Exclusiv
Incisiv de Prahova a sesizat Parchetul European (EPPO) cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa” si despre legaturile din spatele acestei afaceri care blocheza dosarele penale
Caracatita” din Prahova, de la nas/fin, cu parfum de „Portocala”, la „parfum” de droguri, la protectia oferita de la varful M.A.I., fini pe la SICE, BCCO si alte legaturi neortodoxe cu procurori au facut ca dosarele penale deschise la “Bomba ecologica de la Pleasa” sa fie “pastrate” la dosar.
Si toate aceste lucruri se pun la punct in intalnirile de la „cartierul general”


Pe fondul catastrofelor ecologice din judetul Prahova, problemele de poluare & deseuri se extind si se amplifica constituind un adevarat atentat la siguranta nationala. Astfel, prin adresa nr 93/08.03.2023, Incisiv de Prahova a sesizat Parchetul European (EPPO) cu toate dovezile aferente acestei sesizari.
Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!

Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.

Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!

Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:

Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”:

Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):

„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Inca il mai asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
.







Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Cerasela N.).
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător
Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori
Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat pe studii de specialitate”.
Neoficial, sistemul pare bazat pe o formulă simplă:
Avem un aviz vechi, câteva hârtii, un ONG binevoitor și foarte multă imaginație.Studiul care știe, instituțiile care uită
Un studiu tehnic intern din 2016, făcut cu participarea ANM și a proiectantului general, spune negru pe alb:
- că există două tipuri de impact:
- poluarea aerului, solului și apei cu produși de reacție și iodură de argint;
- modificarea artificială a precipitațiilor și a norilor.
- și recomandă:
- hail‑pad‑uri,
- rețea de pluviometre,
- monitorizare sistematică în zona protejată, de intervenție și în aval.
După acest moment de luciditate tehnică, urmează… un deceniu de somn.
Recomandările nu se pun în practică, rețeaua nu se construiește, monitorizarea rămâne la stadiu de PowerPoint.
| Element recomandat (2016) | Implementare reală |
| Rețea pluviometre extinsă | Inexistentă |
| Zone martor în aval | Inexistente (confirmă ANM) |
| Monitorizare sistematică | Nu e realizată de ANM |
| Evaluare cumulativă pe program | Inexistentă |
Așa arată, în practică, „principiul precauției”: știm ce ar trebui făcut, nu facem, dar bifăm la dosar că „avem studii”.
Aviz de mediu cu autodeclarație
Articolul 27 din Legea 173/2008 pare scris special pentru confortul producătorului:
- Avizul de mediu pentru exploatare se emite:
- pe baza documentului care atestă „lipsa nocivității materialelor”,
- document emis… de cine proiectează și produce rachetele.
Adică:
| Actor | Rol pe hârtie | Rol în realitate |
| Proiectant / producător | Furnizează date tehnice „independente” | Furnizează propriul certificat |
| Autoritatea de mediu | Verifică nocivitatea materialelor | Se bazează pe hârtiile producătorului |
| Sistem SNACP | Respectă legea | Ocolește orice evaluare reală a impactului cumulativ |
În plus:
- există un acord de mediu unic din 2002, pentru un singur punct de lansare, expirat în 2003;
- nu rezultă nicio autorizație de mediu pentru funcționarea efectivă a sistemului național;
- nu există evaluare strategică de mediu pentru întregul program, deși este un program național pe termen lung.
Pe scurt: avem un acoperiș legal pentru o casă care între timp s‑a extins într-un cartier întreg.
ANM: instituția care nu are nori martor
ANM este, în teorie, arbitru neutru al cerului.
În practică, confirmă negru pe alb:
- nu are rețea proprie de „zone martor” dedicate evaluării SNACP;
- nu realizează o evaluare sistematică a efectelor modficărilor artificiale asupra norilor din aval.
Dar SNACP se laudă cu „eficiență ridicată”, „zone protejate”, „pagube inexistente”.
Cum se împacă?
