Exclusiv
Prim-ministrul României reactioneaza prin Corpul de control al prim-ministrului si sesizeaza MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala
Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!
Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.
Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, Prim-ministrul României reactioneaza prin Corpul de control al prim-ministrului si sesizeaza MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala.
Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova si Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului):
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):
„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.
.
Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Cerasela N.).
Exclusiv
Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează
Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni, jud. Prahova – un sătean vede ce orice om normal ar numi „problemă gravă”: arderi mari, fum gros și înecăcios, risc pentru mediu, sănătate și gospodării. Omul face ce i se spune mereu la televizor că trebuie să facă: sună la 112 și anunță Poliția Băicoi.
În teorie, acesta e momentul în care instituțiile statului ar trebui să se pună în mișcare.
În practică, după cum reiese din relatarea cetățeanului, s-a pus în mișcare doar aroganța.
Poliția Băicoi și comunitarii: „Nu e urgență, dom’le! Urgență e că ne-ai chemat!”
La fața locului ajung polițiștii de la Băicoi, alături de polițiștii locali/comunitari de la Primăria Scorțeni. În loc să verifice ce arde, să ancheteze, să vadă de noxe, poluare, risc de incendiu la gospodării, după cum povestește omul, aceștia găsesc alt „incendiu” de stins: curajul cetățeanului.
Săteanul susține că:
- a fost certat pentru că a sunat la 112,
- i s-a spus că „pentru atâta” i-a deranjat,
- i s-a repetat că „asta nu e urgență”,
- i s-a sugerat ferm să nu mai sune la 112, chiar dacă arde.
Ca să priceapă „lecția”, omul nu a primit mulțumiri pentru spirit civic, ci, conform relatării sale, o amendă usturătoare din partea Poliției. Adică: a văzut fum, a sunat la urgență și a plecat acasă „educat financiar”.
Body-cam cu comutator selectiv: „înregistrăm doar ce ne convine”
Cetățeanul mai spune ceva și mai interesant: polițiștii nu ar fi folosit body-cam-ul tot timpul. Din ce a înțeles el:
- camerele video au fost ținute oprite,
- au fost pornite doar când au vrut ei,
- astfel încât să nu se înregistreze chiar tot ce se spune și se face,
- și, implicit, să nu se vadă că nu s-au luat măsuri reale la fața locului.
În loc să fie un instrument de transparență și protecție pentru toată lumea, body-cam-ul ar fi devenit, dacă povestea omului e corectă, un simplu întrerupător de imagine: on când „dă bine”, off când adevărul încurcă.
Biroul Control Intern – când „controlul” sună a protecție de clan
Aici intră în scenă Biroul Control Intern (BCI) din cadrul IPJ Prahova, adică exact structura care, teoretic, trebuie să verifice sesizări, să lămurească fapte și să arate că sistemul corectează derapaje.
În acest caz, după cum reiese din relatarea cetățeanului, dosarul ajunge la o ofițereasă de la BCI cu un CV… „interesant”:
- se numește „Mare Adelina”,
- este inspector principal,
- a lucrat anterior la post în Cocorăștii Mislii, unde a fost colegă cu polițiștii de la Băicoi,
- mama ei are magazin în comuna Scorțeni, exact locul incidentului,
- iar tatăl ei, fost polițist, ar fi lucrat chiar la Băicoi, coleg cu polițiștii implicați în poveste.
Cu alte cuvinte, reclamația săteanului împotriva polițiștilor de la Băicoi ajunge, potrivit afirmațiilor cetățeanului, să fie „verificată” tocmai de cineva:
- cu fosti colegi în cauză,
- cu părinți ancorați exact în aceeași zonă,
- cu un istoric profesional direct legat de oamenii reclamați.
Asta nu mai e „conflict de interese”, e aproape glumă de birou: „Din toți ofițerii de la BCI, cui dăm plângerea? Fix fostei coleguțe și fiicei fostului coleg!”.
BCI, varianta „de familie”: să fie bine ca să nu fie rău
Cetățeanul, pe bună dreptate, ridică o întrebare care ar trebui să ardă mai tare decât focul de vegetație:
- Cum a ajuns tocmai reclamația lui exact la doamna Mare Adelina de la BCI?
- Cum e posibil ca verificarea unor polițiști de la Băicoi să fie făcută de cineva care, conform relatării, are legături de colegialitate și de familie cu aceștia?
Săteanul se teme – și o spune destul de clar – că:
- polițiștii reclamați, foști colegi, vor fi scoși nevinovați,
- iar vinovat va rămâne tot omul care a făcut fapta bună: a sunat la 112 ca să anunțe că arde vegetația și riscă să se extindă la gospodării.
În interpretarea lui, Biroul Control Intern, în loc să fie gardianul legalității, pare mai degrabă un fel de filtru de protecție pentru „ai noștri”. Un fel de: „Stai liniștit, te verifică prietenii”.
Când arde vegetația, se sufocă și încrederea în instituții
Fumul gros și înecăcios reclamat de sătean nu ține doar de noxe și poluare. Ține și de atmosfera morală în care un cetățean:
- vede un pericol,
- sună la 112,
- este certat că a îndrăznit,
- este amendat ca „lecție”,
- vede cum body-cam-ul pare folosit „la buton”,
- iar reclamația lui ajunge, din pură „coincidență”, la cineva cu legături personale și profesionale cu cei reclamați.
În tot acest carusel, întrebarea omului lovește în plin:
„Unde mai este transparența față de cetățean?”
O întrebare simplă, dar devastatoare, atunci când este pusă în fața unui sistem care, în loc să protejeze omul care sună la 112, pare preocupat să protejeze orgoliul și confortul celor „deranjați”.
Concluzie: „Nu mai sunați la 112, deranjați sistemul!”
Dacă povestea acestui sătean din Scorțeni este exact așa cum o descrie el, mesajul transmis în practică este grotesc de clar:
- Nu mai suna la 112, că nu noi suntem de serviciu, tu ești.
- Nu semnala probleme, că ieși tu problemă.
- Nu deranja poliția, că te „educă” cu amendă.
- Și nu te baza pe Control Intern, că poate controlează exact cine nu trebuie.
În timp ce arde vegetația și fumul îneacă gospodăriile, încrederea în instituții se transformă și ea în scrum.
Restul e tăcere. Sau, mai bine zis, tăcerea pe care sistemul o vrea de la cetățeni. (Cristina T.).
CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE”
Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru
În timp ce Guvernul predică austeritatea cu ton de preot la slujba de înmormântare a economiei, în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului se desfășoară o veritabilă operetă administrativ-penală. Ceea ce, la prima vedere, părea doar un moft de protocol al unui demnitar cu gust pentru lux discret s-a dovedit, la o simplă ridicare a mochetei, o mostră de manual despre cum arată complicitățile, suveicile și rețelele subterane de interese din vârful statului.
În timp ce țara numără bani pentru pâine, în minister se numără galerii duble de draperii groase, schimbate ca în showroom de designer. Legile și bugetele sunt fentate cu o lejeritate aproape sportivă, iar în centrul acestui ecosistem administrativ toxic răsare nu doar axa funcționarilor „de specialitate”, ci mai ales figura politică ce dă umbrela: Daniela Vișoianu, directoarea de cabinet a ministrului Irinel Ambrozie Darău.
„CAREUL DE AȘI” DE LA VÂRF
Cum arată o umbrelă politică sub care plouă cu favoruri
Pentru a înțelege cum un minister strategic – Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul și Turismul – a devenit teatru de operațiuni pentru manevre administrative de tip suveică, trebuie privită cu atenție camarila din jurul ministrului Irinel Ambrozie Darău. Pe holuri se șoptește deja, cu un amestec de teamă și sarcasm, că ministrul nu se mișcă fără „triada de influență”, cu Daniela Vișoianu în frunte.
În calitate de directoare de cabinet, Vișoianu controlează agenda, accesul, și, mai ales, filtrul politic al deciziilor. Această „pricepere” de a naviga prin sistem oferă protecția ideală sub care restul grupului – secretarul general Adriana Laura Miron, directoarea generală Mina și directorul general Adrian-Viorel Dragomir – își poate derula liniștit jocurile de culise.
Pe scurt: strânsa conexiune Vișoianu–ministru funcționează ca un scut anti-semnale de alarmă. Orice mecanism intern de control se blochează în fața acestei uși politice, lăsând rețeaua tehnică să opereze în voie. Ministerul e oficial pe recesiune, neoficial pe „relațiuni”.
PROGRAM DE NOAPTE CU DRAperii GROASE
„Lucrez doar noaptea”: când tabieturile devin politică de investiții
Sub această acoperire politică la nivel înalt a explodat scandalul renovării ilegale și preferențiale a biroului Secretarului General, Adriana Miron. Pe repede-înainte, ca în reality show de amenajări interioare, biroul acesteia a fost transformat radical: mocheta schimbată, pereții zugrăviți, galerii duble instalate, draperii groase și opace montate cu sfințenie.
Motivul invocat intern, demn de un roman de proză scurtă absurdă: doamna secretar general „lucrează doar noaptea”, iar lumina zilei îi tulbură productivitatea. Zilele sunt pentru muritori de rând, nopțile pentru decidenții cu draperii blackout și bugete „off the record”.
VÂNĂTOAREA DE „PLOȘNIȚE”
Paranoia interceptărilor, cu prize noi și bani vechi
Pe lângă decorul opac, paranoia interceptărilor a devenit noua normă de lucru. Au fost montate prize noi și corpuri de iluminat noi, sub pretextul „securității”, pentru a neutraliza posibile sisteme de urmărire audio, așa-numitele „ploșnițe în prize”.
Rămâne întrebarea de bun-simț: ce firmă „specializată” a fost chemată, cu atâta discreție, să dezumfle ploșnițele din infrastructura electrică a statului? Evident, fără contract, fără licitație, dar cu acces liber în incinta ministerului.
De aici, farsa se transformă în potențial dosar penal:
- Fentarea legii achizițiilor publice:
Pentru că banul public nu era accesibil din cauza restricțiilor și lipsei de prevedere bugetară, s-a apelat la așa-zise „sponsorizări” cu proveniență neclară. Ministerul a permis accesul unei firme private în instituție și a derulat lucrările fără niciun contract, fără bani prinși în buget.
Sponsorizările fantomă au devenit noul buget paralel. - Abuz și umilință instituțională:
Pentru a păstra discreția, un șef de serviciu a fost smuls din atribuțiile oficiale și transformat, timp de trei zile, în paznic personal al muncitorilor firmei private. Funcția publică, redefinită: de la management la bodyguard de șantier ilegal.
SECRETAR GENERAL CU GALETA ÎN MINISTER ȘI DOSARUL ÎN INSTANȚĂ
Reabilitarea pe hârtie, explozivul din prezent
Pentru cunoscătorii jocurilor politice bucureștene, modul relaxat în care sunt călcate normele în picioare nu e o surpriză dacă ne uităm la profilul juridic al Adrianei Miron.
Conform surselor judiciare, doamna secretar general are deja la activ o condamnare penală. Din punct de vedere legal, este astăzi reabilitată – ceea ce îi permite, din punct de vedere tehnic, să ocupe o funcție publică de asemenea anvergură. Practic, condamnarea a fost ștearsă din CV-ul oficial, nu și din realitatea de facto.
Și totuși, în timp ce contrasemnează ordine de ministru și avizează bugete publice, Adriana Miron are în derulare încă un dosar penal, aflat pe rolul instanțelor. Cu un picior în minister și altul în sala de judecată, prioritățile ei se aliniază natural: mai întâi autoconservarea, apoi interesul public – dacă mai rămâne timp între două ședințe de judecată și o rundă de montat draperii.
ALIANȚA DISPERAȚILOR
Cum se cumpără „imunitatea” cu mochete și mobilă
Întrebarea care circulă pe holuri e simplă și usturătoare: cine a permis acest circ? Cine a dat undă verde accesului ilegal al firmei private în instituție?
Răspunsul duce direct la Direcția Generală Management Instituțional (DGMI), condusă de Adrian-Viorel Dragomir. De pe această poziție, el controla achizițiile, logistica și patrimoniul instituției – adică exact butoanele necesare pentru a transforma un moft personal într-un șantier de tip „facem, că se poate”.
Cunoscând foarte bine vulnerabilitățile și trecutul penal al Adrianei Miron, Dragomir a pus la dispoziție toată logistica direcției pentru refacerea și mobilarea noului birou de secretar general. Nu din devoțiune pentru estetică, ci din instinct de supraviețuire.
Rămas fără susținere politică și izolat în fotoliul de la DGMI, Dragomir și-a găsit colacul de salvare în doamna „hărțuită de dosare” Miron. Prin aprobarea personală și executarea rapidă a unor lucrări nebugetate, cu ignorarea totală a normelor, el și-a cumpărat, de facto, „imunitatea” în fața unei viitoare epurări administrative.
DE LA „PROFESIONALISM EXCEPȚIONAL” LA EXILAȚI PNRR
Când ești dat afară „ca puricii”, dar revii ca factor de influență
Parcursul lui Adrian Dragomir explică perfect acest joc de glezne executat în birourile oficiale. La fuziunea ministerelor din care a rezultat actualul mamut guvernamental, fostul ministru l-a lăsat pe dinafară, preferând numirea unui alt înalt funcționar. Oficial, din motive de „profesionalism excepțional” – expresie folosită ironic de colegi pentru a descrie un mod de lucru rigid, controversat și orientat mai degrabă spre interese de grup, nu spre interes public.
Ruptura definitivă s-a produs când fostul ministru s-a descotorosit de Dragomir „precum câinele de purici”, lăsându-l moștenire toxică următoarei conduceri. Pe același calapod a picat și Leila Banciu, „apropiata” lui și director general considerat „șefa banilor din PNRR” – persoana-cheie care controla direct robinetul euroilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Noua echipă de conducere de atunci a refuzat să-și asocieze numele cu metodele lor de lucru, abandonându-i pe amândoi. Faptul că acești actori „de prestigiu” au fost reciclați în actuala rețea, chiar sub ochii cabinetului condus politic de Daniela Vișoianu, ridică un semn de întrebare cât o pancartă: ce fel de stat de drept e acela în care exilații PNRR se întorc pe ușa din spate direct în centru de comandă?
MONEDA DE SCHIMB: UN TRON DE AUR LA COMUNICAȚII ELECTRONICE
Cum se răsplătește ascultarea orbească
Serviciul făcut la timp nu rămâne niciodată nerăsplătit într-un sistem clădit pe loialități obscure. Devotamentul lui Adrian Dragomir față de tabieturile nocturne și capriciile de decor ale șefei sale a fost decontat prompt.
Ca premiu pentru gestionarea discretă și eficientă a șantierului nebugetat din biroul Adrianei Miron, aceasta l-a propulsat pe Dragomir direct pe scaunul de director general al Direcției Generale Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare.
Mutarea este de aur: îl scoate definitiv din zona administrativă secundară și îl așază la butoanele unui domeniu strategic, cu miză financiară și tehnologică uriașă. În administrația românească, supunerea oarbă la șantiere dubioase se premiază cu acces la infrastructura digitală a statului. Cariera de „paznic de mochete” se transformă instant în „strateg în digitalizare”.
ECHIPĂ PENTRU NOAPTEA LUNGĂ A INSTITUȚIEI
Secretarul general adjunct, introdus pe furiș în organigramă
În timp ce renovările pentru „programul de noapte” curgeau lin, aparatul de conducere a fost îmbogățit cu un nou personaj: secretarul general adjunct Marian Niculescu, aterizat în instituție pe filiere greu de explicat la lumina zilei.
Întrebarea care persistă, în șoaptă și cu zâmbet amar, pe holuri: pentru ce a fost, de fapt, adus Marian Niculescu? Pentru competență administrativă sau pentru a face „echipă bună” în tura de noapte cu o doamnă secretar general pretențioasă la decor și presată de probleme penale?
Coincidență? Poate. Sau poate încă un pion plasat strategic, pentru ca noaptea, când lumina e oprită de draperii groase, mesele să poată fi aranjate în liniște.
CINE PLĂTEȘTE NOTA? CETĂȚEANUL, CA DE OBICEI
Recesiune pentru popor, mochete de lux pentru sistem
În timp ce cetățenii se luptă cu facturi, inflație și recesiune, în minister se joacă un cinic joc de cărți: banii publici nebugetați și funcțiile strategice devin monedă de schimb între directori generali controversați, secretari adjuncți aterizați pe filiere obscure și un secretar general cu trecut penal și prezent exploziv.
Peste toate tronează figura Danielei Vișoianu, directoarea de cabinet a ministrului, care, în loc să garanteze integritatea instituției, pare să ofere acoperirea politică acestui cerc închis de interese și recompense.
Rămâne doar de văzut dacă procurorii și Curtea de Conturi vor găsi curajul – și interesul – să tragă de mocheta groasă a acestui minister până când caracatița își va arăta toate tentaculele. Sau dacă, în stilul consacrat, dosarul va fi mutat „la noapte”, odată cu draperiile, prizele și „ploșnițele” scoase din circuit. (Cristina T.).
Exclusiv
Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris
IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați”
Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001, informații de interes public, Inspectoratul General al Poliției Române nu răspunde. Sau, mai exact, mimează că răspunde: aruncă un link, un comunicat generic și consideră „cazul închis”.
Sindicatul „Diamantul” revine însă, în 16 iunie 2026, cu o reclamație administrativă (SPRD nr. 18/16.06.2026) către Inspectoratul General al Poliției Române – în atenția inspectorului general –, prin care pune pe masă, negru pe alb, ceea ce IGPR încearcă să ascundă după perdeaua unui „copy–paste” de comunicat de imagine.
Legea 544/2001 vs. „dați click aici”: când obligația scrisă e aruncată în brațele internetului
În fapt, povestea începe cu cererea nr. 16/10.06.2026, prin care Sindicatul „Diamantul”, entitate legal constituită (Sentința civilă nr. 22PJ/23.11.2006, dosar nr. 15033/302/2006, Judecătoria Sectorului 5 București, CIF 19544011, sediu în București, str. Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, sector 4), cere IGPR șapte categorii de informații și documente.
Nu despre rețete de zacuscă, ci despre:
- accesul organizațiilor sindicale în școlile de poliție,
- temeiurile normative ale acestui acces,
- egalitatea de tratament între sindicate.
Cererea este înregistrată la IGPR sub nr. 407.197/10.06.2026. Până aici, procedură.
Răspunsul? O perlă: Centrul de Informare și Relații Publice al IGPR emite adresa nr. 407.214/15.06.2026, în care nu comunică absolut niciuna dintre informațiile cerute, ci oferă un link către un comunicat postat pe site (https://politiaromana.ro/…/comunicate/informare1781516058).
Adică, în loc să răspundă punctual, în baza art. 7 din Legea nr. 544/2001 („răspuns în scris, comunicat solicitantului”), IGPR ridică din umeri digital: „e pe net, căutați!”
Comunicarea „din oficiu”: când IGPR confundă conferința de presă cu obligația legală
La adresa indicată, nu se găsește niciunul dintre răspunsurile cerute, niciun act, niciun număr, nicio dată, nimic concret. Doar o poziție „de imagine”: IGPR declară solemn că nu favorizează niciun sindicat, că totul se desfășoară legal, că lumea e frumoasă și democrația înflorește.
Legea 544/2001 e mai puțin impresionată de asemenea poezie.
Art. 5 – informarea „din oficiu”, prin comunicate și site.
Art. 6 și 7 – informarea „la cerere”, punctuală, obligatorie.
IGPR încearcă să se spele cu săpunul „comunicatului din oficiu” pe mâinile murdare de obligația „răspunsului la cerere”. Doar că legea nu prevede nicăieri: „dacă ai comunicat ceva generic pe site, poți ignora cererile precise”.
În plus, Normele metodologice (art. 15 alin. (3) din HG nr. 123/2002) sunt explicite: informațiile solicitate se comunică în formatul cerut de solicitant – scris, pe hârtie sau electronic. Sindicatul „Diamantul” a cerut răspuns la adresa de corespondență sau, electronic, la petitii.sprdiamantul@yahoo.com.
IGPR livrează un link. Nici hârtie, nici PDF, nici măcar un „attached”. Doar „click aici și descurcă-te”.
Tombole, telefoane Galaxy și afișe sindicale în școala de poliție: „nu există, dar uite pozele”
Sindicatul „Diamantul” nu bate la poartă de dragul teoriei. În sprijinul cererii, atașează două fotografii care, dacă n-ar fi vorba de o instituție de forță, ar putea trece drept material promoțional de mall:
- materiale inscripționate cu sigla și denumirea Sindicatului Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (S.N.P.P.C.);
- telefoane mobile Galaxy A17 5G, prezentate ca „premii” la tombolă;
- totul, într-un spațiu cu dotări clar inscripționate ca aparținând unei școli de agenți de poliție.
Sursa indicată: Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, subordonată IGPR.
Adică exact acel tip de „activitate de promovare și atragere de membri” – cu tombole și premii – despre care IGPR, în comunicatul său „de imagine”, susține că nu are bază factuală sau că nu ar implica favorizarea vreunei organizații. Pozele, însă, spun altceva.
Iar când pozele contrazic comunicatul, nu mai ajunge să ridici din umeri pe site. Trebuie să livrezi actele: cine a aprobat, în baza cărui ordin, ce acces are un sindicat față de altele, ce norme s-au aplicat.
„Refuzul motivat”? Nu, „refuzul mascat în link”: cum se evită art. 7 din Legea 544/2001
Legea 544 e clară ca o somație: dacă refuzi comunicarea informațiilor, o faci motivat, în 5 zile, cu trimitere la art. 12 – excepțiile prevăzute de lege (securitate națională, date personale, etc.).
În cazul de față:
- Nu se comunică niciuna dintre cele 7 informații cerute.
- Nu se invocă niciun articol de la art. 12.
- Nu se motivează nimic.
Se trimite doar un link cu un comunicat general, care nici măcar nu atinge obiectul concret al cererii. În termeni juridici, asta se numește refuz nejustificat. În termeni de pamflet, se numește „poftim, ia un link și lasă-ne în pace”.
Sindicatul „Diamantul” subliniază și contradicția internă a răspunsului: IGPR proclamă că este neutru și legalist, dar refuză să pună pe masă singurele documente care ar putea proba această neutralitate.
Întrebările incomode pe care IGPR le ascunde sub covorul „nu comentăm, vedeți comunicatul”
Reclamația administrativă cere, punctual, ceea ce IGPR se ferește să spună clar:
- A știut IGPR, a coordonat sau a aprobat activități de promovare și atragere de membri (cu premii, tombole, telefoane) ale unei organizații sindicale – de exemplu, S.N.P.P.C. – în Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina și/sau în alte școli subordonate? Da sau nu?
- Există vreun ordin, dispoziție, instrucțiune sau alt act intern care reglementează accesul sindicatelor și al terților în școlile de poliție și activitățile cu cursanții? Cu număr, dată și copie.
- Există acte interne prin care accesul unor organizații sindicale în școli a fost restricționat sau interzis? Cu temei legal, copie și mențiunea dacă se aplică tuturor, în mod egal.
- A încheiat IGPR vreun protocol, acord sau înțelegere cu vreun sindicat, prin care îi acordă acces sau „facilități” în unitățile de învățământ? Unde e documentul?
- Au beneficiat toate organizațiile sindicale reprezentative de același tip de acces și facilități? Dacă nu, ce solicitări au fost respinse sau ignorate și din ce motive?
- Ce măsuri a dispus IGPR pentru a asigura neutralitatea instituției și a unităților subordonate față de competiția dintre sindicate, mai ales față de cursanți, care sunt în formare inițială și, deci, vulnerabili la „campanii promoționale”?
- Care este structura și funcția persoanelor din IGPR competente să aprobe sau să avizeze accesul sindicatelor în școlile de poliție?
Pe scurt: cine dă cheile școlilor în mâna sindicatelor, pe ce bază, cu ce reguli și de ce unii par să intre mai des decât alții?
Când „funcționarul desemnat” devine problema: abaterea disciplinară numită „nu aplic legea”
Sindicatul „Diamantul” nu se oprește la simpla constatare a refuzului. Cere aplicarea art. 21 din Legea nr. 544/2001:
- să se constate că adresa nr. 407.214/15.06.2026 NU este un răspuns în sensul art. 7;
- să se facă cercetare administrativă cu privire la refuzul de comunicare;
- să fie identificați:
- funcționarul desemnat cu aplicarea Legii 544/2001 la nivelul Centrului de Informare și Relații Publice,
- persoana care a dispus și a semnat adresa cu „link-ul-minune”;
- să fie angajată răspunderea disciplinară a celui vinovat.
Art. 21 alin. (1) e fără echivoc: refuzul explcit sau tacit al funcționarului desemnat de a aplica Legea 544/2001 constituie abatere disciplinară. Nu „scăpare”, nu „eroare de comunicare”, nu „neînțelegere”. Abatere disciplinară.
Sindicatul cere și ca răspunsul la această reclamație să fie transmis în termen de 15 zile, în condițiile legii, și să conțină:
- informațiile de interes public cerute inițial;
- mențiunea sancțiunilor disciplinare aplicate persoanei vinovate.
Altfel spus: nu doar „dați-ne actele”, ci și „cine a decis să nu respecte legea și ce pățește pentru asta?”.
De la PR la contencios: când IGPR riscă să fie chemat în fața instanței pentru un link
În final, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, prin președinte Vitalie Josanu, pune IGPR în fața unei alegeri simple:
- fie respectă Legea 544/2001, comunică efectiv informațiile solicitate și își asumă sancționarea disciplinară a celor care au tratat drept opțională obligația de transparență;
- fie se pregătește de instanță, în temeiul art. 22 din Legea 544/2001, pentru a fi obligat prin hotărâre judecătorească să facă ceea ce ar fi trebuit să facă din oficiu: să răspundă clar, complet și motivat.
Răspunsul este așteptat la adresa de corespondență a sindicatului sau, în format electronic, la petitii.sprdiamantul@yahoo.com.
Până atunci, rămâne întrebarea:
În Poliția Română, Legea 544/2001 e un act normativ obligatoriu sau doar încă un link aruncat, cu nonșalanță, într-un comunicat de PR? (Cerasela N.).
Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...
Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...
Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris
IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...
TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”
Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...
De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro
700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...
JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE
CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...
VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI
CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...
De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...
Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...
Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)
Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic” Comerț pe carosabil,...
Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior...
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele
Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...
-
Exclusivacum 3 zile
Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 3 zile
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 3 zile
De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 3 zile
Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Ancheteacum 5 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 4 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 4 zile
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 5 zilePrimăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin