Uncategorized
Episodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă.
După:
- „Academia de Cămătărie” – CAR-ul IPJ Prahova, cu prejudiciu de 1,7 milioane lei (dosar 4621/P/2023), cu Matei Tatiana, Neacșu Silviu & Co., bani dispăruți și polițiști jefuiți la umbra instituției;
- Ofițerul SIPI beat și amenințător de polițiști – Dan Alexandru Manuel, surprins la 26.07.2025, la Păulești, băut, într-un Mitsubishi cu folii, care le flutura agenților „ORNISS-ul” ca bâtă (instanțele, în dosarele 17591/281/2025 și 17590/281/2025, au dat dreptate agenților, nu „specialului” de la SIPI);
- Pinochio Stoican de la Băicoi – eternul „bolnav”, protector de camioane cu bușteni și inventator de amenzi cu „spargerea ghivecelor” aplicate după 5–6 luni, împreună cu ascensiunea halucinantă a agentului Stroe Iulian,
în episodul 43 intrăm într-o nouă zonă infestată: Serviciul Resurse Umane al IPJ Prahova. Sau, mai corect spus, Serviciul Resurse Inumane.
Comisar-șef Mușat Ana – de la „cărătoare de hârtii și agendă” la șefa Resurselor (In)Umane
Personajul principal al episodului de azi: comisar-șef Mușat Ana, actuala șefă a Serviciului Resurse Umane din IPJ Prahova.
Traseul ei profesional este un mic manual de „cum să reușești în viață fără să te încurci cu competența”:
- a început ca agentă;
- a fost secretara personală și cărătoare de hârtii pentru fostul inspector-șef, actualul Miritescu;
- în IPJ „se știa” la acea vreme – și, după cum ni se relatează, se știe și acum – că era amanta lui;
- cu sprijinul lui: a ajuns ofițer, a devenit șef împuternicit, apoi s-a cimentat pe funcție, cocoțată în vârful Resurselor Umane.
Ne-au fost relatate inclusiv episoade în care colegii ar fi intrat în biroul lui Miritescu și ar fi găsit-o pe doamna comisar-șef în ipostaze… să le spunem „nepotrivite pentru un birou de inspector-șef”. Noi nu am fost acolo, dar știm foarte bine cum funcționează Poliția Prahova: zvonurile de acest tip nu apar din neant și nu supraviețuiesc ani întregi fără să fie hrănite de ceva foarte concret.
Zvonurile cu boli venerice – simptomul unei instituții bolnave
Acum 7–8 ani, în IPJ Prahova a circulat intens un zvon, plecat chiar „din gura ei”, cum ni s-a spus, că doamna Mușat Ana ar fi contractat boli venerice.
Repetăm: este zvon. Nu avem confirmări medicale, nu avem documente. Luăm această informație exact așa cum a circulat în unitate: ca zvon posibil, care vorbește însă foarte clar despre clima morală din instituție și despre modul în care colegii percep traseul ei profesional și personal.
Pe scurt: când oamenii din interior ajung să comenteze la modul acesta despre „șefa Resurselor Umane”, nu avem de-a face doar cu bârfă, ci cu dispreț și neîncredere structurală față de omul care ar trebui să fie garantul corectitudinii în cariera polițiștilor.
Cert e altceva, pe care ni l-au spus direct polițiști din IPJ:
„Femeia este praf pe linia ei.”
Adică exact tipologia perfectă pentru a ocupa funcția de șef la Resurse Umane într-un județ care a brevetat CAR-uri de tip „Academia de Cămătărie”, SIPI-iști beți și șefi de Poliție care parchează pe „zebră” cu girofarul.
Cazul polițistului de la Plopeni (2024): 30 de ani de Poliție, ultragiat crunt și umilit la final de carieră
Ajungem la episodul care desenează cel mai bine „stilul Mușat”.
În 2024, un polițist de la Plopeni, cu peste 30 de ani de muncă în Poliție, decide să se pensioneze.
Detaliu important: acest polițist a fost ultragiat urât, agresat de un individ care a vrut efectiv să-l omoare. Omul s-a trezit în situația clasică a polițistului român: în prima linie când e vorba de riscat pielea, singur și abandonat când e vorba de recunoaștere și protecție.
Reacția IPJ Prahova la acest ultraj?
Tăcere totală. Nici poziție publică fermă, nici apărare reală a propriului om. Tac „malc” când e vorba de cei care chiar își fac treaba.
Când a venit momentul pensiei:
- polițistul s-a prezentat la Serviciul Resurse Umane;
- își depusese deja actele pentru pensie;
- venise pentru discuții legate de lichidare, de absolut normalele proceduri de final de carieră.
Aici intră în scenă comisar-șef Mușat Ana:
- se comportă „de sus”, își joacă rolul de „șefă”;
- îi vorbește superior, îl tratează ca pe un deranj minor dintr-o zi plictisitoare de birou;
- îi transmite clar că nu e acolo să-l ajute, ci să-i pună bețe în roate.
Omul, cu 30 de ani în spate, cu un ultraj în urmă, cu dosarul de pensie aproape rezolvat, saturat până peste poate de nesimțirea și neputința unor astfel de personaje cocoțate în funcții pe relații și pat, explodează.
Potrivit colegilor din SRU, polițistul:
- a făcut-o troacă de porci;
- a sodomizat-o verbal, cum plastic s-a exprimat sursa noastră;
- a spus, în sfârșit, tot ce mulți gândesc și înghit în sec de ani de zile.
Reacția doamnei „șefă de Resurse Umane”?
A început să plângă. În propriul ei serviciu.
Nu pentru că i-ar fi fost rușine de cum a ajuns acolo, nu pentru că i s-ar fi aprins vreun beculeț moral. Ci pentru că, pentru prima dată, cineva nu a mai înghițit figura de amantă transformată în șefă și a tratat-o exact la nivelul la care o percep foarte mulți: zero profesional, minus pe uman.
Grădinița de cadre: amanta-secretară, șefă peste carierele tuturor
Tabloul devine complet dacă punem la un loc toate „episoadele”:
- CAR – „Academia de Cămătărie”: bani furați de la polițiști, prejudiciu de 1,7 milioane lei, dosar 4621/P/2023, liniște și protecție pentru vinovați;
- SIPI-istul beat Dan Alexandru Manuel: Mitsubishi cu folii, alcool, amenințări cu retragerea ORNISS-ului, înfrânt în instanță de agenții pe care încerca să-i calce în picioare;
- Pinochio Stoican de la Băicoi: etern bolnav când e vorba de controale, etern sănătos când e vorba de parcat pe trecere de pietoni cu girofarul pornit și de protejat camioane cu bușteni;
plus „opera de artă” cu amenda dată după 5–6 luni pentru „spargerea ghivecelor”; - ascensiunea lui Stroe Iulian, simbol al noii generații crescute într-un astfel de mediu;
- și acum, comisar-șef Mușat Ana, fosta agentă, fosta secretară personală, presupusa amantă a inspectorului-șef, ajunsă șefă a Serviciului Resurse Umane, praf profesional, dar plină de atitudine.
Aceasta este, de fapt, Grădinița de cadre a IPJ Prahova:
o combinație de căpușare financiară, abuz de funcție, beție de putere, șmecherii mici și mari, amestecate cu promovări pe criterii sexual-sentimentale.
Într-o astfel de „grădiniță”, normalul nu are ce căuta.
Competența nu are ce căuta.
Demnitatea oamenilor care chiar și-au făcut meseria – cu riscuri reale, cu ultraje, cu dosare grele – nu are ce căuta.
În schimb, au loc din belșug:
- amantele devenite șefe,
- analfabeții profesional promovați la comenzi,
- șmecherii de birou care îi calcă în picioare tocmai pe cei care țin, încă, în spate, bucăți de sistem.
Final de episod 43: Resurse Umane, resurse morale zero
Cazul comisar-șef Mușat Ana nu este o excepție, ci regula după care s-a construit IPJ Prahova în ultimii ani.
- Când ai un CAR transformat într-o „Academie de Cămătărie” cu prejudiciu de milioane;
- când ai ofițeri SIPI care se urcă beți la volan și înjură agenți, dar își apără funcția cu ORNISS-ul;
- când ai șefi de poliție care fac legea parcărilor pe trecerea de pietoni, dar dispar în concedii medicale când apar controale;
- și, peste toate, când pui șef la Resurse Umane o fostă secretară-amantă „praf pe linia ei”, care umilește polițiști cu 30 de ani vechime,
nu mai vorbim nici de reformă, nici de modernizare.
Vorbim de o organigramă de carton, lipită cu relații, amante, prietenii de clan și complicități tăcute.
Scena cu polițistul pensionar care o face „troacă de porci” pe șefa Resurselor Umane până o aduce la lacrimi nu e un exces.
Este singurul moment de sinceritate din tot acest teatru.
Vom continua. În următoarele episoade vom așeza, pe rând, la vedere, toate aceste „cadre” ale grădiniței IPJ Prahova – cu nume, fapte, dosare, funcții și istoric complet. (Cristina T.).
Fermierii eligibili vor putea solicita finanțare prin intervenția DR-12 pentru investiții destinate consolidării exploatațiilor agricole. Sesiunea de depunere a cererilor online este programată între 6 octombrie 2026, ora 09:00, și 2 decembrie 2026, ora 16:00, potrivit informațiilor publicate de AFIR.
Măsura face parte din Planul Strategic PAC 2023–2027 și se adresează tinerilor fermieri instalați, precum și fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani.
Buget împărțit între zootehnie și sectorul vegetal
Alocarea totală a sesiunii este de 169.589.647 de euro, repartizată în mod egal între două categorii:
- 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic;
- 84.794.823,5 euro pentru celelalte sectoare, inclusiv cel vegetal.
Sprijinul poate ajunge la 200.000 de euro pentru fiecare proiect. Intensitatea finanțării este de cel mult 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri de până la 40 de ani și de maximum 65% pentru celelalte categorii de beneficiari eligibili.
Ce investiții pot fi finanțate
Prin DR-12 pot fi susținute proiecte pentru modernizarea exploatațiilor, depozitarea și condiționarea produselor agricole, înființarea sau modernizarea fermelor pomicole și procesarea produselor la nivelul fermei. Sunt eligibile, între altele, și achizițiile de utilaje și echipamente agricole performante.
Punctajul minim crește pe parcursul sesiunii
AFIR a stabilit două praguri de calitate pentru evaluarea proiectelor:
- 80 de puncte pentru cererile depuse între 6 octombrie și 5 noiembrie 2026;
- 45 de puncte pentru cererile depuse între 6 noiembrie și 2 decembrie 2026.
Cererile se transmit exclusiv online, prin sistemul informatic al AFIR. Ghidul solicitantului și detaliile privind eligibilitatea și investițiile finanțabile sunt disponibile pe pagina agenției, în secțiunea Finanțare → Exploatații agricole → DR-12.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată
Sistemul care „apără” culturile, dar usucă ogoarele
În timp ce fermierii prahoveni numără spicele uscate pe câmp și zilele fără ploaie, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) numără… rachetele trase pe bani publici și milioanele de hectare „protejate” doar pe hârtie.
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova a trimis Ministerului Agriculturii o sesizare stufoasă (2005–2024), care arată un tablou halucinant:
– date manipulate,
– suprafețe umflate ca porumbul modificat genetic,
– formule „științifice” inventate la birou,
– finanțări prelungite ilegal,
– și un efect final devastator: secetă accentuată și prăbușirea producțiilor agricole.
Noi, Incisiv de Prahova, am luat acest document, l‑am citit, l‑am disecat și l‑am tradus în limbajul pe care îl înțeleg toți fermierii din țara asta: pamflet usturător la adresa unui sistem care pare să tragă mai mult în agricultură decât în grindină.
România „protejată” la hectar… de pe hârtie
Hârtia suportă orice. Culturile – nu.
Conducerea SNACP a raportat, ani la rând, că sistemul antigrindină „protejează” milioane de hectare de teren agricol. În 2023, cifra magică: circa 2,3 milioane ha protejate, la numai 18 euro/ha. Sună bine, nu?
Doar că, potrivit unui studiu de monitorizare comandat chiar de autoritate, în 2021 se ajungea la un adevăr care nu mai sună deloc „european”:
– se clamau peste 1,5 milioane ha protejate,
– dar culturi agricole reale protejate: aproximativ 403.700 ha.
Restul?
Păduri, lacuri, drumuri, gol alpin, terenuri fără nici o legătură cu grâul, porumbul, vița-de-vie sau livezile pentru care se plătesc subvenții și se trage, zic ei, cu rachete „în apărarea agriculturii”.
Pe românește: suprafețe „protejate” fictiv, costuri reale, fermieri reali păgubiți.
Cercuri, raze, triunghiuri – geometrie de carton pe bani publici
Metodologia oficială a SNACP e simplă și „genială”:
– pentru fiecare punct de lansare (PL) se desenează pe hartă un cerc cu raza de 10 km (ZIA – zona de intervenție activă),
– din acest cerc se extrage o „zonă protejată” (ZP), teoretic doar teren agricol.
În realitate, conform studiului citat în sesizare:
– ZIA are cam 31.400 ha,
– ZP – circa 19.700 ha,
– dar doar în medie 62% din ZP este teren agricol productiv; restul, din nou: păduri, ape, terenuri neproductive.
Pe scurt, desenul e perfect, terenul e varză.
Mai grav:
– cercurile mai multor puncte de lansare se suprapun masiv (40–70%),
– există coridoare întregi unde nu se poate trage (aviație, infrastructură critică, localități, zone de siguranță),
– dar raportările „la hectar” ignoră aceste goluri și dublări.
Rezultatul? Un puzzle statistic în care aceeași pădure poate fi „protejată” de trei ori, iar fermierul din vale nu e protejat deloc, dar intră frumos la „suprafață acoperită”.
Cum se face din 0,4 milioane ha reale… „peste 2 milioane” la televizor
Diferența dintre realitate și propaganda oficială este grotescă:
– în 2021, doar 0,4 milioane ha cu culturi agricole erau acoperite efectiv,
– dar sistemul își trecea în vitrină peste 1,5 milioane ha,
– extrapolat național, Asociația susține că, în 2023, în loc de 2,3 milioane ha protejate, erau probabil doar 500–600 mii ha de culturi reale.
Cum iese șmecheria? Simplu:
- Se bagă la „protejate” tot ce prinde cercul de 10 km: păduri, lacuri, drumuri, gol alpin, pajiști fără nici un bob de grâu.
- Se împarte costul total la această suprafață umflată.
- Se iese public și se spune: „Doar 18 euro/ha, dom’le! Ieftin, rentabil, eficient!”
Dar dacă împărțim costurile doar la cele ~0,4 milioane ha cu culturi reale, costul efectiv sare, potrivit sesizării, de 150 euro/ha – mai mare decât o asigurare agricolă serioasă împotriva grindinei.
Adică statul trage cu rachete ca să fie „ieftin și eficient”, dar când numeri doar ogoarele reale, devine mai scump decât o poliță normală de asigurare.
Antigrindina care nu trage în cultură, dar „protejează” tot județul
Un exemplu servit de fermieri și preluat în sesizare:
– puncte de lansare în sudul județului Prahova,
– rachetele acoperă, „oficial”, zeci de mii de hectare,
– în realitate, trag deasupra izlazurilor și pădurilor,
– culturile valoroase sunt dincolo de raza lor.