- prin rapoarte contractate chiar de SNACP, cu firme/ONG‑uri plătite din același buget;
- rapoarte care:
- confundă lipsa plângerilor cu absența pagubelor;
- definesc „eficiența” ca raport între suprafețele declarate ca „protejate” și cele „de intervenție”;
- trasează hărți, intervievează primari, dar nu demonstrează cauzalitate.
| Întrebare științifică serioasă | Răspuns din „monitorizarea independentă” |
| A scăzut grindina datorită intervenției? | „Nu s-au raportat pagube” |
| E zona martor comparabilă cu zona tratată? | „Avem o zonă de comparație, deci e bine” |
| E separată variabilitatea naturală de efectul intervenției? | „Nu au fost plângeri” |
E ca și cum ai demonstra eficiența unui vaccin numărând câți oameni nu s‑au plâns de boală la primărie.
- Mediu? Apă? Iodură? „Nu ținem evidența, dar sigur e bine”
Două instituții cheie:
- Garda Națională de Mediu:
- nu are inventar al operatorilor,
- nu a făcut controale tematice,
- afirmă că activitatea e „o intervenție tehnologică bazată pe studii de specialitate”, fără să indice niciun studiu.
- ANMAP:
- declară că nu deține date sau studii privind acumularea de iodură de argint,
- nu efectuează analize ale concentrațiilor în sol sau apă.
Ambele pasează responsabilitatea către alte autorități. Rezultatul:
| Aspect | Situație actuală |
| Inventar operatori SNACP | Inexistent la GNM |
| Studii iodură de argint | Inexistente la ANMAP |
| Monitorizare argint în ape | Nu se face (administrație bazinală) |
| Evaluare de program SNACP | Necontractată vreodată |
E un fel de „lanț al slăbiciunilor” în care ultima verigă este – inevitabil – mediul.
Concluzia
SNACP nu e doar un experiment meteorologic.
E și un experiment sociologic: cât de puțină știință poți pune într-o politică publică care se declară „bazată pe știință” înainte să crape decorul?
Avem: aviz vechi, studiu neaplicat, monitorizare „independentă” plătită din interior,
și o instituție națională de meteorologie care nu măsoară exact ce contează.
Restul e… grindină de vorbe.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Ploiești, orașul „în curs de clarificare”: cum a ajuns bugetul local o groapă de gunoi pentru erori contabile, datorii moarte și decizii amânate din 2012 încoace
„Imagine fidelă cu rezerve”: orașul care arată bine doar după standardele de audit
Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova a făcut radiografia financiară a Municipiului Ploiești și a celor 58 de entități subordonate (de la școli și spitale până la teatre și parcuri), în raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate la 31.12.2025.
Concluzia oficială: „opinie cu rezerve”. Tradus din limbaj tehnic în româna de Ploiești: „nu e chiar praf, dar nici nu îndrăznim să spunem că e bine”.
Raportul și Scrisoarea către conducerea U.A.T.M. Ploiești din 28.08.2026 descriu un oraș în care:
- datoriile stau prin sertare sau în conturi greșite;
- creanțele se transformă în fosile contabile;
- facturile se blochează pe traseu între ANAF și contabilitate;
- controlul intern există doar ca să bifeze un standard, nu să oprească prostia înainte să coste bani.
Iar peste toate tronează o concluzie de manual: măsurile dispuse de Curtea de Conturi încă din 2012 au fost „implementate parțial”, adică orașul cară din an în an aceleași greșeli, ca pe o sacoșă veche de piață.
„Clienți” fără nume și firme-fantomă: 87 de milioane de lei pierdute în ceață
Curtea de Conturi constată că la final de 2025, în contul „Clienți” apar 822.191 lei. Frumos. Problema e că nu știe nimeni exact de la cine. Nu există evidență analitică pe fiecare persoană fizică sau juridică. Adică Ploieștiul știe că are de luat bani, dar nu de la cine.
În paralel:
- 82.660.245 lei creanțe bugetare la firme în insolvență sunt scoase din evidența curentă și mutate „în afară” (extrabilanțier), fără să se constituie ajustări pentru depreciere;
- 5.141.406,49 lei sunt trecuți la „Debitori peste un an” pentru două societăți comerciale radiate definitiv din Registrul Comerțului.
Pe scurt, conform Raportului Curții de Conturi, Ploieștiul:
- ține la activ datorii care nu mai există în viața reală;
- nu știe exact cine îi datorează bani;
- nu își asumă că o parte din creanțe sunt pierdute și ar trebui tratate ca atare.
Imaginea fidelă a situației financiare? Mai degrabă o poză veche, mișcată, prin abur.
Termoficare în „operațiuni în curs de clarificare”: 8,19 milioane lăsate la dospit
Un capitol special în Raportul Curții de Conturi este dedicat contului „operațiuni în curs de clarificare”, locul unde Ploieștiul aruncă ce nu vrea să decidă pe moment:
- 8.196.939,08 lei – diferențe în minus rezultate din recalcularea sumelor datorate operatorului de termoficare pentru perioada 2020–martie 2022, după ce instanța a infirmat aplicarea retroactivă a unei hotărâri de Consiliu Local;
- 1.119.307,80 lei – penalități de întârziere facturate în iulie 2025 de actualul operator de termoficare, plătite la finalul anului, dar ținute tot la „în curs de clarificare” până în februarie 2026.
Adică:
- plătești, dar nu ești sigur de ce;
- înregistrezi, dar nu știi unde;
- la final, Curtea de Conturi îți spune că situațiile financiare sunt denaturate, dar tu ai „operațiuni în curs de clarificare”, nu probleme.
RO e-Factura, varianta Ploiești: facturi descărcate, nu și gândite
Sistemul național RO e-Factura a fost făcut ca să elimine „pierderile” de documente și combinațiile pe sub masă. La Ploiești, raportul arată cum digitalizarea se oprește la download:
- 90 de facturi emise electronic către U.A.T.M. Ploiești au fost descărcate din Spațiul Privat Virtual, dar nu au ajuns în contabilitate în 2025;
- Administrația „Parcul Memorial Constantin Stere” nu a înregistrat în 2025 trei facturi de pază în valoare de 872.071,20 lei – cheltuiala și datoria apar în contabilitate abia la plată, în 2026.
Curtea de Conturi notează: datoriile sunt raportate eronat, iar rezultatul patrimonial pe 2025 e „înflorit”.
Pe românește: dacă nu bagi facturile în contabilitate, pare că stai mai bine decât ești. Până te prinde auditul.
Amenzi plătite de buget, nu de vinovați: de la „Republica de sub castani” la spitale
În afară de amenda de 130.685 lei aplicată pentru evenimentul „Republica de sub castani”, deja celebră, Raportul Curții de Conturi arată și alte sancțiuni:
- 50.646 lei – amenzi pentru drumuri neîntreținute, marcaje degradate și salubritate precară, toate plătite din bugetul local;
- 9.500 lei – amenzi aplicate Spitalului Municipal Ploiești;
- 13.700 lei – amenzi aplicate Spitalului de Pediatrie.
Nicăieri nu există:
- analize ale cauzelor;
- identificarea persoanelor responsabile;
- măsuri de recuperare a sumelor de la cei vinovați.
Conform Curții de Conturi, bugetul plătește, instituțiile ridică din umeri, iar sancțiunile devin cost de funcționare normală, nu excepție.
Dobânzi „invizibile” și rate întârziate: datoria publică, în varianta machiată
Pe lângă dobânzile plătite pentru credite neutilizate, deja discutate în materialele anterioare, raportul mai scoate la iveală o jonglerie importantă:
- 997.502,76 lei dobânzi aferente creditelor la bănci comerciale și împrumuturilor de la Ministerul Finanțelor nu au fost înregistrate în contabilitatea anului 2025;
- 980.030,19 lei – rate și dobânzi restante la 31.12.2025;
- 11.558,95 lei – dobânzi penalizatoare plătite pentru întârzieri.
Curtea de Conturi spune clar: nu este respectat principiul contabilității pe bază de angajamente, iar situațiile financiare nu reflectă corect costul real al datoriei publice.
Adică orașul nu doar se împrumută prost, dar mai și raportează cosmetizat cât îl costă împrumuturile.
Școli care nu virează ce datorează orașului: „lecții” de autonomie financiară
Raportul notează și situații „mici”, dar simptomatice:
- Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” nu virează la bugetul local 50% din chiria aferentă bunurilor municipiului, așa cum prevede o hotărâre de Consiliu Local: 57.354 lei rămân blocați la școală.
Curtea de Conturi vorbește de:
- venituri ale bugetului local nerealizate la întregul potențial;
- rezultat patrimonial al școlii supraevaluat.
Pe scurt, fiecare face buget la el în curte și mai uită să dea partea orașului.
Investiții „în curs” de peste un deceniu: Catedrala Documentațiilor Pierdute
Din raport reiese și o galerie de absurd urbanistic-cultural:
- Teatrul „Toma Caragiu” ține în contul 231 (active în curs de execuție) 286.087,56 lei – documentații tehnice de mult predate Primăriei;
- Școala „Nicolae Titulescu” păstrează 48.938,89 lei ca investiții în curs pentru unități de învățământ comasate prin absorbție în 2011 și 2013, fără documente clare;
- Colegiul de Artă „Carmen Sylva” raportează 275.189,13 lei pentru o sală de concerte a cărei poveste s-a încheiat înainte de 2012.
Curtea de Conturi constată că aceste „investiții” nu mai au nici documentație completă, nici perspectivă reală. Dar în bilanț arată bine: par proiecte care „se fac”.
Garanții de bună execuție: bani blocați, evidență la „ghici”
Un alt capitol puțin vizibil publicului, dar esențial, este cel al garanțiilor de bună execuție din contracte:
- nu există o evidență clară a garanțiilor constituite, eliberate sau aflate în vigoare;
- datele din aplicația de contabilitate nu bat cu cele din sistemul național Forexebug;
- soldul raportat eronat ca garanții de bună execuție este de 11.611.068 lei.
Curtea de Conturi atrage atenția că, în lipsa unei evidențe serioase, există riscul să:
- expire instrumente de garantare fără ca Primăria să le poată folosi;
- se elibereze garanții prea devreme sau în cuantum greșit;
- nu poți repara, pe banii executantului, lucrări făcute prost.
În traducere: orașul își taie singur centura de siguranță în contracte.
Provizioane lipsă pentru litigii: când instanțele decid, bugetul e luat prin surprindere
Raportul Curții de Conturi consemnează și lipsa provizioanelor pentru litigii:
- 186.592 lei – valoarea litigiilor în care Ploieștiul a pierdut în primă instanță, fără ca municipalitatea să constituie provizioane;
- alte procese privind drepturi salariale admise în parte, atacate cu recurs, dar neacoperite de niciun fel de rezervă contabilă.
Nu există o procedură internă clară pentru:
- schimbul de informații între departamentul juridic și cel economic;
- estimarea realistă a sumelor ce pot deveni datorii certe.
Pe românește: se judecă, se pierde, dar în bilanț nu apare nimic până vine factura finală de la instanță.
Control intern „la poză” și recomandări vechi de 14 ani prăfuite în sertar
Capitolul „Bună guvernanță” din raport este de-a dreptul antologic:
- sistemul de control intern managerial nu este adaptat dimensiunii și complexității entității;
- nu previne, nu detectează și nu corectează erorile semnificative;
- riscurile privind patrimoniul, datoria publică, fondurile europene, creditele, raportările financiare sunt tratate superficial.
În plus:
- decizii și recomandări ale Curții de Conturi din 2012, 2014, 2015, 2016, 2019, 2020, 2021 și 2022 sunt doar parțial implementate;
- erorile vechi au fost pur și simplu preluate în situațiile financiare pe 2025, „la pachet”.
Curtea de Conturi spune elegant că sistemul nu e „viabil”. Traducere satirică: e ca un manual de siguranță într-o clădire în care toate extinctoarele sunt decorative.
Concluzie: Ploieștiul, orașul unde realitatea bugetară se ține „în curs de clarificare”
Din Raportul oficial al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova, privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025, și din Scrisoarea către conducerea municipiului din 28.08.2026, reiese un tablou coerent, oricât de absurd ar părea:
- creanțe fără titulari clari și datorii la firme dispărute din lume;
- investiții „în curs” de mai bine de un deceniu, fără șanse reale de finalizare;
- facturi electronice care se opresc pe drum, până când le găsește Curtea de Conturi;
- amenzi plătite din bani publici fără ca vreo persoană să răspundă;
- dobânzi neînregistrate, rate întârziate și penalități treatate ca „detaliu”;
- garanții de bună execuție ținute în evidență aproximativă;
- recomandări de audit vechi, uitate, dar încă reproduse an de an în rapoarte.
Ploieștiul nu e doar un caz de „proiecte ratate” sau „fonduri pierdute”. În forma rece descrisă de Curtea de Conturi, orașul arată ca o administrație care:
- pune la „operațiuni în curs de clarificare” tot ce nu vrea să rezolve;
- amână responsabilitatea până se prescriu datoriile sau se radiază firmele;
- tratează controlul intern ca pe o formalitate birocratică, nu ca pe un mecanism de protecție.
În timp ce pe hârtie „situațiile financiare prezintă o imagine reală și fidelă, cu rezerve”, în realitate, rezervele sunt exact ale ploieșteanului care se întreabă cine gestionează, de fapt, banii lui – și până când orașul său va rămâne blocat în contul mare al României numit: „în curs de clarificare”. (Cerasela N.).
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo
Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare
Există țări care trimit rachete în spațiu.
Și există țări care trimit rachete în garduri, betoane și „pază și conservare”.
În România, Sistemul Național Antigrindină (SNACP) a reușit performanța unicată de a fi mai scump oprit decât pornit. În 2025, când programul era suspendat „de drept”, fără hotărâre de guvern de etapă, fără trageri, fără intervenții, fără nimic – bugetul a curs exemplar: 94,167 milioane lei. Pentru ce?
- Peste 80 de milioane lei pentru „pază și conservare”.
- Peste 8 milioane pentru personal.
- Zero rachete trase în nori. Doar bani trași pe nas.
Să traducem pe românește: când sistemul nu face nimic, costă aproape o sută de milioane. Când chiar „funcționează”, să ne imaginăm cât face.
Cum arată un an „mort” la SNACP
| Indicator |
2025 (sistem suspendat)
|
|---|---|
| Hotărâre de Guvern de etapă | Inexistentă |
| Intervenții cu rachete | 0 |
| Cheltuieli totale | 94,167 mil. lei |
| „Pază și conservare” | ~80,937 mil. lei |
| Cheltuieli de personal | ~8,357 mil. lei |
E un caz școală de „stat social” pentru rachete: rachetele nu mai lucrează, dar primesc pensie de întreținere, pază de lux și protecție socială completă. În timp ce agricultorul este învățat la televizor că „fără rachete, agricultura moare”.
Ironia ultimă: în anii fără trageri, culturile n‑au murit. Dar banii da.
Geometria mincinoasă a hectarului protejat
Pe hârtie, SNACP „protejează” 1,3 milioane ha la un cost decent (circa 18 euro/ha). În realitate, sub lupa devizelor și a suprafețelor efectiv acoperite, ies la suprafață cifrele necosmetizate:
| Versiune oficială |
Versiune „la rece”
|
|---|---|
| 1,3 mil. ha protejate | ~403.732 ha reale |
| Cost 18 euro/ha | Cost real > 100 euro/ha |
| „Program eficient, vital” | Program supradimensionat pe hârtie |
De aici și sloganul neoficial al sistemului:
„Nu-s multe hectare, doar le vedem în oglindă convectivă.”
Operator unic, producător unic, prețuri unice… de neatins
În centrul schemei se află o structură simplă:
- un singur mare producător de rachete antigrindină;
- același jucător, implicat în operarea unităților pilot;
- același nume, prezent în comitete, proiecte, studii, consilii.
Rezultatul?
- prețuri la rachete de până la 3–4 ori mai mari decât cele practicate de producătorul bulgar;
- uneori, diferențe de până la 800%.
| Element | România (contracte SNACP) |
Bulgaria (referință)
|
|---|---|---|
| Producător rachetă | Electromecanica (RO) | Producător bulgar |
| Preț unitar | 3–4× mai mare (uneori 800%) | Referință regională |
| Concurență | „selectivă”, aproape inexistentă | Piață regională normală |
Nu e nevoie de teorii conspiraționiste. E suficientă geometria banilor: dacă același actor scrie, furnizează, operează și „evaluează” tehnologia, surpriza nu e că prețurile sunt mari, ci că mai găsim încă ceva bani și pentru altceva în bugetul statului.
Concluzia:
SNACP, în interpretarea articolelor, nu e doar un sistem antigrindină. Este un sistem anti‑bun‑simț:
- nu funcționează fără bani,
- funcționează la fel de scump și când nu funcționează,
- iar când e „mort administrativ”, trăiește financiar mai bine ca niciodată.
Slogan de final, pentru afișele viitoare:
„Rachetele noastre nu știu dacă opresc grindina,
dar sigur nu se opresc din încasat.”Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 2 zileRepublica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Featuredacum 4 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum o ziSfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
-
Exclusivacum 3 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 2 zilePloiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi
-
Exclusivacum o ziDerby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați
-
Exclusivacum 4 zileRepublica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează



