nu doar sfidează legea, ci și proprietatea publică
Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova un detaliu care ridică brusc miza de la simplă contravenție la infracțiuni în toată regula:
- cele două panouri „STOP VEXLER” ar fi construite fără autorizații – fapt care, de unul singur, ar fi atras „doar” o sancțiune contravențională;
- însă unul dintre panouri este ridicat fără niciun drept, fără autorizație, chiar pe teren aparținând UAT Băicoi.
Asta nu mai e doar tupeu urbanistic. Asta duce, cum explică sursele judiciare, la îndeplinirea elementelor constitutive ale mai multor infracțiuni prevăzute de Codul penal (nu doar de legislația contravențională), la care se adaugă, ca topping, mesajele cu tentă extremistă propagate în spațiul public și online.
Pe românește:
Nu e doar „panou fără hârtie”, e panou cocoțat ilegal pe teren public, cu mesaj ce lovește într-o lege care apără societatea de extremism.
CNCD vede incitare la ură. IPJ Prahova vede… alt dosar „în lucru”
În timp ce IPJ Prahova se mișcă într-un ritm de melc cu febră musculară, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) apasă accelerația.
Vicepreședintele CNCD, Cătălin Raiu, declara pentru Spotmedia (citat ulterior și de Adevărul) că va propune colegiului autosesizarea în cazul panourilor „StopVexler.ro”. Modelul este un caz anterior, al unor panouri controversate, când s-au cerut date de la primărie pentru a identifica persoana fizică sau juridică ce și-a asumat mesajul.
Raiu explică, limpede, că:
- mesajele de tip „STOP X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ură;
- țintirea comunității evreiești este, în mod obișnuit, încadrată la discurs de ură;
- mesajul „STOP VEXLER” poate fi perceput de o parte a societății până la nivel de „lichidare fizică” sau invitație la așa ceva;
- deci ne aflăm în zona potențială a incitării la violență.
CNCD vede și spune pe nume riscurile de discurs de ură și violență.
IPJ Prahova, în schimb, bifează rubrica „sesizare înregistrată, cercetări în curs, revenim”.
Document oficial: IPJ confirmă cercetările, panourile confirmă sfidarea
Potrivit unui document oficial emis de Inspectoratul de Poliție al Județului Prahova, consultat de Incisiv de Prahova, instituția:
- confirmă înregistrarea unei sesizări (14.264/09.06.2026) privind panourile „STOP VEXLER” de pe DN1 (dosar penal nr 1689/11.06.2026);
- arată că au fost întocmite acte de sesizare penală, cu indicarea cadrului normativ privind faptele de natură extremistă și încălcarea ordinii de drept;
- menționează efectuarea de verificări privind respectarea dispozițiilor legale referitoare atât la conținutul mesajului, cât și la amplasarea și autorizarea panourilor.
Cu alte cuvinte, pe hârtie, instituția funcționează, scrie, înregistrează, formulează.
În teren, însă, panourile continuă să troneze, unul dintre ele ilegal inclusiv ca amplasament – exact cum au semnalat sursele judiciare pentru Incisiv de Prahova.
Claudiu Târziu, avocatul „din reflex”: sare la panou, nu la dosare
Partidul Acțiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Târziu, a fost legat public de campania „StopVexler” de investigațiile Spotmedia și de referințele CNCD: site-ul StopVexler.ro, același mesaj afișat pe sediu, discursul clasic „ni se îngrădește libertatea de exprimare”.
Când IPJ Prahova a deschis dosar penal după dezvăluirile Incisiv de Prahova, PAC a urlat „abuz”, „stat polițienesc”, „Opoziție redusă la tăcere”. Claudiu Târziu a ieșit public indignat, anunțând proteste și pozând în victimă a regimului.
Problema?
Potrivit informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, liderul conservator s-a repezit să apere „un membru de partid” în necunoștință totală de cauză, fără să verifice:
- istoricul persoanei, cu zecile de plângeri penale pentru hărțuire, atacuri la primari, deputați și companii;
- acuzațiile repetate de incitare la ură;
- faptul – mult mai grav – că unul dintre panouri e amplasat fără drept, fără autorizație, pe teren al UAT Băicoi, intrând deja în zona mai multor infracțiuni, nu doar într-un conflict de opinii.
Așa arată, în practică, „statul polițienesc” din discursul lui Târziu:
Panouri ilegale, mesaje cu tentă extremistă, protecții miraculoase, lider politic care apără, în orb, exact persoana cu dosarele la grămadă.
Incisiv de Prahova: de la sancționarea abuzurilor IPJ la sancționarea melcului IPJ
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a fost primul care a expus public povestea panourilor „STOP VEXLER” pe DN1, precum și legăturile cu zona „anti-sistem” de carton. Același ziar a documentat de-a lungul timpului abuzuri ale IPJ Prahova și nu a ezitat să le sancționeze public.
De data aceasta, însă, problema nu mai este abuzul, ci viteza:
- IPJ Prahova s-a „autosesizat” la trei zile după dezvăluirile de presă;
- panourile, neautorizate, au rămas pe poziții, cu tot cu mesaj;
- unul dintre ele, amplasat ilegal pe teren public, continuă să funcționeze, ca un steag plantat în obrazul autorității.
Poziția Incisiv de Prahova este clară:
nu apără IPJ Prahova de critică – dimpotrivă, sancționează și va sancționa orice abuz –, dar în acest caz reclamă modul de melc în care acționează instituția, când era nevoie de reacție fermă și rapidă:
- nu „autosesizare” la trei zile,
- nu „dosar în lucru” cu panourile tot acolo,
- ci oprirea imediată a unui afișaj neautorizat, dintre care unul pe domeniul public al UAT Băicoi.
Preistorie scoasă la lumină, extremism urcat pe stâlp
Ironia situației este perfectă și amară.
În aceeași zonă Băicoi – DN1:
- arheologii au descoperit un mormânt vechi de 5.000 de ani, aparținând culturii Yamnaya;
- președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a vorbit, într-o declarație publică, despre „Prahova preistorică” care iese la lumină, despre „rădăcini de cinci milenii” și despre nevoia de a îmbina dezvoltarea infrastructurii cu protejarea patrimoniului;
- s-au anunțat expoziție-eveniment și conferințe la Palatul Culturii din Ploiești, cu obiecte din aur, argint și cupru, prezentate ca simboluri ale identității și continuității.
În același timp, la câțiva metri de aceste „rădăcini” celebrate solemn, răsare alt „patrimoniu”: panouri ultramoderne care contestă fățiș o lege menită să protejeze memoria Holocaustului, a antisemitismului și a extremismului care au umplut Europa de gropi comune, nu de morminte arheologice pentru expoziții.
Respect pentru trecutul de 5.000 de ani?
Da, la conferințe de presă.
Respect pentru trecutul de 80 de ani, pentru victimele Holocaustului?
Acolo, panoul zice „STOP”.
Libertatea de exprimare, luată ostatică: de la petiție civică la propagandă de partid
Discursul oficial al PAC, consemnat inclusiv de Adevărul, e următorul: panourile „nu conțin mesaje extremiste”, „nu fac referire la rasă, etnie sau religie”, „nu instigă la ură sau violență”, doar trimit la un site de petiție prin care se cere, „democratic”, abrogarea legii.
„Doar un mesaj politic incomod”, spun ei.
Realitatea completă, așa cum reiese din anchetele Spotmedia, Incisiv de Prahova și declarațiile CNCD:
- Legea Vexler sancționează clar propaganda extremistă, cultul figurilor fasciste și negarea Holocaustului;
- panourile transformă legea însăși în țintă, delegitimează, simbolic, efortul statului de a ține extremismul în frâu;
- mesajul „STOP VEXLER” poate fi perceput ca mesaj îndreptat nu doar împotriva legii, ci împotriva persoanei inițiatorului – reprezentant al comunității evreiești – și, implicit, împotriva comunității pe care o reprezintă;
- campania este dusă simultan offline (panouri, sedii de partid) și online (site, rețele sociale), cu retorică victimistă și cu apel la „nesupunere” față de ordinea de drept.
„Petiție civică” este ambalajul.
În cutie găsești, însă, exact ce a vrut să prevină Legea Vexler.
Întrebarea de pe DN1: cine apără legea care apără statul?
Tabloul, cu toate piesele puse la locul lor – așa cum reies din investigațiile Incisiv de Prahova, articolele Spotmedia și Adevărul, explicațiile Digi24 și declarațiile CNCD – arată așa:
- O lege – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – creată special pentru a bloca antisemitismul, xenofobia și propaganda extremistă.
- Două panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Băicoi – ridicate fără autorizații, care atacă simbolic exact această lege.
- Un personaj politic cu „specializare” în partide anti-sistem și cu zeci de plângeri penale, protejat până acum de o lentoare inexplicabilă a organelor de cercetare penală.
- Un partid (PAC) care își asumă mesajul, se proclamă victimă a „statului polițienesc” și ignoră complet realitatea juridică a panourilor neautorizate și a istoricului persoanei pe care o apără.
- IPJ Prahova, prins între un document oficial corect formulat și un teren pe care panourile încă stau bine-mersi.
- CNCD, care vede risc de discurs de ură și incitare la violență.
- CJ Prahova, care predică dragostea de rădăcini vechi de 5.000 de ani în timp ce, lângă ele, răsar în voie mlădițe de extremism de carton.
Rămâne o singură întrebare, mai mare decât literele de pe panou:
Legea Vexler apără statul de extremism.
Cine apără Legea Vexler de statul care se mișcă în reluare, cu ochii la panouri și cu mâinile în buzunar? Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin” (aici).
În el, era radiografiat un fenomen de laborator: cum se transformă o primărie de comună într-o mică dictatură personală, unde Codul Penal devine, practic, regulament de ordine interioară, iar avertizorul de integritate devine inamicul public numărul unu.
După apariția articolului, „regatul” a reacționat „democratic”: în chiar ziua de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei Rădoi din concediu medical, primarul emite dispoziția de preaviz pe 30 de zile.
Când zici „represalii”, zici poezie. Când vezi cronologia, zici manual de represalii.
PRIMĂRIA-SAT RAPUBLICĂ: „LA NOI, CODUL PENAL E GHID DE BUNE PRACTICI”
În comuna Scorțeni, județul Prahova, instituțiile par să urmeze o regulă simplă:
– ce scrie în Codul Penal se folosește invers, selectiv și preferabil împotriva cui deranjează.
Primarul Barbu Iulian Constantin nu apare în peisaj ca un simplu edil. Din plângerile funcționarei publice Rădoi Cornelia, el descrie un personaj demn de manualul de „mic tiran local”:
- conduce cu camere video și telefoane, nu cu legi;
- are polițiști locali în loc de gărzi de corp;
- are consilieri locali în loc de decor de nuntă;
- are WhatsApp în loc de sală de ședință.
Cornelia Rădoi – referent superior, gradația 5, angajată din 2016 în Compartimentul Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă – a avut tupeul suprem: să nu mai tacă.
În loc de „să trăiți, dom’ primar!”, a ales să spună „să stăm strâmb și să judecăm drept”. Și de aici, iadul administrativ.
OCHELARI DE 500 DE LEI ȘI ORBIRE ADMINISTRATIVĂ DE MILIOANE
Totul începe cu o banală pereche de ochelari de vedere, de 500 de lei.
În septembrie 2025, Cornelia cere decontarea lor în baza HG nr. 64/2025 și a Contractului Colectiv de Muncă (art. 32 alin. 1), prin cererea nr. 12597/19.09.2025.
Răspunsul oficial: „NU”, prin „Punctul de vedere” nr. 1297/02.10.2025. Motivul? Nu are recomandare de la medicina muncii.
Grotescul apare la fotoliul doi: în același document, Primăria recunoaște candid că nu are contract de medicină a muncii… de aproximativ 6 ani.
Cu alte cuvinte:
- angajatorul îi cere un document pe care el însuși era obligat să-l asigure, dar n-a binevoit;
- e ca și cum ți-ar cere să aduci dovadă că ai fost operat într-un spital care nu există.
În 2024, cererea anterioară (nr. 7611/18.04.2024) nici măcar nu a primit răspuns.
Nu mai e doar refuz. E politică instituțională de ignorare: „las-o să obosească”.
„SĂ STĂM STRÂMB…” – CÂND UN PROVERB DEVINE CRIMĂ DE LÉS MAIESTÉ
Pe primar nu-l doare capul de articole de lege, dar îl lovești în orgoliu cu un proverb.
După note interne și reproșuri zilnice de tipul „comentezi mereu”, vine Nota Internă nr. 14037/29.10.2025, în care i se impută Corneliei „erori profesionale” inexistente, legate de corespondența cu Poliția Băicoi (adresa nr. 1300510/07.08.2025).
Cornelia răspunde oficial, la 03.11.2025, și dezvelește schema:
- parole comune în Registratură;
- proceduri călcate în picioare;
- acces generalizat la sistemul informatic.
La final, îndrăznește să scrie: „Să stăm strâmb și să judecăm drept”.
În secunda următoare, expresia devine obsesie. O lună de zile, primarul o repetă batjocoritor, ca pe un refren de manea administrativă. Argumente? Nu. Hărțuire prin bătaie de joc? Da.
PAROLE LA COMUN, FALS INFORMATIC LA PLIC ȘI REGISTRATURĂ DE TIP „CINE APUCĂ”
Plângerea penală arată cum inspectorul de Resurse Umane, Voiculescu Amalia, folosea repetat parola personală a Corneliei în Registratură, de pe calculatorul acesteia.
Cornelia cere, în scris, schimbarea parolei.
Primarul refuză sistematic.
Rezultatul:
- în sistem apar înregistrări făcute „de ea”, despre care ea declară că nu le-a făcut;
- teren perfect pentru fals informatic și acces ilegal la sistem informatic – exact ce descrie Codul Penal, dar aici ca sport de birou.
REFERENT CU STUDII MEDII, MUNCĂ DE ASISTENT SOCIAL CU STUDII SUPERIOARE, SALARIU DE JOS
Cornelia este încadrată ca Referent III Superior – studii medii.
În realitate, e obligată să joace rolul de asistent social cu studii superioare:
- face anchete sociale pentru handicap, divorț, tutelă;
- întocmește referate de specialitate și centralizatoare către AJPIS și alte instituții;
- gestionează dosare de beneficiari.
Legea spune clar că pentru asta trebuie studii superioare de specialitate și alt salariu.
La Scorțeni, legea spune ceva, primarul face altceva:
- competențele superioare sunt folosite gratis;
- fișa postului nu se schimbă;
- salariul nu se mărește;
- angajata e împinsă să semneze acte pentru care, scriptic, nu are competență – perfectă pentru șantaj ulterior.
Abuz în serviciu, art. 297 Cod Penal, la pachet cu exploatare profesională și hărțuire prin suprasolicitare.
„BIG BROTHER” MADE IN SCORȚENI: CAMERE VIDEO, TELEFOANE, URMĂRIRE LA MINUT
În primele luni din 2026, hărțuirea se transformă în teroare la minut.
Sistemul de supraveghere video, pus teoretic pentru siguranța clădirii, devine jucăria primarului:
- urmărește angajații în timp real;
- îi sună imediat ce se ridică de la birou: „unde ești?”, „de ce te-ai mișcat?”, „unde te duci?”.
Într-o înregistrare din 3 martie 2026, primarul recunoaște două lucruri:
- că a folosit camerele pentru monitorizarea angajaților;
- că și-a pierdut accesul direct, fluxul video trecând la Poliția Locală – probabil după ce cineva a tușit cuvântul „GDPR”.
Rezultatul pentru Cornelia: anxietate, degradarea sănătății psihice – fix tiparul de la art. 208 Cod Penal (hărțuire).
ZĂPADĂ, CONCEDIU FORȚAT ȘI EXEMPLUL „NU FACEȚI CA RĂDOI”
Ninsorile din 18–19 februarie 2026 opresc activitatea.
Soluția „elegantă” a primarului:
– Toată lumea își ia concediu de odihnă pe acele zile, că așa vrea el.
Cornelia refuză. Alege varianta legală: recuperarea orelor și depune cerere.
Urmează:
- Dispoziția nr. 17/27.02.2026 – recuperare colectivă, pe hârtie;
- în realitate, doar Cornelia execută orele, fapt dovedit, spune ea, de condica de prezență din martie 2026;
- ceilalți sunt „iertați” prin acord pentru încă 2 zile de concediu.
Mesaj clar:
„Cine nu semnează ce zic eu muncește. Cine semnează, stă acasă.”
MUTAREA REGISTRATURII ȘI AMENINȚAREA CU DEZASTRUL INSTITUȚIONAL
Primarul vrea să mute Registratura din str. Principală nr. 11 la nr. 2.
Cornelia depune memoriul nr. 3968/27.02.2026, invocând:
- principiul continuității serviciului public (art. 3 OUG 57/2019);
- Legea 319/2006 – SSM: ergonomie, lumină naturală, căldură, curent;
- riscul pierderii termenelor legale, dublarea numerelor de înregistrare, amenzi (Legea 544/2001 etc).
Răspunsul primarului?
Memoriul e ignorat.
În aceeași zi, emite dispoziția de recuperare aplicată discriminatoriu doar ei.
Argumente juridice? Zero. Represalii? Din plin.
ȘEDINȚA „M-AU CIURUIT”: LINSHAJ PSIHIC CU SECRETARĂ, CONTABILĂ ȘI „ETICĂ” LA MASĂ
23.03.2026, după ce ANFP trimite demersul nr. 13467/23.03.2026 către Primărie:
- Cornelia este chemată în biroul primarului;
- prezentă crema conducerii: primarul, Secretara Generală (Petcu Dorina), contabila (Negulescu Maria), Consilierul de Etică/Resurse Umane (Voiculescu Amalia).
Timp de aproximativ o oră, scena descrisă de victimă arată așa:
- i se reproșează că a „îndrăznit” să sesizeze autoritățile centrale;
- fișa postului devine armă: i se caută cu markerul motive pentru sancțiuni;
- contabila anunță candid: „Lăsați, domnule primar, că îi facem și noi reclamații cum ne-a făcut ea”.
Izolarea este oficializată: Cornelia nu mai are voie să vorbească direct cu primarul; are cale unică prin Secretara Generală. Profesionalism? Nu. Cortină de fier.
DE LA „CE, MĂ VERIFICI?” LA ATAC DE PANICĂ ȘI ALPRAZOLAM
Episod concret: Cornelia încearcă să predea mapa de corespondență. Primarul refuză să o primească fără secretară de față.
Întrebarea firească: „V-am căutat să vă las documentele”
Răspunsul șefului suprem: „Ce, tu mă verifici pe mine?”
Concediul de odihnă îi este refuzat prin intermediar, cu pretexte de tipul „nu are cine să-ți țină locul” – în timp ce acte și dispoziții aberante curg pe bandă.
Pe 05.03.2026, după luni de umilințe, Cornelia ajunge la Camera de Gardă a Spitalului Orășenesc Băicoi:
- atac de panică;
- tensiune 143/95;
- tratament cu Alprazolam.
Fișa de la Camera de Gardă e literă de lege.
Secretara Generală, în paralel, „știe” că „era bolnavă dinainte”. Medicina scrie altceva.
CONCEDIU CONTRA ORE SUPLIMENTARE ȘI DOCUMENTE ȚINUTE LA SERTAR
Prin adresa nr. 4306/05.03.2026 (comunicată abia la 13.03.2026), primarul condiționează două zile de concediu de odihnă de efectuarea unor ore de recuperare.
Traducere:
„Vrei dreptul legal la concediu? Îl plătești în ore suplimentare.”
Pe lângă ilegalitatea trocului, vine și șicanarea:
- documentul este ținut 8 zile până să fie înmânat;
- în acest timp, Cornelia nu știe dacă are sau nu concediu.
Incertitudinea devine instrument de tortură psihologică.
POLIȚIȘTII LOCALI – TRANSFORMAȚI ÎN GARDIENII OREI 17:00
În prima zi de „recuperare” impusă, primarul trimite în recunoaștere doi polițiști locali – Pantilie Tudor Nicolae și Badea Nicolae Cristian – ca să verifice dacă Rădoi pleacă înainte de ora 17:00.
Atribuțiile legale ale Poliției Locale? Sigure.
Realitatea din Scorțeni?
- doi polițiști păzesc o funcționară publică singură la birou;
- par să o supravegheze ca și cum ar avea control judiciar, nu recuperare de ore.
Imagine grotescă: primărie liniștită, o femeie muncind pe gratis la „recuperare”, doi polițiști de pază.
CONSILIERUL DE ETICĂ: DIN VICTIMĂ, COMPLICE; DIN SCUT, PARAVAN
În mod normal, Consilierul de Etică e omul la care mergi când îți cade cerul administrativ în cap.
La Scorțeni, Consilierul de Etică e:
- fosta consilieră personală a primarului;
- actual inspector de Resurse Umane;
- beneficiară de sporuri și proiecte europene cu semnătura primarului.
Pe 16.03.2026 are loc o ședință de două ore, înregistrată audio:
- Cornelia povestește abuzurile și aduce dovezi;
- Voiculescu recunoaște că și ea a fost victimă a primarului – „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil”, „nu mai salută când se supără”;
- concluzie în acte: un proces-verbal anemic, care reduce totul la „o opinie despre un tratament diferențiat”.
Între timp, aceeași Voiculescu:
- continuă să folosească parola de acces a Corneliei;
- semnează Raportul de specialitate nr. 5869/07.04.2026, care stă la baza reorganizării și desființării postului Rădoi Cornelia;
- stă în conducerea sindicatului care, teoretic, ar trebui să o apere.
Cercul se închide: primarul semnează sporuri pentru consilier, consilierul semnează rapoarte care scapă primarul și decapitează avertizorul.
CONSILIU LOCAL PE WHATSAPP, HCL-URI PE HÂRTIE, VACANȚE ÎN GRECIA PE BANI PUBLICI
Cea mai explozivă parte din materialul Corneliei privește Consiliul Local Scorțeni, anul 2025.
Fiind responsabilă cu procesele-verbale, ea arată că:
- multe ședințe nu aveau cvorum fizic;
- votul se dădea în realitate pe WhatsApp;
- în HCL-uri figura „vot prin ridicare de mână, în prezență fizică”;
- ROF-ul Consiliului Local prevedea stenograme și anexe cu prezența nominală – dar acestea nu reflectau realitatea.
Exemplu: HCL nr. 59 din 13.08.2025:
- în acte: 14 consilieri prezenți, vot cu ridicarea mâinii;
- în înregistrări audio: nu era cvorum, votul s-a dat pe WhatsApp.
Miza?
HCL 59/13.08.2025 a aprobat suma de 35.000 lei pentru Ansamblul „Datina”.
Potrivit petentei, banii au acoperit o deplasare în Grecia, 5 zile, în care beneficiarii reali ar fi:
- Managerul Căminului Cultural, Barbu Ramona – soția primarului;
- angajați ai Căminului Cultural.
Când Cornelia întreabă de ce apar „prezenti fizic” în procesele-verbale și de ce nu se notează voturile pe WhatsApp, Secretara Generală Petcu Dorina recunoaște, în mesaje, că:
- s-a trecut „prezență fizică”, pentru că aplicația EMOL nu permitea marcarea votului online.
Programul nu permite ilegalitatea, se rezolvă cu falsul manual.
SINDICAT DE BUZUNAR ȘI CONSULTARE SOCIALĂ „COPY–PASTE” DUPĂ CE S-A DECIS TOT
Legea nr. 367/2022 spune clar: când schimbi organigrame, când desființezi posturi, consulți sindicatul. Real.
La Scorțeni:
- 07.04.2026, ora 10:00 – Cornelia cere pe grupul instituției să se înceapă consultarea;
- tot pe 07.04.2026 – Referatul nr. 5869 și Proiectul de HCL nr. 17/2026 sunt deja întocmite și încărcate în EMOL;
- 08.04.2026 – se „ține” o ședință de sindicat, după ce proiectele sunt gata.
Se depun:
- procesul-verbal al ședinței de sindicat din 08.04.2026;
- opinia separată a Corneliei – ignorată;
- raportul de specialitate nr. 5870/07.04.2026;
- ulterior Raportul nr. 6355/22.04.2026, cu data antedatată 18.03.2026.
Secretara Generală Petcu Dorina joacă dublu:
- Secretar General al UAT – semnează actele administrației;
- Președinte de Sindicat – chipurile apără angajații.
Voiculescu Amalia, la rândul ei, e și în sindicat, și în punctul-cheie care justifică legal „reorganizarea” avertizorului.
Dialog social? Monolog cu ecou.
ORGANIGRAMA CU ȚINTĂ: „EȘTI INDISPENSABILĂ, DAR TE TĂIEM”
Proiectul de HCL nr. 17/07.04.2026 este o capodoperă de ambiguitate:
- se vorbește de reducere de posturi, dar nu se precizează clar care;
- se invocă „economia de minimum 10%”, dar fără raport serios de la contabilitate;
- se sar peste posturile vacante și se lovește direct în ocupanți, cu prioritate în avertizor.
Cronologia cinică:
- 07.05.2026 – Cornelia anunță că se simte rău, cere concediu;
- 11.05.2026 – i se respinge concediul, i se spune în scris că „prezența ei este indispensabilă, dat fiind volumul mare de activitate”;
- 13.05.2026 – cade la propriu: diagnostic de cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, concediu medical;
- 19.05.2026 – Consiliul Local votează desființarea postului ei, pe motiv că… nu mai este nevoie.
Când e să nu-i dai concediu: e indispensabilă.
Când e să-i tai postul: devine brusc inutilă.
„SĂ SE POTOLEASCĂ CU RECLAMAȚIILE”: MESAJUL CLASIC AL PUTERII MICI ȘI RĂZBUNĂTOARE
În momentul în care Cornelia începe să scrie sesizări (ANI, ITM, ANFP, CNCD), apar mesajele „prietenești” de la primar, transmise prin intermediari:
- „să se potolească cu reclamațiile”;
- e „influențată de Comandantul Poliției”;
- parcă „a trăit numai în adevăr până acum”.
În completarea adresată CNCD (dosar nr. 205/2026), Cornelia cere extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de influențare a declarațiilor (art. 272 Cod Penal), arătând că presiunile au venit imediat ce și-a exercitat dreptul legal de a reclama.
Avertizorul de integritate devine, în logica de Scorțeni, traficant pentru simplul fapt că le spune aleșilor ce scrie în lege.
CONSILIERUL DE ETICĂ – CRONICARUL UNUI ABUZ ANUNȚAT
În fața CNCD, Cornelia vine cu proba care dinamitează orice pretenție de „nu știam” în aparatul primăriei: înregistrarea ședinței de consiliere etică din 14.03.2026.
Pe înregistrare, potrivit petentei:
- Consilierul de Etică, Voiculescu Amalia, recunoaște că primarul este „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil” și că „nici nu mai salută” când se supără;
- admite că a fost, la rândul ei, victima acelorași metode;
- confirmă tratamentul diferențiat și ostil față de anumite persoane.
După această confesiune, nu urmează sesizare la comisia de disciplină, nici raport de avertizare, nici propuneri de măsuri.
Urmează… nimic.
Etica devine hârtie velină pentru ambalat abuzul, nu plasă de siguranță.
SEDINȚA „M-AU CIURUIT” – JURNALUL UNEI EXECUȚII COLECTIVE
Cornelia nu reușește să înregistreze direct linșajul psihologic din 23.03.2026.
Ajunsă acasă, își înregistrează însă declarația „la cald”, jurnal de mobbing depus pe CD la CNCD și în dosarul penal nr. 643/285/P/2026.
Tabloul relatat:
- un grup de conducere unit nu pentru problemele comunității, ci pentru pedepsirea celui care a apelat la ANFP;
- blocarea fizică în birou, refuzul de a-i permite să iasă, în ciuda cererilor repetate;
- comentarii cinice despre starea ei de epuizare: „era bolnavă dinainte”.
Nu mai seamănă cu o ședință administrativă, ci cu un interogatoriu de altă epocă.
CONTROL EXCESIV DOAR PENTRU UNA: „ADU-MI TOATE ACTELE ÎN 3 ZILE!”
Pe 27.04.2026, exact când se publică proiectul de HCL despre noua organigramă, Corneliei i se trimite o notă de serviciu: în 3 zile să aducă, pe hârtie, copii după toate actele menționate în raportul ei de activitate la Asistență Socială.
Detaliile absurde:
- documentele cerute se află deja în arhiva instituției;
- multe au chiar semnătura primarului;
- cererea se adresează doar ei, nu întregului compartiment.
Scopul nu e verificarea activității, ci șicanarea, epuizarea, crearea de „greșeli” administrative care să poată fi folosite ulterior.
EXECUȚIA ÎN AVANS: CHEILE ARHIVEI, MUTAREA BIROULUI ȘI SINDICATUL CURĂȚAT
Pe 06.05.2026, cu 13 zile înainte să fie votată vreo organigramă:
- colegul arhivar iese la pensie;
- persoana care logic putea prelua atribuțiile era Cornelia, care oricum ținuse locul arhivarului;
- în loc de asta, primarul intră în biroul ei cu o casieră și îi dispune predarea imediată a întregii arhive și a cheilor acesteia către casieră.
În aceeași zi:
- ordonă zugrăvirea biroului Corneliei și a holului;
- anunță că acolo va fi mutată Starea Civilă și se vor oficia cununii;
- se face o ședință de sindicat „pe repede înainte”, în urma căreia Cornelia este scoasă din conducerea sindicatului.
Simbolistica e clară: întâi te rad din roluri și din spațiu, apoi te rad din organigramă.
IZOLARE SOCIALĂ LA ORDIN: „NU O MAI LUAȚI NICI ÎN MAȘINĂ”
Pe suportul optic depus la CNCD, Cornelia prezintă o înregistrare în care colega Stănescu Claudia recunoaște că a fost certată și amenințată direct de primar pentru că a luat-o pe Cornelia cu mașina la navetă.
Gestul normal de colegialitate – două colege merg împreună la serviciu – devine delict disciplinar neoficial.
Mesajul transmis restului personalului:
- „Nu vorbești cu ea”;
- „nu o saluți”;
- „nu o iei în mașină”.
Boicot social orchestrat de sus – rețetar clasic în hărțuirea morală.
DUBLUL STANDARD: COLEGĂ PROTEJATĂ, AVERTIZOR HĂITUIT
În timp ce Cornelia este controlată la sânge, cealaltă colegă de la Asistență Socială:
- își face facultate și cursuri în timpul programului de lucru;
- susține examene online în orele de serviciu;
- nu e deranjată de controale, note explicative sau „recuperări”.
Cea care muncește peste fișa postului e dată afară prin „reorganizare”.
Cea protejată își vede linștită de licențe și proiecte, pe timpul și pe banii primăriei.
SALARII CU DOUĂ VITEZE: „NU SUNT BANI… PENTRU UNII”
În februarie și martie 2026, potrivit Corneliei:
- asistenții personali și consilierii locali își primesc integral salariile, la timp;
- funcționarii publici și personalul contractual primesc banii fracționat, în două tranșe.
Explicația oficială: surse bugetare diferite, lipsă temporară de fonduri.
Realitatea de la bancă:
- facturile, ratele și utilitățile nu știu de „surse diferite”;
- știu doar de scadențe.
Cei politico-utili sunt protejați. Ceilalți, împinși în stres financiar suplimentar.
CÂND TEROAREA ADMINISTRATIVĂ AJUNGE ÎN DIAGNOSTICUL MEDICAL
Linia finală nu o trage Cornelia, ci medicii:
- 05.03.2026 – fișa Camerei de Gardă: atac de panică, TA 143/95, tratament cu Alprazolam;
- 13.05.2026 – diagnostic: cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, legat de stresul de la locul de muncă;
- concediu medical CCMAV nr. 2306453.
Nu mai e simplu conflict de muncă. E degradarea sănătății unei persoane prin hărțuire sistematică.
PROBE CÂT PENTRU UN MANUAL DE DREPT PENAL APLICAT LA PRIMĂRIE
Cornelia nu vorbește „după ureche”. Își sprijină acuzațiile cu:
- fișe medicale;
- cereri, răspunsuri, adrese, dispoziții, hotărâri de consiliu, rapoarte de specialitate (nr. 5869, 5870, 6355 etc.);
- fișa postului subliniată la marker;
- înregistrări audio din biroul primarului, din ședința de „etică”, declarația imediat după ședința „M-au ciuruit”;
- capturi de ecran WhatsApp cu Secretara Generală, colege, consilieri;
- ciorne olografe ale ședințelor de Consiliu Local din 2025;
- condica de prezență care arată că doar ea a făcut „recuperarea” colectivă;
- mesaje de tip „să se mai potolească cu reclamațiile”.
Până la 31.12.2022, fișele de evaluare îi dau calificativ „FOARTE BINE”, fără sancțiuni.
Brusc, după ce vede prea mult și întreabă prea tare, devine „problema instituției”.
LOVITURA FINALĂ DUPĂ PRESĂ: PREAVIZ ÎN ZIUA ÎN CARE SE PUBLICĂ INVESTIGAȚIA

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova publică articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin”, în care toate aceste episoade sunt expuse public, cu numere de dosar, articole de lege și probe.
În aceeași dată de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei din concediu medical, primarul comunei Scorțeni emite o dispoziție cu următorul conținut esențial:
- începând cu 12.06.2026, se acordă Corneliei Rădoi un termen de preaviz de 30 de zile calendaristice, 12.06.2026–11.07.2026;
- este menționată ca funcționar public, referent, grad profesional superior, clasa III, Compartiment Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă;
- pe perioada preavizului este obligată să se prezinte la locul de muncă și să respecte programul de lucru;
- temei: art. 196 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Cronometrul e perfect:
- ani întregi de hărțuire și „reorganizări” cu țintă;
- plângeri penale, sesizări la ANFP, CNCD, ANI, ITM;
- articol de investigație public, cu nume și fapte, în Incisiv de Prahova – 12.06.2026;
- în aceeași zi, la revenirea la muncă, preaviz de 30 de zile.
Legal ambalat, momentul trădează esența: represalii împotriva avertizorului de integritate, exact genul de conduită sancționată de Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor.
Când ai un edil acuzat că a folosit Codul Penal ca regulament intern, nu e de mirare că, în loc să corecteze abuzurile semnalate public, alege să-l decapiteze pe cel care le-a devoalat.
CONCLUZIE: SCORȚENI – REGATUL UNDE A VORBI DEVINE INFRACȚIUNE, IAR TĂCEREA, SINGURA CARIERĂ SIGURĂ
Din plângeri penale, demersuri către ANFP, sesizarea și completarea către CNCD și din reacția imediată de după articolul din Incisiv de Prahova se conturează un tablou coerent:
- un primar descris chiar de Consilierul de Etică drept „supărăcios și răzbunător”;
- un aparat administrativ folosit ca instrument de control, intimidare și mușamalizare;
- un Consilier de Etică și un sindicat transformați în extensii ale puterii, nu în scuturi pentru angajați;
- ședințe de consiliu raportate „în prezență fizică”, deși votul s-ar fi dat pe WhatsApp, cu bani publici trimiși până în Grecia;
- o funcționară cu calificativ „foarte bine” transformată în țintă: hărțuită, îmbolnăvită, izolată, apoi „reorganizată” afară prin preaviz dat fix în ziua în care presa a îndrăznit să scrie.
Cornelia Rădoi cere organelor penale să vadă aici nu doar:
- hărțuire (art. 208 Cod Penal),
- abuz în serviciu (art. 297),
- fals intelectual (art. 321),
- influențarea declarațiilor (art. 272),
ci și o utilizare sistematică a funcției publice pentru represalii împotriva unui avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022), plus discriminare pe criteriu de victimizare, în fața CNCD.
În acte, la Scorțeni, totul se numește „reorganizare”, „optimizare”, „consultare sindicală”, „preaviz legal”.
În teren, traducerea sună așa:
„Cine nu ridică mâna cum vrem noi, nu mai are loc la masă.
Cine ridică vocea pentru lege, iese pe ușă.” (Irinel I.).
Exclusiv
EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar
GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE
La 12 august 2025, în jurul orei 18.00, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) anunță, cu sobrietate de buletin de război, un „eveniment extrem de grav” la Penitenciarul Mărgineni.
Traducere în româna de bun-simț: un deținut a luat-o la sănătoasa.
Numele deținutului: Ion Milosiu, 32 de ani.
Pedeapsă: 5 ani și 10 luni închisoare pentru act sexual cu un minor.
Regim: închis, într-un penitenciar considerat de Maximă Siguranță.
Și ce face un deținut închis, într-un penitenciar de maximă siguranță?
Conform comunicatului oficial al ANP, își demonstrează condiția fizică: escaladează gardul împrejmuitor al unității, în timp ce „desfășura activități lucrative la blocul alimentar”.
La scurt timp, se activează „procedurile specifice”:
- blocarea căilor de acces,
- alarmarea personalului,
- constituirea echipelor de căutare,
- implicarea Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră.
Pe scurt: când a sărit deținutul gardul, au sărit și toate instituțiile după el.
MAXIMĂ SIGURANȚĂ, MINIMĂ CREDIBILITATE
Întrebarea de bun-simț, pe care opinia publică are tot dreptul să o pună:
Cum e posibil ca, într-un penitenciar de „Maximă Siguranță”, un deținut să urce gardul ca pe o scară de bloc și să iasă în lume, după ce a lucrat liniștit la blocul alimentar?
O asemenea breșă de securitate este printre cele mai grave incidente imaginabile într-un penitenciar.
Asta ar trebui să ridice, în mod normal, următoarele semne de întrebare:
- Cum au fost organizate activitățile la blocul alimentar?
- Cum au fost supravegheați deținuții?
- Cum au fost respectate măsurile de siguranță?
- De ce mai poartă eticheta „Maximă Siguranță” o unitate unde gardul pare mai degrabă decor?
EVADARE LA MĂRGINENI, RECOMPENSĂ LA VÂRF
Partea cu adevărat spectaculoasă apare abia după incidentul de la Mărgineni:
directorul Penitenciarului Mărgineni beneficiază de o majorare salarială de 50%, pentru „lucrări de excepție” și „misiuni speciale”.
Da, ați citit bine:
- Deținutul sare gardul,
- Sistemul sare cu jumătate de salariu în plus pentru conducerea unității.
În acest context, interesul public nu mai este doar legitim, este strigător la cer:
- În ce circumstanțe a fost acordată această recompensă financiară?
- Care sunt criteriile după care se decretează „excepționalul” managerial într-un penitenciar unde are loc o evadare?
ÎNTREBĂRILE PE CARE PENITENCIARUL MĂRGINENI TREBUIE SĂ LE SUPORTE, NU SĂ LE EVITE
Redacția Incisiv de Prahova (sursa acestui demers jurnalistic) a decis să nu lase incidentul și bonusul să treacă „pe după gard” și a formulat o solicitare oficială, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Concret, am cerut Penitenciarului Mărgineni să comunice:
- Caracterizarea profesională, motivarea și propunerea înaintată către ANP pentru acordarea majorării salariale de 50% directorului unității;
- Detalierea lucrărilor de excepție, a misiunilor speciale, a rezultatelor profesionale și a realizărilor manageriale care au justificat acest bonus pe cele trei luni pentru care a fost acordat;
- Măsurile dispuse imediat după evadare și concluziile verificărilor făcute în urma incidentului.
De asemenea, am întrebat:
- Ce măsuri obligatorii a stabilit Administrația Națională a Penitenciarelor pentru remedierea deficiențelor constatate la Mărgineni;
- Dacă aceste măsuri au fost implementate integral sau dacă sunt încă în curs de implementare;
- Dacă au fost identificate responsabilități disciplinare sau manageriale legate de evadare și care au fost concluziile controlului oficial.
Și, pentru că vorbim de funcții de conducere într-o unitate de maximă siguranță:
- Am cerut să se precizeze dacă între directorul Penitenciarului Mărgineni și directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar există vreun grad de rudenie sau de afinitate prevăzut de lege;
- În caz afirmativ, ce natură are această relație și ce măsuri administrative au fost luate pentru respectarea legii privind incompatibilitățile și conflictele de interese.
Toate aceste informații sunt de interes public major. Este vorba de o instituție finanțată din bani publici, responsabilă de siguranța comunității și de executarea pedepselor. Tocmai de aceea, opinia publică are dreptul să știe cum s-a ajuns de la evadare la majorare salarială de 50%.
Până la răspunsuri, întrebarea rămâne:
Cum poate fi justificată recompensarea conducerii cu un plus de 50% la salariu după un incident de o asemenea gravitate?
Redacția Incisiv de Prahova anunță că va publica integral răspunsurile primite de la Penitenciarul Mărgineni și de la Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru ca opinia publică să poată evalua singură „performanța” managerială care a generat acest bonus.
SOLICITARE OFICIALĂ: 17 ÎNTREBĂRI PENTRU UN 50% „DE EXCEPȚIE”
Către: Penitenciarul Mărgineni
În atenția: domnului Comisar-șef de poliție penitenciară Marian Valentin Aldea, Director al Penitenciarului Mărgineni
Subiect: Solicitare de informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001
În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm următoarele informații și documente referitoare la activitatea conducerii Penitenciarului Mărgineni:
1. Copia caracterizării profesionale, a motivării și a propunerii înaintate către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru acordarea majorării salariale de 50% directorului Penitenciarului Mărgineni.
2. Detalierea lucrărilor de excepție, a misiunilor speciale, a obiectivelor îndeplinite, a rezultatelor profesionale și a realizărilor manageriale care au stat la baza acordării majorării salariale de 50%, precum și perioada exactă pentru care aceasta a fost aprobată.
3. Comunicarea actelor administrative prin care a fost aprobată majorarea salarială de 50%, cu indicarea temeiului legal și a autorității care a dispus acordarea acesteia.
4. Precizarea măsurilor dispuse de conducerea Penitenciarului Mărgineni în urma evadării deținutului Ion Milosiu, produsă la data de 12.08.2025.
5. Comunicarea concluziilor verificărilor efectuate la nivelul unității ca urmare a producerii acestui eveniment.
6. Precizarea dacă, în urma evadării, au fost identificate deficiențe organizatorice, operaționale sau manageriale și, în caz afirmativ, care au fost acestea.
7. Precizarea dacă au fost dispuse măsuri disciplinare, administrative sau manageriale împotriva unor angajați ai unității în legătură cu acest incident și, în caz afirmativ, natura acestor măsuri.
8. Comunicarea măsurilor dispuse de Administrația Națională a Penitenciarelor în urma controlului efectuat după producerea evadării.
9. Comunicarea măsurilor stabilite de ANP care trebuiau implementate de conducerea Penitenciarului Mărgineni, precum și stadiul implementării acestora.
10. Precizarea dacă toate măsurile dispuse de ANP au fost implementate integral și, în caz contrar, care sunt măsurile aflate încă în curs de implementare.
11. Comunicarea concluziilor finale ale controlului efectuat de Administrația Națională a Penitenciarelor în urma producerii evadării.
12. Precizarea dacă între directorul Penitenciarului Mărgineni și directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar există vreun grad de rudenie sau de afinitate prevăzut de lege.
13. În cazul unui răspuns afirmativ la punctul anterior, precizarea naturii exacte a relației de rudenie sau afinitate și a măsurilor administrative adoptate pentru respectarea dispozițiilor legale privind incompatibilitățile, conflictele de interese și raporturile ierarhice.
14. Comunicarea numărului și datei documentelor prin care au fost formulate propunerile de acordare a majorării salariale de 50% către directorul unității.
15. Comunicarea criteriilor de performanță utilizate pentru fundamentarea propunerii de acordare a acestei majorări salariale.
16. Precizarea numărului majorărilor salariale de 50% de care a beneficiat directorul unității, comisar-șef de poliție penitenciară Aldea Marian, pe toată perioada în care îndeplinește funcția de director al Penitenciarului Mărgineni.
17. Comunicarea cuantumului fiecărei majorări salariale de care a beneficiat acesta, pe fiecare trimestru în parte.
Solicităm transmiterea răspunsului și a documentelor solicitate în format electronic, la adresa de e-mail indicată redacției.
Această solicitare este formulată având în vedere interesul public major privind activitatea unei instituții finanțate din fonduri publice, modul de gestionare a unui incident de securitate deosebit de grav (evadarea de la Mărgineni) și criteriile utilizate pentru recompensarea personalului de conducere cu majorări salariale de 50%.
Când răspunsurile vor veni, vom vedea dacă la Mărgineni a evadat doar un deținut sau a evadat și responsabilitatea. Redacția Incisiv de Prahova va avea grijă ca nimic să nu mai poată sări gardul fără să fie văzut. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 4 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum o ziDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum o ziȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum o ziSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 2 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»