Cu toate astea, tot perimetrul geometric este declarat „protejat”:
a) Costul pare mai mic – se împarte cheltuiala la mai multe hectare, inclusiv cele care nu beneficiază în fapt de nimic.
b) Eficiența pare mai mare – dacă grindina lovește un lac sau o pădure, nu apare ca „pagubă agricolă”. Sistemul se laudă cu „succes”, deși furtuna a făcut ce a vrut natura, nu racheta.
Pe această logică, mâine putem declara „protejate” și Marea Neagră și Delta Dunării. Nu cad mere din nuci acolo, deci eficiența sistemului ar fi 100%…
Formula magică de eficiență – când aritmetica devine propagandă
De la grindină la hocus‑pocus matematic
Conform raportărilor SNACP, eficiența fizică E a sistemului se calculează cu o formulă care conține o constantă de 100.000, introdusă, susțin autorii sesizării, fără nici o justificare științifică.
Formula este construită astfel încât:
– dacă într‑un an grindina e mai rară din cauze naturale,
– atunci rezultatul iese spectaculos, aproape de 90–100%,
– indiferent ce au făcut efectiv rachetele.
Problemele semnalate în sesizare:
- Constantă arbitrară – 100.000, fără unitate, fără temei în vreun studiu; pare pusă ca să iasă „frumos” la final.
- Sensibilitate extremă la variații – dacă întâmplarea face ca într-un an să fie puțină grindină, formula explodează și sistemul apare „ultra eficient”.
- Nicio zonă martor – nu se compară cu regiuni similare unde nu există intervenție. Fără control, toată „știința” devine doar un joc de cifre.
- Posibil valori negative sau peste 100% – adică o formulă care, matematic, poate da rezultate absurde, dar e folosită în continuare ca să se justifice bani și extinderi.
Pe românește: un indicator făcut la birou, care poate transforma o vară normală, cu puțină grindină, într-o „mare victorie tehnologică națională”.
Finanțare cu termen de valabilitate expirat – dar banii curg în continuare
Legea 173/2008 spune clar:
– finanțarea de la buget pentru fiecare unitate antigrindină este permisă doar 5 ani de la omologare și punere în funcțiune.
Sesizarea Asociației arată că:
– finanțarea integrală a unităților SNACP a continuat și după expirarea termenului de 5 ani,
– fără bază legală clară,
– cu contracte cel puțin discutabile (de ex. studiul de monitorizare din 2021, criticat pentru lipsă de rezultate reale).
Concluzia autorilor: există indicii serioase de deturnare de fonduri publice, în sensul folosirii banilor în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
Dar nu e tot.
Rachete cât pentru un război, nu pentru câteva furtuni
Analiza cheltuielilor, prezentată în sesizare, arată:
– în 2014, circa 10 rachete per intervenție;
– în 2021, peste 44 de rachete per intervenție;
– consum mediu pe punct de lansare: de la 28 la 76 rachete.
Nu a crescut nici suprafața cultivată la nivelul României, nici agresivitatea climei într‑un interval atât de scurt, cât a crescut „pofta de tras” pe bani publici.
Interpretarea Asociației: risipă intenționată pentru a umfla cheltuielile și a cere mai mulți bani în anii următori.
Pe scurt: rachete peste rachete, eficiență discutabilă, dar facturi impecabile.
Prahova – „poligon pilot” ales acolo unde grindina abia dacă vine
Un alt element suspect:
– Prahova a fost aleasă ca zonă pilot pentru implementarea inițială a sistemului antigrindină,
– deși este recunoscută cu incidență scăzută a căderilor de grindină (0,5–1,5 zile/an).
Asociația interpretează astfel:
– s-ar fi ales deliberat o zonă cu grindină rară,
– ca să se poată raporta „rezultate spectaculoase” chiar dacă natura, singură, n-ar fi produs oricum prea multe pagube.
Cu alte cuvinte: dacă vrei să demonstrezi că „alungi lupul”, e ideal să începi într-un județ în care oricum nu există lupi.
Și, peste toate, Legea cere acordul fermierilor pentru operarea sistemului.
Sesizarea arată că, în Prahova, majoritatea covârșitoare a fermierilor nu și‑au dat acest acord, ba chiar au cerut oprirea sistemului.
Sistemul a mers înainte. Rachetele au continuat să urce, precipitațiile să scadă, iar fermierii să plătească nota.
Cum „antigrindina” face antiplouă – și împinge agricultura spre faliment
Cel mai grav capitol din sesizare: impactul asupra precipitațiilor și al securității alimentare.
Analizele climatice menționate de Asociație, pentru perioada 2005–2024, indică:
– scăderi de aproximativ 300 litri/m²/an în zonele afectate de sistem,
– adică în jur de 30% minus la precipitații,
– ceea ce se traduce în scăderea producțiilor agricole cu 20–30% sau chiar mai mult pe anumite suprafețe.
Bilanțul de mediu 2007 al UPGCC Prahova, citat în sesizare, arată și mecanismul:
– după însămânțarea norilor cu iodură de argint, grosimea și conținutul de apă al norilor scad în câteva minute,
– șansa ca norul să mai producă ploaie după aceea devine foarte mică.
Pe mai românește:
„Se distrug norii plini de apă înainte să apuce să plouă.”
La nivel de fermier, asta înseamnă:
– secetă accentuată,
– culturi calamitate,
– falimente, datorii la bănci, ferme vândute la licitație.
În timp ce fermierii strigă că le ard ogoarele, sistemul se laudă cu eficiență „de peste 80–90% în combaterea grindinei”.
Când rachetele nu mai „apără” cultura, ci provoacă viituri
Sesizarea aduce în discuție și efectele secundare necontrolate ale acestor intervenții:
– ploi torențiale bruște,
– viituri locale violente.
Exemplu: Breaza, iunie 2021 (Prahova).
– după lansarea a 51 de rachete antigrindină din punctul Câmpina,
– a urmat o viitură violentă, cu inundații și pagube serioase.
Comunitatea locală a cerut public oprirea sistemului.
Răspunsul autorității, potrivit sesizării: negare, minimalizare, refuz de a recunoaște legătura evidentă între intervenție și dezastrul produs imediat după.
Un sistem care, după relatările fermierilor și datele invocate,
– reduce precipitațiile „utile” (ploi normale pentru culturi),
– dar poate genera episoade violente de ploi torențiale și inundații locale,
devine din „scut” un risc în sine.
De la abuz în serviciu la „subminarea securității alimentare”
Sesizarea Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova nu se oprește la descrieri tehnice. Ea indică, explicit, posibile încadări juridice, lăsate la aprecierea organelor abilitate:
- Abuz în serviciu – prin nerespectarea Legii 173/2008 (finanțare peste 5 ani, ignorarea acordului fermierilor, lipsa studiilor de impact, manipularea datelor raportate).
- Deturnare de fonduri publice – finanțare continuată dincolo de termenul legal, contracte fără rezultat real.
- Fals intelectual și uz de fals – rapoarte „pro formă”, cifre de eficiență cosmetizate, suprafețe fictive, date prezentate decidenților ca fiind reale.
- Neglijență în serviciu – în subsidiar, dacă nu se dovedește intenția, dar se constată lipsa crasă de diligență în evaluarea impactului asupra mediului și agriculturii.
- Subminarea economiei naționale / securității alimentare – nu ca infracțiune de sine stătătoare în Codul Penal actual, dar ca efect real agregat: scăderea producției, compromiterea fermierilor locali, creșterea riscului de penurie alimentară.
Ce cer fermierii. Și ce întreabă Incisiv de Prahova.
Fermierii prahoveni, prin sesizarea citată, cer:
- Menținerea suspendării sistemului antigrindină în zonele unde:
– majoritatea fermierilor se opun,
– sau există indicii de impact negativ asupra regimului pluviometric,
până la clarificarea situației legale și științifice. - Anchetă administrativă de urgență la nivelul Ministerului Agriculturii și Curții de Conturi:
– legalitatea finanțării după expirarea termenului de 5 ani,
– modul de utilizare a fondurilor,
– justificarea contractelor și a consumului de rachete. - Sesizarea organelor de cercetare penală (Parchetul General, DNA, după caz),
– pentru a verifica suspiciunile de abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals și alte fapte detaliate în document. - Reevaluare completă și independentă a sistemului antigrindină:
– studiu de impact climatic serios, cu experți independenți (academia, agrometeorologi),
– evaluarea eficienței reale în reducerea pagubelor de grindină,
– verificarea respectării legislației de mediu (monitorizarea iodurii de argint în sol și ape, avizele de mediu etc.). - Consultarea reală a fermierilor – nu bifă pe o listă, ci acord explicit, informat, înainte de orice decizie de continuare/extindere.
- Transparență totală:
– publicarea tuturor studiilor, rapoartelor, minitelor de ședință,
– inclusiv cele din faza pilot (2005–2008),
– acces liber la datele despre consumul de rachete, suprafețe reale și rezultate.
Concluzia Incisiv de Prahova: Cine apără, de fapt, pe cine?
Oficial, Sistemul Național Antigrindină a fost creat să apere cultura agricolă.
În sesizarea Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, pe care am folosit‑o ca sursă principală, reiese altceva:
- cultura agricolă e tot mai arsă de secetă,
- fermierii sunt tot mai îngropați în pierderi,
- bugetul de stat e tot mai tras în piept,
- iar sistemul e tot mai extins, mai scump și mai opac.
Întrebarea pe care o pune, de fapt, acest „Dosar Antigrindină – Partea a VII-a” este simplă:
Cine e, în realitate, ținta rachetelor antigrindină – norul cu gheață sau fermierul cu datorii?
Până când Ministerul Agriculturii, Curtea de Conturi, Parchetul și, eventual, CSAT vor răspunde oficial, noi, Incisiv de Prahova, vom continua să publicăm acest dosar bucată cu bucată, cifră cu cifră, rachetă cu rachetă.
Pentru că, dincolo de formule, cercuri și „eficiențe de 90%”, realitatea de pe câmp e singurul indicator care nu minte.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Administratie
Mașină căutată pentru confiscare în Olanda, depistată la frontiera din Sighetu Marmației
Autoturism evaluat la peste 100.000 de lei
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au identificat un autoturism în valoare de aproximativ 105.000 de lei, căutat de autoritățile olandeze în vederea confiscării.
Mașina era condusă de un cetățean ucrainean în vârstă de 39 de ani, care s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control în Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației.
Alertă introdusă de autoritățile olandeze
În urma verificărilor efectuate în bazele de date, polițiștii de frontieră au constatat că autoturismul figura cu o alertă introdusă de autoritățile din Olanda la 2 septembrie 2026.
Vehiculul era semnalat ca bun căutat în vederea confiscării.
Mașina a fost indisponibilizată
Autoturismul a fost indisponibilizat și transportat la sediul instituției, unde vor fi continuate cercetările.
În cauză, polițiștii efectuează verificări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire.
La finalizarea cercetărilor urmează să fie dispuse măsurile legale. Stabilirea vinovăției și a răspunderii penale revine organelor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție. (Paul D.).
„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
Adjunctul IPJ Bacău, comisarul-șef Constantin Giugariu, lovește din nou în materie de „profesionalism” de manual. De data asta, nu mai...
Curtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
Când legea e făcută la normă, CCR dă cu ea de toți pereții Când nu mai ai încredere nici în...
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...
„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
„Cele două sindicate periculoase”: dușmanul de serviciu al conferințelor de presă Pe 21 mai 2026, la conferința de presă a...
Instanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești revine în centrul atenției, după ce instanța a decis să anuleze hotărârea prin...
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...
Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
-
Exclusivacum 2 zile
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 3 zile
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 3 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 3 zile
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
-
Exclusivacum 2 zile
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României