Exclusiv
Ospiciul Antigrindină: Pacienții plătesc tratamentul, medicii sifonează banii și ne servesc pește cu argint!
România, o republică bananieră unde plouă cu minciuni și se mănâncă argint pe banii tăi!
Bine ați venit, dragi contribuabili și consumatori de iluzii, în cel mai grotesc spectacol al absurdului românesc: Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP)! O capodoperă a incompetenței și jafului, demascată ani la rând de ziarul de investigații Incisiv de Prahova, dar ignorată cu o aroganță demnă de o republică bananieră. Am crezut că le-am văzut pe toate: deficite bugetare stratosferice, „hectare fantomă” și promisiuni de „protecție” la fel de solide ca un castel de nisip. Dar iată că acest circ macabru, susținut cu sârg de o gașcă de „specialiști” cu „calificări fantomă” și o armată de birocrați cu „schizofrenie juridică”, atinge noi culmi ale sfidării, transformându-se într-o amenințare toxică la adresa mediului, a sănătății și, în cele din urmă, a bunului simț!
Prahova: Pacientul zero cu „schizofrenie juridică” – Un experiment de 20 de ani pe banii noștri!
Imaginați-vă un experiment științific care durează… două decenii! Fără rezultate clare, fără validare, dar cu bugete din ce în ce mai mari. Aceasta este fabuloasa poveste a Unității Prahova, care, conform documentelor oficiale ale SNACP, a jonglat cu două identități contradictorii: când „stație pilot” (adică, ne jucăm de-a știința), când „unitate operativă” (adică, știm ce facem, merge treaba!). O adevărată „schizofrenie juridică”, așa cum a denunțat Incisiv de Prahova, care ascunde o întrebare simplă, dar devastatoare: unde este raportul final de evaluare științifică după 20 de ani de „pilotaj” și sute de milioane de lei cheltuite? Unde sunt „zonele martor” cu care să comparăm „eficiența”? Și mai ales, unde sunt acele „hectare protejate” când nici măcar Direcția Agricolă Prahova (răspuns oficial 01.10.2024, obținut de Incisiv de Prahova) nu știe să le delimiteze? E ca și cum ai testa o rețetă de prăjituri timp de 20 de ani, fără să știi dacă rezultatul e comestibil, dar continui să cumperi ingrediente cu miliardele! Și culmea tupeului: pe baza acestui eșec monumental, „sistemul” s-a extins în toată țara, ca o metastază bugetară!
Bugetul-gaura neagră și fermierii 007 „fantomă”: Cine protejează pe cine?
Când vine vorba de bani, SNACP este un adevărat campion olimpic la aruncatul cu milioanele în vânt. Curtea de Conturi a României (Raportul de audit nr. 29638/22.04.2025, confirmat de Incisiv de Prahova) a confirmat un deficit astronomic de peste 260 de MILIOANE de lei în 2023! O gaură neagră care înghite bani publici într-un sistem fără omologări, cu „contabilitate fantomă” și „salarii de nababi” care au explodat. Și nu vă faceți griji, planurile de jaf sunt deja elaborate pentru perioada 2025-2040! Ați citit bine: vor să ne mai fure ploaia și banii încă două decenii!
Dar cine beneficiază de această „protecție” scumpă? Cu siguranță nu fermierii! Statistici oficiale, colectate de DAJ Prahova, arată un adevăr dureros: peste 72% din suprafața arabilă a Prahovei, aparținând a 481 de fermieri, spune un NU RĂSUNZĂTOR sistemului! Asta da „protecție”! Când până și „beneficiarii” refuză „scutul”, înseamnă că regele este gol, iar „hectarele fantomă” sunt doar o perdea de fum pentru o fraudă cu acte-n regulă. Iar minciuna că „Electromecanica Ploiești S.A. protejează 112.000 ha” este demascată de propria Direcție Agricolă, care recunoaște că „nu deține informații privind delimitarea zonelor de protecție”! Halucinant!
Rachete rătăcite și potop biblic: Când „protecția” devine amenințare de grad zero!
Dacă toate aceste nereguli nu v-au convins că SNACP este o farsă, poate vă vor convinge „incidente” demne de un film prost de groază. Incisiv de Prahova a documentat o serie cutremurătoare de evenimente: rachete antigrindină „scăpate de sub control” au aterizat în Buzău (2006, HotNews) sau, mai sinistru, direct în curțile oamenilor (2009)! Când „protecția” ta devine o rachetă balistică neinvitată în grădină, începi să te întrebi cine e, de fapt, inamicul.
Dar apogeul absurdului, demascat de Incisiv de Prahova, a fost atins odată cu inundațiile devastatoare. La Lăpoșel (2019), patru copii au murit înecați într-o viitură, iar comunitatea a acuzat direct „însămânțările” de nori. Același scenariu macabru la Vălcănești (2024) și Breaza (2014, 2021), unde primarul a sesizat Prefectura, acuzând sistemul. Răspunsul SNACP? O capodoperă a ipocriziei: „Am tras rachete, da. Dar n-are nicio legătură cu inundațiile! Avem noi explicații tehnice pe care nici măcar un copil de grădiniță nu le-ar crede!” Și, apropo, un document oficial din 2007 (Bilanțul de Mediu al UPCCG Prahova) recunoștea că „norii se pot prăbuși prematur” și că „norul sărăcește considerabil în apă”! Dar, evident, nu e vina nimănui. E doar… ghinion. Sau, mai degrabă, neglijență criminală!
Bomba ecologică tăcută: Peștele cu argint, noul meniu național?
Și tocmai când credeam că am atins fundul butoiului cu prostie, Incisiv de Prahova a deschis o nouă cutie a Pandorei: cea a toxicității. Timp de peste două decenii, peste capetele noastre, peste culturile noastre, peste apele noastre, a fost împrăștiată iodură de argint (AgI), o substanță „foarte toxică pentru mediul acvatic și cu efecte pe termen lung”, conform propriilor indicații de toxicitate. Cine a monitorizat impactul? Cine a studiat depunerile în sol, apă, pește, fructe și legume? Cine a văzut transferul în lanțul trofic și potențialele efecte asupra sănătății? NIMENI!
Ziarul nostru a cerut AASNACP, Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu toate documentele, studiile, analizele din ultimii 21 de ani. Un teanc de 27 de cerințe clare, punct cu punct, de la cantitatea de AgI la concentrațiile maxime admise în apă potabilă, de la bioacumulare la analize pe pești și fructe. Și răspunsul? O adevărată farsă!
Garda de Mediu: Analfabetă funcțională sau complice până-n măduva oaselor?
Prima la rampă: Autoritatea Antigrindină (AASNACP). Răspunsul? O amânare clasică, plină de „complexitate, volum mare, caracter complex și general al lucrărilor de documentare”, genul de birocrație care îți arată că nu există nimic de arătat! Treizeci de zile pentru a găsi niște hârtii pe care ar fi trebuit să le aibă la îndemână de 20 de ani!
Dar apoi, intră în scenă Garda Națională de Mediu (GNM), cu o replică demnă de un ospiciu. La întrebarea directă despre impactul iodurii de argint, GNM răspunde, cu o nonșalanță absolut halucinantă, că ei nu au „competențe” în „monitorizarea tehnică”, „operarea sistemelor antigrindină” sau „elaborarea studiilor de impact pentru modificarea artificială a vremii”! „Prin urmare,” zic ei, „instituția nu deține documentația tehnică sau rapoartele de specialitate solicitate!”
Poftim?! GNM, instituția cheie pentru protecția mediului, se declară, într-un moment crucial, un fel de spectator neinteresat! De ce este asta o sfidare monumentală? Pentru că, în exclusivitate, Incisiv de Prahova a obținut răspunsul de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care, după „verificări aprofundate”, zice clar și răspicat că sistemele de rachete antigrindină au fost abandonate în majoritatea țărilor europene tocmai din cauza „riscurilor de mediu” și a „eficienței scăzute”! Mai mult, CSAT (document obținut – în EXCLUSIVITATE de ziarul nostru de investigații Incisiv de Prahova) cere Ministerului Agriculturii (și implicit GNM!) să „clarifice problemele concrete și detaliile legate de SNACP”! Adică, CSAT-ul, forul suprem al securității naționale, sună alarma, iar „câinele de pază” al mediului se preface surd și mut! Asta nu mai e incompetență, e complicitate crasă! Domnii de la GNM cred că nu vor răspunde penal pentru această sfidare la adresa sănătății publice și a siguranței naționale?
Fermierii, procurorii gliei: Când victimele plătesc adevărul pe care statul l-a ascuns!
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
În mijlocul acestui circ grotesc și toxic, eroii noștri sunt fermierii prahoveni, adevărații „procurori ai gliei”. După ce au fost mințiți, păgubiți și, posibil, otrăviți, acești oameni, de la care statul a furat sute de milioane de lei, au decis să facă ceea ce statul a refuzat sistematic: să finanțeze, din propriul buzunar sărăcit, elaborarea caietului de sarcini și chiar realizarea unui studiu de impact autentic, independent și credibil!
Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Prahova (ACCPT Prahova) a adresat un Memoriu oficial (Memoriu Nr. 101 / Data 30.03.2026), o declarație de război împotriva imposturii științifice și a furtului instituționalizat. Ei cer acces TOTAL la toate documentele, experți REALI (nu „calificări fantomă” de la „cursuri în Moldova”), mecanisme anti-conflict de interese și obiective clare pentru studiu: să se știe dacă norii sunt „sărăciți”, dacă mâncăm „pește cu argint” și dacă, în general, statul ne-a tratat ca pe niște cobai imbecili.
Este o condamnare morală zdrobitoare pentru un stat care a eșuat să asigure transparența și validarea științifică, transferând inițiativa și responsabilitatea morală către cetățenii direct păgubiți. E o recunoaștere umilitoare a 20 de ani de minciună, negare și neglijență criminală! Și, mai mult, este o provocare directă pentru autorități: puteți sau nu puteți garanta ori certifica, în mod științific și oficial, siguranța consumului de apă, fructe, legume, pește și alte produse provenite din zonele în care au avut loc lansări de rachete? Răspunsul este un „NU” sonor, pentru că nu există nicio dovadă!
Un rechizitoriu oficial pentru un sistem toxic și iresponsabil
| I. Actorii și temeiul juridic | ||
| Emitent: | Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (ACCPT Prahova) | Subliniază că inițiativa vine de la victimele directe, nu de la jurnaliști sau teoreticieni, conferind o greutate morală și practică deosebită. |
| Destinatari: | Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, Direcția Județeană de Mediu Prahova | Direcționarea specifică către autoritățile locale de mediu le pune în fața responsabilității directe, fără posibilitatea de a pasa vina la nivel central. |
| Temei: | Legea nr. 544/2001 (Acces la informații publice) și O.G. nr. 27/2002 (Petiții) | Demonstrează că acțiunea este perfect legală și fundamentată, transformând acuzațiile în solicitări oficiale, la care trebuie să se răspundă conform legii. |
| II. Solicitări cheie: Desființarea „perdelei de fum” | ||
| Obiectul solicitării: | Verificări oficiale, control amănunțit și comunicarea măsurilor de remediere privind introducerea AgI și a altor compuși activi în atmosferă în Prahova. | O solicitare de audit complet, nu doar de informații, care vizează direct legalitatea, monitorizarea și remedierea impactului. |
| Refuzul generalizărilor: | „Nu acceptăm răspunsuri generale de tipul «substanța se utilizează și în alte țări».” Solicită răspuns exclusiv prin raportare la documentele, actele, măsurătorile și constatările existente pentru județul Prahova. | Demontează una dintre tacticile preferate ale SNACP de a justifica activitatea prin presupuse „practici internaționale”, forțând un răspuns concret pe situația locală. |
| 1. Notificarea activității: | Data exactă a informării autorităților de mediu, numărul de înregistrare, data, emitentul și destinația notificărilor privind introducerea AgI. | Verifică dacă activitatea a fost măcar adusă la cunoștința autorităților de mediu, punând la îndoială legalitatea inițială. |
| 2. Cantitatea și compoziția AgI: | Cantitatea raportată oficial, cantitatea per rachetă, per sezon, compoziția declarată a încărcăturii active și cantitatea efectivă de AgI. | Cercetează transparența și exactitatea datelor privind substanța activă, esențială pentru evaluarea impactului. |
| 3. Toxicitatea AgI și informarea: | Dacă autoritățile de mediu au fost informate expres că AgI este „foarte toxică pentru mediul acvatic și poate avea efecte pe termen lung”. | Află dacă autoritățile au acționat în cunoștință de cauză sau au ignorat avertismentele privind toxicitatea. |
| 4. Acte de reglementare (Mediu): | Existența și detaliile acordului/autorizației de mediu, avizului, deciziei de încadrare sau a oricărui alt act de reglementare, inclusiv condițiile și obligațiile impuse. | Scoate la iveală dacă sistemul a funcționat într-un vid legal sau sub reglementări lacunare/ignorate. |
| 5. Probe și analize de bază: | Dacă, înainte și pe parcursul lansărilor, s-au efectuat probe și analize asupra solului, apelor, plantelor, produselor agricole, sedimentelor, peștelui pentru stabilirea valorilor inițiale și monitorizarea ulterioară. | Demască lipsa oricărei monitorizări științifice fundamentale și continue a impactului. |
| 6. Zone de prelevare și relevanță: | Locațiile exacte, detaliile prelevărilor și criteriile de selecție, asigurându-se că zonele analizate sunt relevante (arii de tragere, aval hidrologic, proximitatea culturilor/localităților). | Vizează superficialitatea sau lipsa totală de rigoare în eventualele (inexistentele) eșantionări. |
| 7. Persistența și bioacumularea: | Dacă au fost investigate persistența în mediu, acumularea în sol/ape, absorbția de către plante, transferul în lanțul trofic, bioacumularea și implicațiile pentru siguranța alimentară. | Adresează direct riscul unei „bombe ecologice cu ceas” și al contaminării alimentare, un subiect critic. |
| 8. Efecte asupra biodiversității: | Studii, evaluări, monitorizări privind impactul asupra faunei, florei, polenizatorilor, peștilor, amfibienilor și ecosistemelor locale. | Scoate în evidență neglijența totală față de ecosistemele locale și riscul dezechilibrelor ecologice. |
| 9. Măsurători reale ale precipitațiilor: | Existența și funcționalitatea pluviometrelor, stațiilor meteo la sol, datele înregistrate, arhivarea și proprietarul echipamentelor. | Atacă direct afirmațiile despre „creșterea precipitațiilor” în lipsa oricăror date concrete, măsurate la sol. |
| 10. Garanția siguranței consumului: | „Dacă puteți sau nu puteți garanta ori certifica, în mod științific și oficial, siguranța consumului de apă, fructe, legume, pește și alte produse provenite din zonele în care au avut loc lansări de rachete.” | Pune autoritățile în fața unei întrebări fundamentale: își asumă responsabilitatea pentru sănătatea publică în lipsa dovezilor? |
| 11. Asumarea responsabilității: | Cine își asumă oficial răspunderea pentru eventualele afirmații privind lipsa riscurilor pentru sănătate, mediu, biodiversitate și siguranță alimentară, în lipsa unor monitorizări și cercetări amănunțite. | Cere nominalizarea exactă a persoanelor/instituțiilor responsabile, pentru a pune capăt „balului vinovaților invizibili”. |
| III. Solicitări de acțiune și transparență | ||
| Control amănunțit implicat: | Să se dispună de îndată un control amănunțit (documentar și faptic), cu comunicarea constatărilor complete, a neconformităților, sancțiunilor, măsurilor dispuse și a termenelor de remediere. | Transformă petiția într-o cerere de acțiune imediată și transparentă, cu responsabilități clare. |
| Principii de etică și kege: | Subliniază că întreprinderile de stat nu sunt exceptate de la respectarea legii și că utilizarea fondurilor publice impune un standard ridicat de legalitate și transparență. | Combate argumentele de „imunitate” sau „tratament preferențial” pentru operatorii de stat. |
| IV. Miza finală a Memoriului | ||
| Lipsa fundamentării: | „Orice afirmație potrivit căreia introducerea repetată în atmosferă a iodurii de argint nu a avut și nu poate avea efecte asupra mediului, apelor, solului, biodiversității, siguranței alimentare și sănătății populației este insuficient fundamentată.” | Un rezumat concis al argumentului central: în lipsa dovezilor, siguranța este o supoziție periculoasă. |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Nu este doar un strigăt de disperare, ci un rechizitoriu complet. Incisiv de Prahova a făcut munca de investigație. Fermierii au depus rechizitoriul și oferă soluția (plătită din banii lor!). Acum, mingea este în terenul statului român.
Este timpul ca Direcția Națională Anticorupție (DNA), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) să iasă din „coma birocratică”. Sub perdeaua de fum a „protecției” antigrindină s-a ascuns nu doar un jaf financiar monumental, ci o amenințare toxică la adresa mediului, a sănătății publice și, așa cum am demonstrat, chiar a securității naționale.
Cine va plăti pentru acest circ grotesc și periculos? Răspunsul nu mai poate fi ascuns sub „etc-uri”, „complexități” sau „incompetențe” declarate. Adevărul, chiar dacă este toxic și usturător, trebuie să iasă la suprafață, iar vinovații trebuie să plătească! Punct. Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!”
În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au decis că legea nu mai e la televizor, ci la ei în mână, și au tras mai multe focuri de armă asupra unei locuințe, ca într-un exercițiu practic de „așa nu” pentru orice stat normal.
Incidentul, relatat public de Sindicatul Sidepol, arată cum, în timp ce cetățeanul se gândește dacă să-și plătească facturile, alții se preocupă dacă mai au suficientă muniție.
Patru arestați: când Poliția muncește, mafia se încurcă
În spatele acestui circ cu gloanțe, polițiștii din cadrul IPJ Ialomița chiar și-au făcut treaba – surpriză într-o țară în care instituțiile sunt lăsate să funcționeze pe avarie.
Ca urmare a activităților desfășurate, au fost identificate și arestate preventiv patru persoane, bănuite că au încercat să ucidă două persoane din Țăndărei. Nu a fost vorba de un conflict de opinie, ci de o tentativă clară de omor.
Potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Sidepol, acțiunea ar fi fost comisă la comanda unui lider de clan aflat bine-mersi în străinătate, dovadă că globalizarea funcționează: unii trimit bani acasă, alții trimit ordine de execuție.
„Felicitări, dar nu vă obișnuiți”: polițiștii trag, sistemul doarme
Sindicatul Sidepol transmite felicitări polițiștilor, care, în ciuda lipsei acute de personal și a resurselor insuficiente, au reușit să-și facă datoria cu profesionalism și să îi aducă pe cei implicați în fața justiției.
Traducere: oamenii din teren cară în spate un stat obosit, subfinanțat și dezinteresat, dar li se spune „bravo” în timp ce sunt trimiși din nou pe front, cu aceleași lipsuri.
Aplauzele sunt gratis, dotările nu.
Poliția Română: găuri în schemă, gloanțe pe stradă
Acest caz demonstrează, încă o dată – cum arată și Sindicatul Sidepol – că deficitul de personal din Poliția Română a ajuns la un nivel critic. Nu mai vorbim de „lipsă de personal”, ci de o formă avansată de anorexie instituțională.
Siguranța cetățenilor riscă să fie serios afectată atunci când instituțiile responsabile cu ordinea publică nu beneficiază de resursele umane necesare. Pe românește: dacă mai pleacă doi-trei din sistem, ajungem să rugăm hoții să stea la rând, că nu are cine să-i ia în primire.
Oameni puțini, dosare multe: polițistul – supererou cu program de 24/7
Polițiștii nu pot suplini la nesfârșit lipsa de personal prin sacrificii personale și ore suplimentare, avertizează sindicatul.
Deja s-a ajuns ca un polițist să fie și anchetator, și psiholog, și mediator, și paznic, și țap ispășitor în același timp.
Siguranța publică trebuie să fie prioritate reală, nu doar un subiect de declarații citite de pe foi lucioase, în fața camerelor, de către decidenți care nu au mai văzut un cartier periculos decât din mașina cu girofar.
România, țara discursurilor: gloanțele sunt reale, promisiunile – nu
„Este momentul” – spune tonul oficial – ca factorii de decizie să trateze cu maximă responsabilitate problema încadrării Poliției Române.
Tradus în limbajul realității: a fost „momentul” acum 10 ani. Acum e deja întârziere, iar structurile de ordine publică și investigații funcționează după principiul „facem mult cu puțin și ne prefacem că merge”.
Se cer măsuri concrete pentru întărirea capacității operative a Poliției – nu doar comunicate, nu doar lozinci și nu doar campanii de imagine.
Concluzie: Polițiști pe muchie, cetățeni la risc, politicieni în campanie
Atacul armat din Țăndărei, prezentat de Sindicatul Sidepol, e doar un simptom al unei boli cronice: un stat care se preface că are instituții solide, dar le ține la dietă forțată de zeci de ani.
În timp ce clanurile se organizează internațional, polițiștii se reorganizează pe ture duble.
Și, ca de obicei, când se trage cu arma, statul trage de timp. (Cerasela N.).
Exclusiv
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
Grădinița de cadre – sezonul „Mai pui o stea, mai cari un camion”
Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, dezvăluit de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova, ne-a obișnuit deja cu polițiști cu bere în gang, nervi la geam, adidași purtați o lună și „jurământul invers”, în care șoferul e vinovat că îndrăznește să circule. Azi, în episodul XXIII, facem cunoștință cu noua specie: ofițerul rutier – transportator de pietriș, balastru și concasat, la negru, direct din inima IPJ Prahova. De la „agentul zâmbăreț” la „domnul inspector principal cu stele și pietriș”
Personajul zilei: inspector principal Popescu Marius, ofițer în cadrul Poliției Municipiului Câmpina, Biroul Rutier.
Până în 2024, era un biet agent de poliție, mereu zâmbitor, glumeț, omul de nota 7: nici strălucit, nici catastrofă – exact cât să nu deranjeze sistemul. Un rutierist clasic, de teren, nu de catedră.
Se ivește singurul loc de ofițer rutier în Prahova, la Câmpina – fix unde lucra el ca agent. Se înscrie la concurs. La proba scrisă ajung 5–6 candidați. Restul, sub nota 7 – adică la revedere, nu corespundeți exigențelor academiei de fițuici IPJ.
El, candidatul „norocos”, se chinuie, se screme la propriu, își face un abonament la cruci și acatiste, și iese cu nota 7 și un pic. Puțin peste minimul admis, enorm față de nimic. Suficient însă să treacă bariera și să prindă singurul loc de ofițer.
Mediocru, dar singur.
Asta e noua doctrină a resursei umane la IPJ Prahova.
„Ofițerul-scremut”: 7 și-un pic la examen, 11 din 10 la aroganță
Abia îi ating primele stele umărul, că „agentul jovial” dispare. În locul lui se naște inspectorul principal Popescu Marius – rece, dur, grav, de parcă ar avea două academii de poliție și un master în NASA.
Nota de la examen? Uitată.
Nivelul real de pregătire? Expediat la „și alții”.
În mintea lui, nu contează că a intrat cu 7 și-un pic; contează că are stele pe umăr și BMW de poliție la scară.
Problema nu e doar transformarea clasică „dă-i prostului putere și vezi ce iese”. Problema e că, deja ca agent, se vedea urmașul șefului rutierei, comisar-șef Ionescu Dragoș, pe care îl lustruia metodic, inclusiv la propriu: prin birou era cunoscut ca omul care culegea scamele de pe hainele șefului.
Acum, „scămărescul” a ajuns ofițer. Aproape în drum spre a fi noul șef al rutierei Câmpina. Fără performanță, fără carismă profesională, dar cu o notă subțire, un talent solid de lingușire și o coloană vertebrală elastică.
BMW-ul de serviciu: „Să vadă lumea stelele, nu girofarul”
Ajuns ofițer, Popescu Marius își îmbrățișează noul accesoriu de statut: BMW-ul de poliție al Biroului Rutier Câmpina.
Nu mai e doar o autospecială. E scenă mobilă, podium de prezentare, panou publicitar pentru stelele de pe umăr. Se plimbă prin oraș cu umărul instelat sprijinit demonstrativ de geam, să vadă muritorii de rând cine e el acum. Nu semnătura pe procesele-verbale contează, ci pozele mentale ale șoferilor: „Uite-l, bă, pe dom’ ofițer, ce bine îi stă!”
Că a luat examenul la limită? Detaliu.
Că era omul cu scamele? Amintire.
Important e că acum se joacă de-a șeful înainte să fie șef.
Ofițer by day, „transportator de piatră” by… tot restul zilei
Și acum vine bomboana pe colivă, glazura pe IPJ, marca „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”.
Când era agent, „mai era cum mai era”. Acum, ca ofițer și aproape-șef, omul nostru nu se rezumă la fițele de birou și la geamul BMW-ului.
În timpul liber, după multiple relatări, se transformă într-un fel de patron clandestin de Strabag la PFA.
Transportator de pietriș, balastru, concasat, prin comunele din zona Câmpinei, exact pe unde:
- ieri făcea controale ca agent;
- azi face controale ca ofițer;
- mâine, foarte probabil, va da ordine ca șef.
Cadru legal? Zero.
Licențe de transport? Hai să fim serioși.
Taxe și impozite? „Las’ că plătesc alții, nu IPJ-ul meu.”
RCA? „Unii zic” că nici de asta nu se împiedică roțile.
Mașina stă să se dezmembreze, dar materialele nisipoase se cară. La negru. Pe șoselele unde domnul Popescu Marius, în uniformă, e păzitorul legii. Iar în civil, posesorul profitului.
Polițist–controlor sau polițist–concurent?
Întrebarea care ucide orice urmă de credibilitate:
Cum mai poate acest ofițer să fie obiectiv în trafic, când el însuși se comportă ca un transportator la negru?
Ieri:
- oprea un camion de pietriș, verifica acte, licențe, RCA, taxe, rovinietă.
Azi:
- există „voci” care spun că același tip de camion ar putea să fie chiar al lui sau un „prieten cu factura la sertar”.
Cum arată un dosar în care, la un moment dat, ajunge cercetat fix omul căruia ieri i-a dus el, contra cost, două mașini de piatră?
Cum arată „obiectivitatea” când tu ești și polițist, și prestator de servicii dubioase în aceleași comune?
Răspunsul îl știe fiecare șofer care a fost oprit vreodată de cineva cu prea multă putere și prea puțină decență.
„Nimeni nu l-a văzut”? La IPJ Prahova, orbirea e procedură
Ani de zile, același traseu, aceleași comune, aceleași transporturi de materiale. Agent fiind, n-a pățit nimic. Ofițer fiind, nici atât.
De ce?
- pentru că, în Grădinița de cadre – IPJ Prahova, nu se văd abuzurile, se văd doar gradele;
- pentru că, în loc să fie întrebat de ce cară pietriș, omul e pregătit discret de „viitor șef”;
- pentru că, în acest sistem, mai periculos e să comentezi, decât să încalci legea.
Poate, ca ofițer, nu se mai pune singur la volan, să nu se murdărească uniforma. Poate „își ia robi pe plantație”, cum glumesc unii, să tragă de manivelă în locul lui. Că doar nu e de nasul lui să fie și hamal, și stea de BMW.
IPJ Prahova: pepinieră de nervoși, betivi, pietrișari și ofițeri „scremuți”
Dacă punem cap la cap:
- polițistul cu berea în gang;
- nervosul cu geamul spart și tendoanele tăiate;
- instructorul cu 0,25 alcool în aerul expirat;
- polițistul cu „jurământul invers”, care ceartă șoferii că îndrăznesc să circule;
- și acum ofițerul-transportator de balastru, cu nota 7 și-un pic la examen și BMW de poliție confiscat ca trofeu personal,
obținem portretul complet al „Grădiniței de cadre – IPJ Prahova”, așa cum reiese din dezvăluirile prezentate de Ploiești TV / Ziar de Ploiești:
- abuzul nu e accident, e reflex;
- aroganța nu e derapaj, e manual de lucru;
- conflictele de interese nu sunt problemă, sunt stil de viață;
- legea nu e reper, e decor pentru poza de profil.
Final provizoriu: pietriș în portbagaj, lege în buzunar, cetățeanul sub roți
În Republica Prahova:
- cetățeanul e vinovat că circulă;
- șoferul e vinovat că îndrăznește să vină la poliție;
- iar acum, bonus, polițistul rutier poate fi și „băiatul cu piatra la negru”, după program.
Episodul XXIII din „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” nu mai e doar pamflet. E aproape fișă de caz pentru procuror.
Noi, deocamdată, rămânem cu pamfletul.
Ei, în continuare, rămân cu armele, stelele, BMW-ul și, se pare, camioanele cu pietriș.
Deocamdată. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
Către: domnul Tánczos Barna, ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale
Drept la replică cu privire la afirmațiile referitoare la sistemul antigrindină făcute în cadrul unei emisiuni la postul AGRO TV
Domnule ministru Tánczos Barna,
Declarația dumneavoastră de la AgroTV, potrivit căreia sistemul antigrindină ar trebui repornit pentru doi ani sau doi ani și jumătate, timp în care să se facă studiile care „nu există”, este probabil cea mai gravă recunoaștere făcută vreodată de un reprezentant al Ministerului Agriculturii în această chestiune.
Dacă după aproape două decenii de funcționare statul român nu are studii clare privind efectele tragerilor cu rachete asupra precipitațiilor, atunci problema nu sunt fermierii care protestează. Problema este sistemul însuși. Problema este Ministerul. Problema este Autoritatea care a administrat acest program. Problema sunt operatorii, proiectanții, rapoartele, suprafețele declarate ca protejate și banii publici cheltuiți ani la rând fără o demonstrație științifică independentă, publică și verificabilă.
Nu puteți transforma lipsa studiilor într-un argument pentru reluarea tragerilor. Lipsa studiilor este exact argumentul pentru suspendare, audit și răspundere administrativă. Când statul intervine artificial în atmosferă, sarcina probei aparține statului, nu fermierului. Nu fermierul trebuie să demonstreze că sistemul i-a făcut rău; statul trebuie să demonstreze că sistemul funcționează, că protejează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici sunt justificați.
A spune că studiile se pot face doar pe un sistem funcțional înseamnă, în realitate, a cere fermierilor să accepte încă doi ani de experiment pe culturile lor. Fără consimțământ real al beneficiarilor. Fără protocol științific public. Fără zone de comparație validate. Fără evaluare independentă. Fără responsabilitate pentru eventualele consecințe. Acesta nu este management public. Este improvizație politică aplicată asupra agriculturii.
Mai grav, reduceți întreaga discuție la întrebarea dacă rachetele „fac” sau „strică” ploaia. Problema este mult mai amplă. Sistemul trebuie să dovedească și protecția reală împotriva grindinei. Trebuie să dovedească suprafețele reale protejate, nu suprafețe teoretice desenate pe hartă. Trebuie să dovedească reducerea pagubelor, eficiența economică, trasabilitatea intervențiilor, corelarea cu fenomenele meteo și impactul asupra zonelor învecinate. Nu este suficient să spui că ai tras rachete și, prin urmare, ai protejat. Asta este contabilitate de operator, nu probă științifică.
Formula „nu decide Prahova pentru toată țara” este nedreaptă și falsă. Prahova nu cere să decidă pentru toată țara. Prahova cere ca statul să nu decidă peste fermierii direct afectați. Dacă într-o zonă în care s-a tras ani de zile beneficiarii direcți contestă sistemul, cer dovezi, cer studii și constată că după oprirea tragerilor regimul precipitațiilor s-a schimbat vizibil în teren, răspunsul unui ministru responsabil nu poate fi: pornim din nou și vedem după aceea.
După 20 de ani de funcționare, „nu avem studii” nu este o scuză. Este un capăt de acuzare. Înseamnă că sistemul a fost vândut public ca protecție, dar administrat ca dogmă. Înseamnă că fermierilor li s-a cerut să creadă, nu să verifice. Înseamnă că milioanele de lei au fost cheltuite fără ca statul să poată pune pe masă demonstrația elementară: ce a protejat, cât a protejat, pe cine a protejat și cu ce efecte secundare.
De aceea, singura decizie responsabilă nu este repornirea tragerilor cu rachete, ci oprirea lor până la finalizarea unui audit independent, public și complet. Audit al studiilor existente sau inexistente. Audit al suprafețelor declarate protejate. Audit al eficienței reale împotriva grindinei. Audit al impactului asupra precipitațiilor. Audit al costurilor. Audit al operatorilor și al conflictelor de interese. Audit al modului în care au fost consultați beneficiarii reali ai acestui sistem.
Domnule ministru, agricultura nu poate fi condusă după principiul: „nu știm ce se întâmplă, deci să continuăm”. Când nu știi ce efect are o intervenție asupra atmosferei, nu o extinzi, nu o reactivezi și nu o impui. O oprești, o verifici și răspunzi public pentru ceea ce ai făcut până acum.
Fermierii nu cer privilegii. Cer dovezi. Cer prudență. Cer respect. Cer ca munca lor, pământul lor și apa de care depind culturile lor să nu mai fie tratate ca anexă experimentală a unui sistem care, după 20 de ani, încă vine în fața publicului cu mâna goală.
Iar dacă Ministerul Agriculturii recunoaște astăzi că nu are studiile, atunci primul lucru pe care trebuie să-l facă nu este să apese din nou pe butonul rachetelor. Primul lucru este să explice cine a permis ca ele să fie trase atâția ani fără aceste studii.
Cu respect,
Ing. Adrian Mocanu
Președinte
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova
Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar
Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
Grădinița de cadre – sezonul „Mai pui o stea, mai cari un camion” Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”,...
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
Către: domnul Tánczos Barna, ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale Drept la replică cu privire la afirmațiile referitoare la...
COMITETUL DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DE LA IPJ NEAMȚ: TEATRUL DE PĂPUȘI CU ELEFANT, MEDIC-FANTOMĂ ȘI DEMNITATE LA MOP
SSM, varianta MAI: „Hai că merge și-așa, numai să nu ne coste” În lumea în care Ministerul Afacerilor Interne mimează...
Master pentru „băieții deștepți” ai Poliției. Agenții, ținuți la ușă ca la discotecă de fițe
„Reformă” la MAI: intră cine trebuie, nu cine muncește Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne a apărut, în liniștea caldă a...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
Berea pe gang, nervii la geam și adidașii purtați o lună În episodul trecut din „Grădinița de cadre – IPJ...
Republica Zeroizaților. Haita de la Interne și statul paralel cu neuronii
Haita de la Interne: nici curaj, nici prostie – doar tupeu organizat Există o întrebare cu care îți bați capul...
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
Grădinița de cadre lovește iar: după bețivul-instructor, apare „rutieristul cu nervii la geam” După episoadele în care Incisiv de Prahova...
Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și...
Hipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”
„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova...
Republica imputerniciților: „Sandu pompieru”, Ioana „campioana” și Minoiu – Brigada specială de călcat legea în picioare din M.A.I
OPERATIUNEA „ZBORUL LUI SANDU POMPIERU”: CINE-L SUPĂRĂ PE ARAFAT, ATERIZEAZĂ ÎN POALA IOANEI Potrivit cunoscătorilor, chestorul Aurel Sandu, zis și...
Poduri peste frontiere: Cum au dărâmat elevii de la „Spiru Haret” Ploiești zidurile prejudecăților prin proiectul „We Are All One”
Într-o lume tot mai fragmentată, în care diversitatea este adesea privită cu reticență, o inițiativă pedagogică de avangardă a demonstrat...
O nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
Un penitenciar model: bătaie ca la ușa cortului, cu ștampilă de stat Într-un colț de Românie botezat Penitenciarul Baia Mare,...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
În serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat public de Incisiv de Prahova (aici), episodul cu agentul Ioniță Bogdan...
IPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
Centrul Ploieștiului, cedat oficial: trotuar de clan, lege de mucava În timp ce primăria vinde pliante lucioase cu „zonă civilizată”,...
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum 2 zile
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
-
Exclusivacum 3 zile
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
-
Exclusivacum 4 zile
Hipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”
-
Exclusivacum 2 zile
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
-
Exclusivacum 4 zile
Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Republica imputerniciților: „Sandu pompieru”, Ioana „campioana” și Minoiu – Brigada specială de călcat legea în picioare din M.A.I
-
Exclusivacum 3 zile
Republica Zeroizaților. Haita de la Interne și statul paralel cu neuronii