Connect with us

Exclusiv

Organigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie

Publicat

pe

În Ploieștiul anului 2026, caii sunt dopați, troleele decapitate, mecanicii dorm beți în vestiar, iar juriștii sunt vânați ca dăunătorii. Transportul în comun se scufundă, poliția a devenit creșă de protejați, iar la TCE se lucrează, zi de sâmbătă și duminică, nu pentru eficientizare, ci pentru a betona o singură lege: legea lui Nae Comisionaru’.

Nae Comisionaru’ – general de comisii, sinecuri și fine la stat

Alexandri Nicolae, supranumit „Nae Comisionaru’”, este definiția sistemului:

  • fost prefect,
  • fost deputat,
  • actual șef neoficial peste comisii umflate, organigrame croite la comandă și sinecuri inventate.

Specializarea lui nu are nicio legătură cu transportul, cu sportul sau cu administrarea banului public. Specializarea unică a lui Nae este:

  • să pună mâna pe instituții,
  • să planteze „ai lui” în funcții cheie,
  • să umfle comisii când nu ies voturile,
  • să-și creeze posturi pentru sine, cu salarii obscene,
  • să rămână veșnic „la butoane”, indiferent cine plătește nota de plată.

Hipodrom, TCE, IPJ Prahova – același film, alt decor. Acolo unde e bani publici, e și Nae.

De la calul dopat la troleul decapitat: manual de manevre Nae Comisionaru’

La Hipodrom, cazul „Vijelie STI” a arătat cum funcționează mecanismul, după cum a fost documentat de Incisiv de Prahova:

  • Marele Premiu de Trap (T30), 5 iulie 2026;
  • calul proprietarului „Stimatu’” refuză controlul antidoping;
  • regulamentul spune clar: descalificare.

Dar regulamentele sunt pentru fraieri, nu pentru oamenii lui Nae. Comisia de Apel a CSM Ploiești, condusă de Nae:

  • este umflată ilegal de la 3 la 5 membri,
  • voturile ies „cum trebuie”,
  • calul dopat rămâne câștigător,
  • regulamentul devine hârtie igienică de protocol.

Noroc cu Decizia ANZ nr. 554/11.08.2026, care:

  • desființează hotărârea comisiei lui Nae,
  • descalifică calul,
  • sancționează proprietarul,
  • confirmă oficial că manevrele au fost în afara regulii.

Caii au plătit. Proprietarul a plătit.
Nae? Intangibil. IPJ Prahova s-a uitat la caz de la distanță, „din tribune”.

„Troaca de aur” TCE: motorină, datorii, pontaje fantomă și raportul aruncat la coș

Când nu mai ajunge „expertiza” la Hipodrom, Nae își mută talentul la TCE Ploiești. Aici miza nu mai e un cal, ci:

  • zeci de milioane de lei,
  • transportul public al orașului,
  • motorină,
  • salarii,
  • siguranța oamenilor.

Raportul oficial nr. 1729/05.11.2025 al Primăriei Ploiești arată:

  • pierderi de zeci de milioane de lei,
  • datorii fiscale cu potențial penal,
  • achiziții suspecte,
  • consumuri de combustibil „umflate” doar pe hârtie,
  • control intern sabotat,
  • hărțuirea controlorelor financiare care au refuzat să închidă ochii.

Două controlore financiare au avut curajul să spună „nu”. Sistemul le-a răspuns cu:

  • intimidare,
  • presiuni,
  • amenințări cu „linșaj instituțional”.

În loc să fie apărate, au fost transformate în dușmani ai „troacei de aur”.

Consiliul de Administrație TCE – consiliu de acoperire, nu de administrație

Într-o lume normală, un astfel de raport ar fi provocat:

  • demiteri,
  • sesizări la Parchet,
  • controale interne și externe.

În Ploiești, avem C.A.-ul TCE: Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu, Pantazi.
Din mâna lor iese Decizia nr. 11/11.08.2026 – antologie de lașitate:

  • „se prorogă analiza”,
  • „se ia act”,
  • „se solicită actualizarea materialelor”.

În traducere:

  • fără demiteri,
  • fără sesizări penale,
  • fără sancțiuni reale.

Raportul 1729 devine cârpă de șters pe jos: „nu e treaba noastră, directorul general trebuia să ia măsuri. Că n-a făcut nimic un an de zile… asta e”.

Când e vorba să apere interesul public: „nu e competența noastră”.
Când e vorba de organigrame și dat oameni afară: brusc, devin experți.

Ședințele de măcel: „rămân doi juriști, restul – la gunoi”

În loc să curețe hoțiile, „reforma” marca Nae lovește fix în cei care ar putea controla legalitatea.

Într-o ședință de C.A.:

  • se discută, se „ia act”, se fac glume de doi bani la adresa presei,
  • la final, concluzia lui Nae: trebuie să rămână doar doi juriști,
  • „Bogdan” și doamna „Chirița” – afară,
  • oamenii din subordinea lor – decapitați din schemă.

În timp ce RASP Ploiești funcționează cu doar doi juriști, la TCE, unde se învârt sume uriașe, Nae vrea să elimine juriștii aproape complet.
De ce? Pentru că lui nu-i trebuie control de legalitate. A demonstrat că, la Ploiești, el își face propria lege.

Ca să fie spectacolul complet, membrii C.A. își permit să și râdă:

  • „Ați știut să dați la Incisiv”,
  • „nu ne afectează, noi suntem beton”.

În mintea lor, TCE nu e societate publică, ci SRL-ul de apartament al găștii lui Nae.

Mecanicul beat, vestiarul-dormitor și Coloana 8 – laboratorul de motorină dispărută

La bază, „reforma” arată așa:

Niculicea Vasile, mecanic la troleibuze:

  • vine beat la muncă aproape zilnic,
  • lipsește câte 2–3 zile la rând,
  • doarme în vestiar,
  • nu-și face treaba,
  • este pontat ca prezent și plătit ca muncitor model.

Rezistă în sistem pentru că, potrivit surselor, este „omul lui Nae Comisionaru’”, implicat în „decapitarea troleibuzelor” – acea „reorganizare” prin care sectoarele unde se muncea au fost lovite pentru a face loc „oamenilor de încredere”.

În timp ce:

  • colegii lui trag pentru doi-trei,
  • țin troleele în viață,
  • își asumă răspunderi pe care mecanicul de vestiar nici nu se trezește să le semneze.

Strigătul oamenilor: „Să-l dea afară!”.
Răspunsul sistemului: „E omul cui trebuie. Stați cuminți”.

La Coloana 8:

  • oameni pontați deși nu sunt la program,
  • prezență „pe hârtie”, absență în realitate,
  • foi fictive de lucru,
  • consum de motorină umflat artificial.

Schema clasică:

  1. Umflăm pontajul – apar oameni la muncă care nu sunt acolo.
  2. Umflăm consumul – justificăm motorina lipsă.

Pierde:

  • bugetul local,
  • transportul public,
  • călătorii care așteaptă trolee ce nu vin,
  • angajații corecți care trag pentru bețivi și șmecheri.

Boxeri pe banii TCE – când directorul își ia chiloții din buzunarul cetățeanului

Detaliul „de manual” care arată nivelul de dispreț:

  • Nae Comisionaru’ și-a cumpărat boxeri (chiloți) pe TCE, adică pe firmă de stat, din bani publici.

Factura există. Nu e glumă, nu e pamflet imaginar.

Lenjeria intimă a lui Nae a fost achitată din:

  • banii călătorilor,
  • contribuțiile ploieștenilor,
  • bugetul local.

Dacă până și boxeri își trage pe TCE, ce pretenții să mai ai la motorină, contracte și subvenții?

Prietenul la nevoie se cunoaște: Politeanu și salariul de 22.000 lei pentru Nae

Primarul Municipiului Ploiești, Politeanu, nu e simplu spectator în poveste.
Este prieten cu Nae.

Într-un TCE plin de pierderi, datorii și transport șubred:

  • Nae își reînființează un post pe care tot el îl desființase,
  • se reinstalează confortabil,
  • își trage un salariu de 22.000 lei/lună.

În același timp:

  • se dau oameni afară,
  • se vânează juriști,
  • se redesenează organigrame după chipul și asemănarea lui Nae.

Întrebările la care ar trebui să răspundă Primăria, Curtea de Conturi, ANAF, Parchetul:

  • Cum poate un director de exploatare să-și facă singur organigrama?
  • Cum își inventează un post pentru el, cu 22.000 lei/lună?
  • Cum în același timp decapitează oameni incomozi din subordine?

Până se obosesc instituțiile, realitatea e simplă: salariile mari sunt pentru șefii de combinații, nu pentru cei care duc greul.

IPJ Prahova – grădinița de fini și de protejați

Siguranța cu care acționează Nae și găștile lui se sprijină și pe IPJ Prahova, transformat, după cum aa arătat  în episodul 45 (19 august 2026), într-o „grădiniță de cadre”:

Piesa de rezistență:

  • Mitrea, șefa împuternicită de la SRPCIV – „fina/ruda” lui Nae Alexandri, membră a familiei, cu anturaj și legături „picante” spre firme de transport și grupări organizate (dezvăluiri despre care Incisiv de Prahova a anunțat că vor continua și vor zgudui nu doar conducerea IPJ Prahova, ci și DGIPI și DGA).

Scena grotescă:

  • cu o zi înainte, oamenilor din SRPCIV li se spune că va fi numit un ofițer profesionist, de carieră;
  • omul e chemat în ținută, pregătit pentru instalare;
  • a doua zi, în fața tuturor, se anunță altceva: nu profesionistul, ci „fina”.

Asta e poliția care ar trebui:

  • să investigheze TCE,
  • să verifice boxeri plătiți de firmă de stat,
  • să controleze motorina dispărută,
  • să cerceteze calul dopat și comisia umflată.

În loc să facă asta, IPJ Prahova:

  • plantează fini și protejate pe funcții,
  • umilește profesioniști,
  • transmite mesajul: „aici cariera se face pe relații, nu pe lege”.

Noutatea: Organigrama de weekend – Slănicioaica, Manea, Dobrescu și Nae la lucru pentru „imperiu”

Ultimul episod al telenovelei TCE se joacă în weekend, nu pentru binele orașului, ci pentru binele rețelei.

Ieri, la TCE:

  • Slănicioaica și Monica Manea au fost la serviciu,
  • vin și azi, duminică,
  • lucrează la Organigramă, conform discuțiilor din ședința Consiliului de Administrație,
  • împreună cu Dobrescu și, „surpriză!”, chiar Nae Comisionaru’.

Planul e limpede:

  • luni, directorul general va fi pus să semneze organigrama croită deja;
  • miercuri, vor să o bage direct în ședința Consiliului Local Ploiești.

Scopul: nu eficientizare, ci betonarea controlului lui Nae.
Întrebarea este dacă consilierii locali se vor lăsa păcăliți de organigrama lui Nae sau își vor da seama că nu e pentru rentabilitate, ci pentru:

  • păstrarea „locurilor calde” pentru fine,
  • protejarea oamenilor loiali,
  • eliminarea celor incomozi.

Cum vrea Nae să controleze tot: de la Registratură la Contracte și Calitate

„Reforma” de la TCE, așa cum se croiește acum în birouri închise:

  • Serviciul Administrativ unit cu Coloana 8 – nu se înființează, deși ar lovi direct în zonele de combinații cu pontaje și motorină.
  • Secția Transport Autobuze – nu se desființează, cum ar fi logic într-o reorganizare serioasă.

În schimb, se pregătește:

  • Registratura și Secretariatul – să treacă în subordinea directă a Slănicioaicăi,
    • astfel încât să aibă control total asupra tuturor documentelor care intră și ies, asupra numerelor de înregistrare, a adreselor, a sesizărilor.
  • Managementul Calității – să treacă în subordinea directă a Directorului General,
    • pentru ca vârful politic și de combinații să controleze toate procedurile.
  • Compartimentul Contracte (Magdalena și Zafiriadi) – să treacă în subordinea Cătălinei Ciofu Stoica,
    • total anapoda, pentru că contractele ar trebui să fie la Juridic,
    • dar așa se poate controla la sânge toate închirierile de spații, publicitatea, veniturile proprii.

„Vorbind de eficientizare”, ce vedem de fapt?
Un plan de capturare totală a fluxului de documente, contracte și bani.

„Fina” lui Nae la TCE: Cătălina Ciofu Stoica și Serviciul care nu se justifică

Nae nu se mulțumește cu rude prin IPJ Prahova. Are fine și la TCE.

Cătălina Ciofu Stoica, șefă la Serviciul Tarife, Vânzări, Subvenții, este încă un exemplu de funcție inventată pentru protejați, nu pentru eficiență.

Dacă se vorbește serios despre:

  • reducere de cheltuieli,
  • reorganizare,
  • rentabilitate,

atunci:

  1. Tarifele ar trebui să treacă la Serviciul Financiar-Contabilitate – oricum se analizează extrem de rar.
  2. Vânzările (bilete și abonamente) – sunt deja gestionate prin Casieria Colectoare, care are propriul șef.
  3. Subvențiile – ar trebui să treacă la Neli Ristea, care deja calculează numărul de kilometri pentru încasarea subvenției.

Cu alte cuvinte, întreg Serviciul Tarife, Vânzări, Subvenții poate fi desființat.
Dar nu se întâmplă asta, pentru că acolo stă „fina”, iar Nae e „potent”: își plantează rude și protejați pe oriunde prinde.

Problema lui Nae: unde o mai plantează pe Carmen Tamașan?

În timp ce se desființează juriști și se mută compartimente, marea dilemă a lui Nae nu este eficiența TCE, ci:

  • unde o instalează pe Carmen Tamașan.

La Relații cu Publicul, pe funcția de secretar, nu poate să rămână – deci trebuie găsită o altă gaură în organigramă pentru ea.

Aceasta e „reorganizarea”:

  • nu se calculează eficiența,
  • se calculează câți oameni de-ai lui Nae trebuie cocoțați și unde.

Totul, Doar Pentru a Avea Control Nae.
Nici vorbă de eficientizare sau rentabilitate.

Organigrama ca armă: juriști eliminați, fini păstrați, proștii plătesc abonamentul

Cei care au lucrat ieri la organigramă – Slănicioaica, Monica Manea, Dobrescu și Nae Comisionaru’ – nu s-au rupt de weekend ca să salveze TCE, ci ca să:

  • deseneze o structură în care:
    • juriștii incomozi sunt decapitați,
    • controlul de legalitate este anihilat,
    • „finele” și oamenii loiali sunt protejați pe locuri calde,
    • Registratura, Secretariatul, Contractele și Calitatea sunt sub control direct politic.

RASP Ploiești are doi juriști.
La TCE, unde curg bani publici și combinații, Nae vrea să scoată juriștii din joc.
E clar: la el, nu legea contează, ci comisionul.

DGIPI, DGA, IPJ Prahova – păzesc legea sau sertarele cu dosare?

Pus cap la cap, tabloul arată așa:

  • Nae Comisionaru’ umflă comisii, protejează cai dopați, își plătește boxeri pe TCE,
  • își creează sinecuri cu 22.000 lei,
  • decapitează juriști,
  • ține în brațe mecanici beți și coloane cu pontaje fictive,
  • râde în C.A. de presă și de cetățeni,
  • își plantează fini la IPJ Prahova și la TCE,
  • croiește organigrame în weekend ca să-și conserve rețeaua.

În spate, IPJ Prahova, DGIPI Prahova, DGA Prahova au pe masă:

  • dovezi despre cum și-a adus Nae membru de familie în funcție de conducere,
  • sesizări penale la Serviciul Protecția Animalelor (calul dopat),
  • informații despre boxeri cumpărați pe TCE,
  • pontaje fictive, motorină dispărută, Raportul 1729 ignorat,
  • hărțuirea controlorelor financiare,
  • acum și povestea organigramei lui Nae, făcută nu pentru eficiență, ci pentru clan.

Întrebarea nu mai este „dacă e ceva de verificat”.
Întrebarea este: cât timp mai stau dosarele în sertar, pe influență politică?

Final: noi nu „prorogăm”. Noi dăm nume, fapte și organigrame

Incisiv de Prahova:

  • nu dă sentințe penale,
  • nu se substituie procurorilor sau judecătorilor.

Dar face ce instituțiile refuză să facă:

  • pune nume: Nae Comisionaru’, Politeanu, Niculicea Vasile, Mitrea, Slănicioaica, Monica Manea, Dobrescu, Cătălina Ciofu Stoica, Carmen Tamașan, Magdalena, Zafiriadi, Neli Ristea, membrii C.A. TCE;
  • pune fapte: Raport 1729, Decizia nr. 11/11.08.2026, Decizia ANZ 554/11.08.2026, pontaje fictive, motorină furată, boxeri pe TCE, organigramă desenată în weekend pentru fini;
  • arată mecanisme: comisii umflate, organigrame pentru sinecuri, juriști decapitați, polițiști de clan, compartimente mutate strategic pentru control total pe bani și documente.

Într-un oraș normal:

  • TCE ar fi curățat, nu jupuit,
  • Hipodromul ar fi administrat, nu batjocorit,
  • poliția ar fi arbitru, nu copilot de rețele,
  • primarul ar fi garant al legalității, nu prieten al „prefectului de comisioane”.

În Ploieștiul de azi:

  • caii sunt descalificați, oamenii nu,
  • troleele sunt decapitate, mecanicii de vestiar sunt protejați,
  • juriștii incomozi sunt vânați,
  • C.A.-urile râd ca proștii,
  • polițiștii de clan cresc „fini” și „pipițe” pe funcții,
  • organigramele se desenează în weekend pentru a apăra boxeri, comisioane și locuri calde.

Noi nu „luăm act”.
Noi spunem pe nume și arătăm organigrama rușinii. Vom reveni. (Cerasela N.).

Exclusiv

Polițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!

Publicat

pe

De

Mintea odihnită produce hârtii obosite

Acolo unde ar trebui să fie strategie, analiză de risc și planuri de combatere a criminalității, la IPJ Satu Mare pare să fie doar… timp liber și imaginație administrativă. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, polițiștii din posturile de poliție rurale au primit o misiune „de importanță națională”: să cântărească, zilnic, lemnele de foc pe care le ard în sobe.

Nu, nu e pamflet, nu e scheci, nu e stand-up. E România, varianta „mintea odihnită a inspectorului-șef”.

Operațiunea „Kilogramele Patriei”: câți butuci, atâta siguranță

Conducerea IPJ Satu Mare a pus pe picioare un întreg mecanism birocratic demn de un manual de absurditate administrativă:

  • informare,
  • cântărire,
  • raportare la zi a cantității de lemne folosite pentru încălzire.

Dacă ar exista „buletin de lemn”, probabil ar trebui verificat și istoricul fiecărei scânduri. Până una-alta, polițistul de la țară trebuie să știe nu doar cine fură, cine bate, cine încalcă legea, ci și câte kilograme de lemn sacrifică soba în fiecare zi gerosă.

Uniformă, topor, sobă: multitasking pe banii contribuabilului

În tot acest spectacol, nimeni nu pare deranjat de „detaliile tehnice”:

  • polițistul în uniformă, cu toate dotările la purtător,
  • iese frumos, ca la apel,
  • crapă lemne,
  • le stivuiește,
  • le manipulează,
  • apoi le trimite, în regim de urgență, către… raportare.

Sigur, printre două tăieri cu toporul, mai poate eventual completa și un proces-verbal, mai poate interveni la un scandal domestic sau poate răspunde la un apel 112. Dacă nu-l prinde cântarul „neoperațional”.

Toată această munca fizică intensă nu apare, desigur, în fișa postului. Conform Legii 218/2002, Poliția Română se ocupă de ordine publică, siguranță, investigații, nu de contabilitatea brazilor căzuți la datorie în soba instituției. Dar ce mai contează legea, când există dispoziție de sus?

Legea 218/2002 versus Legea Sobei cu Lemne

Evident, nici crăpatul lemnelor, nici manipularea lor, nici dansul cu butucul în brațe nu figurează printre atribuțiile polițiștilor. Nu există nicăieri, în Legea 218/2002, capitolul „Inspectoratul ca depozit de combustibil solid cu personal în uniformă”.

Și totuși, realitatea bate legislația: acolo unde ar trebui să fie prevenire și combatere a infracționalității, avem prevenire și combatere a… consumului „necontrolat” de lemne.

Marea Enigmă Națională: cu ce cântărim, tovarăși?

Cea mai savuroasă parte a poveștii, dezvăluită tot de Sindicatul Europol, este detaliul „tehnic” care pulverizează orice urmă de logică: IPJ Satu Mare nu are în dotare… cântare.

Comanda sună așa: „Polițiștii sunt obligați să cântărească lemnele!”
Realitatea răspunde: „Cu ce, șefu’? Cu ochiul liber?”

Cântarul de acasă, noua dotare „MAI personală”

Cum instituția nu deține cântare, soluția „creativă” plutește în aer: cel mai probabil, polițiștii vor fi tentați să aducă de acasă ce găsesc și ei prin baie sau dormitor. Cântarele corporale ale soțiilor ar putea deveni, peste noapte, parte din logistica neoficială a IPJ-ului.

Scenariul e simplu și grotesc:

  • dimineața, soția nu mai știe câte kilograme are,
  • seara, polițistul știe câte kilograme de lemn a ars instituția.
    Un pas mic pentru sobă, un pas mare pentru ridicolul administrativ.

Concluzie: când nu mai poți gestiona criminalitatea, cântărești lemnele

În loc să se ocupe de resurse umane, de dotări reale, de combaterea infracțiunilor și de protejarea cetățenilor, conducerea IPJ Satu Mare inventează sarcini absurde, transformând polițiștii în paznici ai lemnului de foc și scribi ai sobei instituționale.

Mintea odihnită a inspectorului-șef a reușit performanța să aducă Poliția Română, printr-o singură dispoziție, din zona autorității în cea a comediei involuntare. Iar Sindicatul Europol nu face decât să tragă cortina și să lase publicul să vadă spectacolul complet: o instituție serioasă, pusă la cântar, la propriu și la figurat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Antena bate până în concediu: IGPR pierde recursul, nota de plată prinde dobândă

Publicat

pe

De

În administrația românească, drumul dintre un drept salarial și plata lui poate avea mai multe opriri decât un personal de provincie: cerere, dosar, tribunal, recurs și, la capătul liniei, o hotărâre definitivă. Pentru 16 polițiști reprezentați de Sindicatul „Diamantul”, disputa privind includerea „sporului de antenă” în indemnizația de concediu a ajuns la destinație. Potrivit sindicatului, instituțiile trebuie să recalculeze și să plătească diferențele. Cu inflație. Cu dobândă. Fiindcă timpul pierdut prin instanțe nu se decontează în felicitări.

Concediul trece, procesul rămâne. Până când rămâne doar de plată

S.P.R. „Diamantul” anunță că, pe 8 octombrie 2026, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat recursul IGPR, prin Decizia nr. 768/2026, în dosarul nr. 1008/88/2024. Hotărârea este definitivă.

Miza litigiului: includerea sporului pentru condiții grele de muncă, numit uzual „spor de antenă”, în calculul indemnizației de concediu de odihnă pentru polițiștii reprezentați în proces.

Pe scurt, potrivit rezultatului judiciar comunicat de sindicat, acest element salarial trebuia luat în calcul și la indemnizația de concediu. Antena nu pleacă la mare cu polițistul, dar nici calculul indemnizației nu se face după geografia șezlongului.

Șaisprezece polițiști și o socoteală ajunsă la tribunal

Acțiunea a fost introdusă de sindicat la Tribunalul Tulcea pe 19 august 2024, în numele membrilor săi. Prin Sentința nr. 146 din 3 februarie 2026, instanța a respins excepția prescripției și a admis cererea, conform informațiilor furnizate de „Diamantul”.

Obligațiile au fost repartizate astfel: IPJ Tulcea trebuie să recalculeze indemnizațiile pentru 12 polițiști, iar IGPR pentru alți patru, incluzând sporul pentru condiții grele de muncă de care aceș au beneficiat.

În această poveste, aritmetica are nevoie de robă. Pentru ca un spor să ajungă în calculul indemnizației, nu a fost suficient un creion bine ascuțit: a trebuit parcurs și traseul judiciar. O performanță administrativă aparte — să transformi statul de plată într-o lectură cu număr de dosar.

Prescripția n-a închis dosarul. Recursul n-a micșorat factura

Tribunalul a respins excepția prescripției. Ulterior, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat recursul formulat de IGPR, potrivit aceleiași surse.

Exercitarea unei căi de atac este un drept procedural. Numai că, după soluția definitivă anunțată de sindicat, controversa din acest dosar nu mai poate ține locul recalculării.

Instituția a avut argumentele sale, instanța a dat soluția, iar acum urmează partea mai puțin spectaculoasă, dar esențială: plata. Acolo unde comunicatul nu poate înlocui transferul bancar, iar solemnitatea antetului nu valorează cât diferențele datorate.

Inflația și dobânda: două adaosuri pe care întârzierea nu le trimite în concediu

Conform prezentării hotărârii de către S.P.R. „Diamantul”, recalcularea pornește din august 2021 sau din 2023, în funcție de situația fiecărui reclamant, și continuă pe durata raporturilor de serviciu, în condițiile stabilite de instanță.

Diferențele trebuie plătite actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală, de la scadență până la plata efectivă.

Așadar, nu vorbim doar despre refacerea unor calcule vechi. Sumele datorate vin însoțite de efectele trecerii timpului. Inflația nu stă la ușa instituției să ceară audiență, iar dobânda legală nu poate fi convinsă să revină după concedii.

Ironia este completă: disputa privind o componentă a indemnizației se încheie cu obligația de a achita diferențele, plus actualizare și dobândă. Calendarul, spre deosebire de un dosar, nu poate fi pus în sertar.

Definitiv pentru cei 16, nu baghetă magică pentru toate statele de plată

Rezultatul anunțat privește cei 16 polițiști reprezentați în acest dosar. Nu trebuie confundat cu o recalculare automată pentru întregul personal al Poliției: situația altor angajați depinde de împrejurările concrete și de cadrul juridic aplicabil.

Pentru reclamanții din dosarul de la Tulcea, însă, mesajul este limpede: potrivit sindicatului, obligațiile stabilite de instanță au rămas în picioare după respingerea recursului.

Morala administrativă? Când calculul indemnizației ajunge să fie lămurit definitiv de judecători, problema nu mai este recepția antenei. Semnalul a ajuns. Acum trebuie să ajungă și banii. (Cerasela N.).

Pamflet pe baza informațiilor comunicate de S.P.R. „Diamantul”.

Citeste in continuare

Exclusiv

La MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!

Publicat

pe

De

În Poliția Română, infractorul poate traversa mai multe județe într-o singură noapte. Polițistul care vrea să se mute în județul de domiciliu are nevoie de rapoarte, răbdare și, eventual, de o a doua viață, fiindcă prima riscă să se termine la „reveniți cu o nouă solicitare”.

Sindicatul Europol reclamă lipsa unor criterii clare, publice și verificabile pentru aprobarea mutărilor. Unii polițiști așteaptă ani. Alții pleacă în câteva luni. De ce? Aici începe adevărata muncă de investigație: nu urmărirea unui suspect, ci identificarea criteriului.

Criteriul a fost văzut ultima dată intrând într-un birou. De atunci, nu mai răspunde la solicitările de transparență.

Cincisprezece rapoarte și un singur răspuns: mai încercați o carieră aici

Potrivit Europol, un polițist încadrat în DGPMB în 2022 încearcă din 2024 să se mute la IPJ Dolj. A depus 15 rapoarte. Toate au primit răspuns negativ, motivat prin deficitul de personal și situația operativă.

Cincisprezece rapoarte. Omul n-a mai cerut mutarea, a început o colecție de literatură administrativă. La următorul volum poate să pună prefață: „Dedic această lucrare familiei mele, pe care sper s-o revăd înainte de pensionare”.

În același timp, susține sindicatul, mai mult de 15 colegi au obținut aprobarea mutării către alte inspectorate, inclusiv polițiști cu vechime mai mică.

Sigur, pot exista diferențe legitime între cazuri. Tocmai de aceea ar trebui explicate. Dar când explicația lipsește, deficitul de personal capătă însușiri supranaturale: pentru unii e zid de beton, pentru alții e perdea de mărgele.

Nu cerem să dispară deficitul prin magie. Cerem să ni se explice de ce magia pare să funcționeze diferit de la un dosar la altul.

Lege avem. Ce facem cu ea e proba de perspicacitate

Există Statutul polițistului. Există Ordinul MAI nr. 140/2016. Așadar, nu vorbim despre o instituție care a uitat să inventeze procedura.

Problema semnalată de Europol este alta: cum sunt comparate solicitările, cine are prioritate și de ce?

Într-un mecanism transparent, omul știe ce contează: vechimea, postul disponibil, situația familiei, problemele medicale, necesarul de personal. În mecanismul descris de sindicat, omul știe mai ales unde se depune raportul.

Atât. Restul e suspans administrativ.

Ai număr de înregistrare, dar n-ai orizont. Ai domiciliu, dar n-ai certitudinea că vei ajunge să locuiești acolo. Ai familie, dar instituția pare să o trateze ca pe un hobby practicat între ture.

Deficitul de personal: argument serios, nu ștampilă universală

Lipsa de personal poate justifica, în mod real, refuzul unei mutări. Ordinea publică nu se asigură cu urări de bine și nici patrulele nu se completează cu personaje din organigramă desenate în creion.

Dar un motiv real trebuie explicat concret.

Câte posturi sunt ocupate? Ce specializări lipsesc? Ce plecări au fost aprobate? În ce condiții? De ce două cereri aparent similare au primit soluții diferite?

Fără aceste răspunsuri, „situația operativă” riscă să devină echivalentul instituțional al lui „pentru că așa zic eu”, doar că poartă uniformă și are antet.

Un refuz motivat se poate înțelege. Un refuz multiplicat nu devine motivare doar pentru că imprimanta lucrează consecvent.

„Indicator la schimb”: aduceți înlocuitorul și mai vedem

Una dintre soluțiile invocate este identificarea unui „indicator la schimb”. Administrativ, schimburile pot ajuta unitățile să-și echilibreze necesarul de personal. În versiunea trăită de solicitant, însă, mecanismul are farmecul unui anunț de mică publicitate:

„Schimb depărtare de familie cu apropiere de domiciliu. Ofer răbdare, dosar complet și uzură nervoasă. Aștept variante.”

Polițistul nu mai trebuie doar să-și facă meseria. Devine și agent de recrutare pentru propria plecare. Își caută corespondentul, potrivește județele, verifică posibilitățile și speră că, după ce rezolvă puzzle-ul, nu schimbă cineva capacul cutiei.

Europol susține că la IPJ Constanța există refuzuri inclusiv în asemenea situații, fără justificarea deciziei.

Dacă așa stau lucrurile, „indicatorul la schimb” nu mai e cheia ușii. E doar dreptul de a mai bate o dată.

Constanța: cererile se analizează, explicațiile se lasă la dospit

Conform datelor prezentate de Europol, la Constanța au fost analizate, în cursul anului 2026, 183 de cereri de mutare către județele de proveniență. Dintre acestea, 35 au fost aprobate prin identificarea unui „indicator la schimb”.

Sindicatul reclamă că nu au fost explicate criteriile aplicate și motivele neaprobării celorlalte solicitări.

Cifrele, singure, nu demonstrează favoritism. Dar nici nu țin loc de explicații.

„Am analizat” nu înseamnă automat „am lămurit”. Și ospătarul poate analiza nota de plată; clientul tot are dreptul să știe de unde a apărut al treilea șnițel.

După protestele din februarie 2026, despre care amintește Europol, răspunsul firesc ar fi transparența. Nu transparența aceea de birou prin care se vede planta de la fereastră, dar nu se vede criteriul după care se decide viața unui angajat.

Familia, această anexă incomodă a dosarului profesional

Dincolo de hârtii există rate, chirii, copii, soți și părinți bolnavi. Europol descrie situații în care distanța dintre serviciu și domiciliu pune presiune serioasă pe viața familială și pe buget.

În traducere administrativă, polițistul trebuie să fie prezent la serviciu, disponibil pentru misiuni și suficient de elastic financiar încât să întrețină o viață în două locuri.

Eventual să-și îmbrățișeze familia prin aplicație. Dacă se întrerupe conexiunea, să depună raport.

Iar replicile manageriale reclamate de sindicat — „te-am pus eu să te faci polițist?”, „te-am pus eu să alegi capitala?”, „descurcă-te și tu ca alți colegi” — merită expuse într-un muzeu al conducerii prin ridicat din umeri.

„Te-am pus eu să te faci polițist?” nu este argument managerial. Este renunțarea la argument, rostită de pe un scaun cu putere de semnătură.

După aceea, probabil, urmează discursul despre motivarea personalului.

Nu poți trata omul ca pe o piesă blocată în inventar și apoi să te întrebi de ce nu mai funcționează cu entuziasm.

Pilele: suspiciunea crește unde explicația lipsește

Europol semnalează și percepția că intervențiile unor persoane influente pot conta în aprobarea mutărilor.

Să păstrăm distincția: percepția nu este probă, iar o mutare aprobată nu dovedește existența unei intervenții.

Dar instituția nu combate suspiciunile ascunzând mecanismul deciziei. Dacă oamenii nu văd regulile, încep să caute relațiile. Dacă nu primesc explicații, primesc zvonuri.

Și uite așa, în loc să întrebe „ce condiții trebuie să îndeplinesc?”, angajatul ajunge să se întrebe „pe cine trebuia să cunosc?”.

Aceasta este factura opacității. Și o plătesc inclusiv cei ale căror mutări au fost aprobate perfect justificat.

Soluția scandaloasă: reguli pentru toată lumea

Ce solicită, în esență, Europol? Criterii publice. Evidența cererilor. Motivarea concretă a refuzurilor. Luarea în calcul a situațiilor familiale și medicale. Acces transparent la posturi și posibilități de schimb. O cale clară de reanalizare.

Adică niște lucruri atât de revoluționare încât alte organizații le numesc, pur și simplu, administrare.

Nimeni nu cere ca toate mutările să fie aprobate. Nu se poate goli un inspectorat fiindcă tuturor le este dor de casă. Dar nici dorul de casă nu trebuie tratat ca abatere de la disciplina organigramei.

MAI și inspectoratele din subordine au de răspuns la o întrebare simplă: după ce reguli decideți și cum le poate verifica omul căruia îi cereți să mai aștepte?

Până atunci, polițistul poate continua să depună rapoarte. Să le numeroteze, să le arhiveze și să le lase moștenire.

Poate că el nu va ajunge prea curând acasă.

Dar dosarul lui are deja domiciliul stabil la „nu se aprobă”. (Cerasela N.).

Pamflet inspirat de situațiile relatate de Sindicatul Europol. Datele și cazurile prezentate sunt atribuite organizației sindicale; comparațiile și exagerările sunt satirice.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Polițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!

Mintea odihnită produce hârtii obosite Acolo unde ar trebui să fie strategie, analiză de risc și planuri de combatere a...

Exclusiv3 ore ago

Antena bate până în concediu: IGPR pierde recursul, nota de plată prinde dobândă

În administrația românească, drumul dintre un drept salarial și plata lui poate avea mai multe opriri decât un personal de...

Exclusiv3 ore ago

La MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!

În Poliția Română, infractorul poate traversa mai multe județe într-o singură noapte. Polițistul care vrea să se mute în județul...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova...

Exclusivo zi ago

Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT

Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid...

Exclusivo zi ago

Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!

Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de...

Exclusivo zi ago

Planul la amenzi: cum s-a transformat polițistul în vaca de muls a șefilor cu pix și Excel

Normă la amenzi, nu atribuții: polițist cu șapcă, șef cu abac Mesajul transmis de adjunctul IPJ Bacău, comisar-șef Giugariu Constantin,...

Exclusivo zi ago

„BAYRAKTAR” LA SECRET.  Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul

Ministrul Predoiu n-a fost cercetat nici măcar o zi. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a stat șapte luni cu dosar...

Exclusivo zi ago

TASER PENTRU TOȚI, DAR NU CHIAR ACUM. Cronica unui șoc anunțat în Poliția Română

Polițiștii români ar putea, într-o bună zi, să vadă altceva la brâu în afară de un pix, un baston și...

Exclusiv2 zile ago

Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri

SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului

Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...

Exclusiv2 zile ago

CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA –  Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5

O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...

Exclusiv3 zile ago

Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4

Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a –  Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...

Exclusiv3 zile ago

CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ

Operațiunea „Ia-i pensia, dă-i în judecată și pierzi” Casa de Pensii Sectorială a MAI a reușit performanța rară de a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv