Exclusiv
WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, de inculpatul Tudose George Radu şi de intimaţii inculpaţi Lupu Mihai şi Nichita Vlad împotriva încheierii, din data de 18 martie 2024, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.
Magistrații Curtții de Apel Ploiești au decis, pe 18 martie, înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă fată de inculpatul LUPU MIHAI și respectiv față de inculpatul NICHITA VLAD cu măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, a admis propunerea de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpatul TUDOSE GEORGE RADU, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23 martie 2024 şi până la data de 21 aprilie 2024, inclusiv. Curtea de Apel (CA) Ploiești a admis propunerea de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpata LUPU MĂRIOARA pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23 martie 2024 şi până la data de 21 aprilie 2024, inclusiv și a respins cererile de înlocuire a măsurii preventive a arestării preventive, respectiv a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar ca neîntemeiată.
Părțile din dosar:
- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI – Contestator
- LUPU MĂRIOARA – Intimat (Inculpat) – dezvoltator imobiliar – cercetată fiind pentru pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, 26 de infracțiuni de complicitate la fals intelectual, o infracțiune de complicitate la tentativă la fals intelectual, 15 infracțiuni de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor și 15 infracțiuni de bancrută frauduloasă.
- NICHITA VLAD – Contestator (intimat inculpat) – avocat și dezvoltator imobiliar – cercetat pentru pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, 15 infracțiuni de complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună,
- LUPU MIHAI – Contestator (intimat inculpat) – dezvoltator imobiliar – cercetat pentru pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, 26 de infracțiuni de complicitate la fals intelectual, o infracțiune de complicitate la tentativă la fals intelectual, 15 infracțiuni de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor la infracțiunea continuată.
- TUDOSE GEORGE-RADU – Contestator (Inculpat) – notar – cercetat pentru 15 infracțiuni de fals intelectual, șase infracțiuni de complicitate la înșelăciune în formă continuată, șase infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună și 15 infracțiuni de bancrută frauduloasă.
- TUDOSE MARIA – Intimat (Inculpat) -notar – cercetată pentru patru infracțiuni de complicitate la înșelăciune în formă continuată, patru infracțiuni de complicitate la înșelăciune, o infracțiune de complicitate la tentativă de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, nouă infracțiuni de fals intelectual și o infracțiune de tentativă la fals intelectual.
Trebuie să precizăm că în acest mega-dosar al mafiei imobiliare din Ploiești multe persoane ÎNCĂ nu au depus plângeri penale din diverse motive (amenințări sau chiar suspecți) și pot să apară noi inculpați, noi suspecți, noi martori. În tentativa de a deruta organele de cercetare, grupul infracțional a pregătit cu lux de amânunte o schemă care, însă, a fost devoalată de anchetatori.
Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie. Desigur, și încadrările se pot schimba!
Din stenogramele intrate in posesia redactiei ziarului Incisiv de Prahova putem deduce ca implicarea tandemului chestorului Eduard Miritescu si comisarului Ginel Preda in protejarea mafiei White Tower va dinamita M.A.I, I.P.J Prahova si…surpriza…D.I.P.I!
Tentaculele WHITE TOWER continuă să uimească. Tupeul asa zisilor oameni de afaceri nu cunoaște limite, iar procurorii descoperă zilnic noi infracțiuni!
Ultima…descoperire o reprezintă rambursările ilegale de TVA încasate de Mihai si Mărioara LUPU, fără a avea prea multe documente în spate, si fără ca inspectorii ANAF să verifice atent situația.
În plus, indiciile conduc din ce în ce mai des spre fruntasii unui partid politic din Prahova si este o chestiune doar de câteva zile până când persoane importante vor fi aduse la audieri, cu mandat din partea procurorilor.

În acest mega-dosar procurorii anchetează mai multe fapte penale care vizează infracțiuni în formă continuată, infracțiuni de înșelăciune și complicitate la înșelătorie, complicitate la fals intelectual, infracțiuni de fals intelectual și complicitate la tentativă la fals intelectual, complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută frauduloasă, fapte agravante care duc la concluzia constituirii unui grup infracțional organizat.
În această caracatiță imobiliară, așa cum redacția Incisiv de Prahova a dezvăluit în edițiile anterioare, apare implicat și asa zisul ziarist santajist si spagar Stavri Cătălin care, conform înregistrărilor ajunse în posesia redacției noastre s-a implicat în această „afacere”.
Mega escrocheria imobiliară a secolului la Ploiești, în care zeci de persoane s-au trezit fără apartamentele pe care le plătiseră, în urma unei scheme infracționale bine puse la punct.
În acelasi timp, grupul infracțional organizat de asa zisul ziarist spagar si santajist CATALIN STAVRI continuă sirul infracțiunilor, considerând că are protecție.
Gnel Preda (sifonul gruparii de criminalitate economico-financiara organizata) aparea si la vremea respectiva, in reteaua procurorului Negulescu Mircea:
Stavri, la rândul lui informat de politistii corupti din IPJ Prahova care au protejat aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata prin tandemul Miritescu-Ginel Preda, grupare infiintata chiar de fostul procuror „Portocala”, schimbă tabăra – în stilu-i caracteristic – și, la data de 11 ianuarie a.c.,, se prezintă de bună voie și nesilit de nimeni la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Nu știm dacă Stavri a depus dovada achitării celor 7 apartamente (dintre care unul înstrăinat de mama acestuia).
Cert este că a urmărit să nu fie urmărit și l-a „sifonat” pe Lupu Mihai, conform surselor noastre judiciare, cum că știe că este cercetat și se așteaptă să fie arestat. Mai mult, spune el, Lupu l-ar fi înșelat și pe Nichita care îi este prieten.
Neavând vreo justificare, motivul vizitei la Parchet a fost pus pe faptul că, la rândul său, Stavri a fost înșelat de Lupu și că acesta din urmă nu mai prezintă încredere și chiar are acte doveditoare în acest sens, dar – curios – nu vrea să facă plângere penală. Încă un motiv să bănuim că vizita a fost doar pur „informativă”.
Iar pentru faptul că nu a vrut să trimită anchetatorilor documentele prin mail, este clar că a ținut să fie doar un informator anonim.
Stilul caracteristic al santajistului spagar Catalin Stavri! Va suna cunoscut acest „Modus operandi” al santajistului si spagarului pseudo-ziaristului? L-a tradat pe Lupu asa cum a facut cu toti:
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2024/02/CamScanner-12-03-2023-1.pdf” title=”CamScanner 12-03-2023 (1)”]
Si dacă tot vorbim despre corectitudine, spaga a fost obținută de la mahărul „mafiei deseurilor” din Prahova, cel pe care Stavri îl calcă în picioare de ceva timp încoace, deoarece a refuzat sa ii mai dea spaga la santaje!
Pe acelasi principiu de golaniada, santajistul spagar il facea ulterior interlop pe prietenul sau de pahar, Fane Capatana care ii achita mesele!
In fotografia primită la redacție il arată pe STAVRI la masă cu FANE CĂPĂȚĂNĂ, dar si cu politisti din IJP PRAHOVA, semn că legăturile sunt extrem de multe. Poate acum se intelege atacurile si santajele media la care a aderat si un senator! Poate intelegem si protectia de care se bucura Muresan Catalin cel cu Bomba Ecologica de la Pleasa (cititi aici.) , dar si nasul Belu, prietenul de pahar al santajistului alaturi de un politist de la „flagrante”!
Sau va posta cu eterna „DOCUMENTARE” ca in cazul drogurilor. S-a documentat stand alaturi de „infractori”, chiar daca documentarea s-a lasat cu santaje si obtinerea de foloase ca cele de mai sus. Ulterior cu transformarea acestora in infractori si desfiintati in media santajista!

In poza de mai sus avem Gruparea de infractori (Catalin Stavri, Belu Claudiu si Muresan Catalin), o grupare acoperita si protejata de politisti corupti din IPJ Prahova si de tandemul Miritescu – Ginel Preda – care sta alaturi de cel ce este numit acum infractor, Fane Capatana si alaturi de un politist din IPJ Prahova!
De altfel, sursele noastre susțin că foarte curând vor fi aduse la audieri si alte persoane din această grupare care a acaparat Ploiestiul! Sa vedem daca procurorul de caz a putut fi indus in eroare („pacalit”) de sifonarea santajistului si schimbarea taberei dupa modelul sau caractersitic. (Cristina T.).
N. R -In Prahova exista un pseudo ziarist santajist si spagar, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, a fost implicat intr-un dosar penal.
Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Persoanele sunt urmatoarele:
Inculpati
P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000
T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000
Invinuiti
S.M.S.
P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000
STAVRI CATALIN
S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000
Legenda
Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Art. 1
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
- b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
- c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
- d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
- e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
- f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
- g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
- h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
- i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
- j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
- k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5
Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Firul evenimentelor
Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.
In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).
Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice, pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.
In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova
In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.
Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.
Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri
Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.
Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.
Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).
Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist
Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).
Pentru cei care nu stiu, Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.
Consecintele
Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.
In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii. Desi faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:
“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…
Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.
“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot, asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.


















Exclusiv
Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD
„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă
În timp ce la București se plâng politicieni și „specialiști” de talk‑show că, fără rachete, România ar fi la mila grindinii, în Prahova se întâmplă o blasfemie împotriva propagandei oficiale: PLOUĂ.
Nu doar că plouă, dar, pentru prima dată după decembrie 1989, fermierii prahoveni anunță, la unison, producții RECORD la aproape toate culturile.
Iar sistemul antigrindină este OPRIT.
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a fost, în această săptămână, pe teren, printre oameni, nu printre grafice trucate: zeci de fermieri, interviuri față în față, cizme în noroi, nu în covorul roșu al „noii tehnologii” cu iodură de argint.
Rezultatul? Pe fața acestor oameni – cei denigrați drept „medievali” – au apărut zâmbete largi, de bucurie și satisfacție incomensurabilă. Pământul zâmbește și el: solul și‑a refăcut rezervele de apă, culturile arată a agricultură, nu a film post‑apocaliptic cu rachete în nori și crăpături în ogor.
103.000 hectare spun „STOP RACHETE”. Sistemul: „Nu vă auzim, ne bubuie propriul ecou”
Documentele oficiale pe care Incisiv de Prahova le publică de doi ani au fost confirmate chiar de statul român.
Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, într‑o adresă oficială (nr. 10442/01.10.2024), recunoaște:
- suprafață analizată: 102.905,6174 ha, din care:
- vie: 42.244,0631 ha;
- fermieri care VOR continuarea tragerilor:
- 44 de fermieri, cu 2.244 ha;
- fermieri care NU mai vor rachete:
- 1.925 de fermieri, cu 1.659,11 ha de vie și restul culturi vegetale;
- ponderea celor care se opun:
- peste 97% din suprafața arabilă din document.
Tradus de fermieri, nu de spin‑doctori:
„Luați‑vă rachetele, lăsați‑ne ploaia.”
În orice stat normal, un asemenea vot ar închide instant sistemul.
În Republica Rachetă, e tratat ca un „mic inconvenient birocratic”.
Milionul de hectare fantomă: pădurea, asfaltul și balta – „culturile” preferate ale sistemului
Din investigațiile Incisiv de Prahova și memoriile fermierilor reiese cum funcționează matematica oficială:
- 2021 – rapoarte tehnice AASNACP:
- UAT: 2.209.451 ha
- ZIA (zona intervenție activă): 1.457.708 ha
- ZP (zona protecție reală): 403.732 ha
- în comunicarea publică:
– 1.519.000 ha „protejate”; - din 2022 încolo, pe bandă: – 2.300.000 ha „protejate” anual, repetate ca mantră.
Diferența între zona de protecție reală și cifrele cosmetizate:
peste 1 MILION de hectare pe an.
Ce sunt? Păduri, pășuni, ape, drumuri, intravilan, terenuri neproductive – tot ce prinde cercul colorat de pe hartă.
Pe televizor: „Milioane de hectare protejate”.
Pe câmp: secetă și grindină la fel ca înainte.
Pe buget: factură foarte reală.
2025: niciun foc de rachetă, aproape 100 de milioane cheltuiți. Sistemul păzește NIMICUL
Raportul AASNACP pe 2025 (nr. 25/14.01.2026), analizat de Incisiv de Prahova și de Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (președinte Adrian Mocanu), e dovada supremă a jafului cu zâmbet administrativ:
- ZERO activități operaționale de combatere a grindinei;
- 104 puncte de lansare în „pază și conservare”;
- fermieri – fără niciun serviciu real;
- buget – aproape integral EXECUTAT.
Cifrele lor, nu ale presei:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți:
- 82,80 milioane lei – „pază și monitorizare infrastructură”;
- 9,31 milioane lei – salarii;
- 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Nici sumele nu se pupă între ele.
Dar la casierie, se pupă TOT.
Să nu știi nici cât ai cheltuit exact și, în același timp, să pretinzi că „controlezi furtunile”, nu mai e administrație.
E stand‑up comedy pe bani publici.
Bilanț 2007, program până în 2040: știința „tragem întâi, întrebăm după”
În adresa oficială AASNACP nr. 1965/06.05.2026, pentru Unitatea Pilot Prahova, Autoritatea invocă „Bilanțul de mediu 2007” drept fundament.
Apoi anunță, triumfător, un Program Național 2024–2040.
Iar fraza de aur, consemnată de Incisiv de Prahova, sună așa:
„După aprobarea Programului 2024–2040 se va proceda la achiziția studiului privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Pe românește:
- Întâi aprobăm programul până în 2040.
- Apoi, poate, vedem ce am făcut cu norii, ploaia, solul și oamenii.
Orice țăran știe regula simplă:
„Întâi vezi ce bagi în nor, apoi tragi.”
Statul român a reinventat știința:
„Întâi tragem. Dacă nu moare nimeni cu acte, cumpărăm și un studiu.”
„Nu răspundem de sănătate, dar garantăm că e bine”: dogmă de stat cu iodură de argint
În aceeași corespondență, AASNACP recunoaște senin:
- nu are atribuții pe sănătatea populației;
- nu are atribuții pe lanț trofic;
- nu are atribuții pe fructe, legume, produse apicole, organisme acvatice.
Și, în aceeași pagină, proclamă liniștitor:
„Nu există efecte negative semnificative.”
Traducerea logică:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă anunțăm oficial că sunteți sănătoși.”
Nu e administrație.
Este fals intelectual cu antet.
ANM se spală pe mâini: „Noi doar spunem când vine norul. Alții îl împușcă”
Administrația Națională de Meteorologie, în răspunsul nr. 2853/05.06.2026, clarifică:
- ANM:
- dă prognoze, date radar, suport meteorologic;
- NU decide tragerile;
- NU omologhează sistemul;
- NU certifică impactul asupra precipitațiilor sau mediului.
Rezumat, surprins perfect de analizele Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Toți au bucățica lor de buget, nimeni nu are bucățica de RESPONSABILITATE.
Fermierii „medievali” cer știință reală. Statul „modern” cere cobai pe cer
Propaganda oficială îi numește pe fermieri „superstițioși”, „medievali”.
Realitatea:
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere:
- studii independente, evaluate științific (peer‑review);
- zone martor, date radar și pluviometrice reale;
- serii lungi de precipitații, inclusiv în aval;
- evaluare ecotoxicologică pentru iodura de argint;
- cost real pe hectarul AGRICOL protejat, nu pe păduri și asfalt;
- Consiliu Consultativ funcțional, cu avize scrise;
- transparență totală pe contracte, licitații și rapoarte.
În scrisoarea oficială adresată viceprim‑ministrului Tánczos Barna, cu copie la premier, secretari de stat, Prefect și comisiile de agricultură, fermierii din Prahova spun limpede:
- relansarea tragerilor, înainte de o evaluare independentă și împotriva voinței majoritare a fermierilor, ar fi „un act administrativ profund abuziv”.
Realitatea din documente:
- peste 93% dintre fermierii recenzați vor închiderea sistemului;
- CSAT a admis, în trecut, limitele și controversele acestor tehnologii;
- Direcția de Mediu Prahova a confirmat că operatorii NU au avut și NU au autorizație de mediu valabilă.
Nici studii la zi, nici autorizație, nici acordul beneficiarilor.
Dar rachete – DA.
Și bani – MULȚI.
2025 fără rachete: grâu RECORD, rapiță RECORD. Fără apocalipsă, dar cu ploaie
Exact anul în care sistemul antigrindină NU a funcționat în Prahova, cifrele oficiale ale Direcției Agricole Prahova (nu pamflet, ci statistică de stat) spun clar:
- 2025:
- grâul – cea mai bună producție din seria 2014–2025;
- rapița – cea mai bună producție din aceeași serie;
- orzul și legumele de câmp – valori foarte ridicate;
- floarea‑soarelui – în jurul mediei multianuale.
Asta NU înseamnă că oprirea rachetelor a produs direct recoltele bune.
Dar face praf sloganul „fără rachete, Prahova moare”.
Analizele suprafețelor lovite de grindină (cu și fără sistem) arată:
- variabilitate mare oricum;
- ani cu pagube serioase în plină „funcționare exemplară”;
- 2024–2025 (cu sistem oprit parțial sau total) NU aduc „explozia de dezastre” cu care erau amenințați fermierii dacă îndrăznesc să spună STOP.
Nicio semnătură științifică a „tehnologiei” pe statistici.
Doar pe BUGET.
Incisiv de Prahova în câmp: zâmbetele fermierilor și pământul care își reface rezervele de apă
În această săptămână, Incisiv de Prahova a coborât din birouri și a mers printre brazde. Zeci de interviuri, discuții directe cu fermierii prahoveni, oameni care știu cerul după miros și pământul după culoare, nu după diagrame cosmetizate.
Concluziile din teren:
- de când s‑a oprit sistemul mafiot antigrindină, fermierii observă că:
- ploile au revenit;
- solul și‑a refăcut rezervele de apă;
- culturile arată, pentru prima dată după 1989, a recoltă RECORD la nivel general, nu doar pe petece norocoase.
Pe fața lor au apărut zâmbete de bucurie și satisfacție incomensurabilă.
Nu zâmbetul PR‑ului, ci al omului care vede cum:
- grâul leagănă spicul greu,
- rapița colorează câmpul,
- porumbul crește cum nu l‑au mai văzut de la Revoluție încoace.
După decenii de „Republică Rachetă”, în care li s‑a spus că fără artificierii atmosferei sunt pierduți, fermierii constată, cu ochii lor:
„Când ați scos rachetele din nori, ați băgat, pentru prima oară după ’89, ploaia înapoi în câmp.”
Senatul îl desființează oficial pe artificier: Comisia pentru Mediu confirmă haosul
Peste această realitate de noroi, ploaie și recoltă, vine și confirmarea „cu pixul”:
Comisia pentru Mediu a Senatului României, prin documentul oficial nr. LXXII/37/13.05.2025 (publicat de Incisiv de Prahova), semnat de senatorul Gabriela Crețu, recunoaște:
- existența „controverselor și îngrijorărilor reale” legate de:
- iodura de argint,
- impactul asupra solului și apei,
- modificarea regimului ploilor;
- că actualul cadru normativ este:
- învechit,
- fără „garanții științifice necesare”,
- fără „control riguros”,
- fără „implicare reală a comunităților afectate”;
- că suspendarea tragerilor a fost dispusă „ca măsură de precauție”
- în absența unui studiu științific obiectiv și independent.
Cu alte cuvinte:
- nu fermierii sunt medievali,
- sistemul este pre‑științific.
Comisia cere:
- studii independente;
- transparență totală a datelor, rapoartelor, monitorizărilor;
- consultare reală cu fermierii înainte de orice decizie privind:
- funcționarea,
- extinderea,
- modificarea sistemului.
Exact ce cer, de ani de zile, fermierii pe care ministerul îi făcea „anti‑progres”.
Tánczos Barna: „Repornim ca să facem studii”. Adică operăm și, dacă scapă viu, îi facem și analize
În timp ce:
- Comisia pentru Mediu recunoaște lipsa de bază științifică,
- fermierii cer studii, transparență și pauză la trăgaci,
ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, iese în spațiul public cu teza de talk‑show:
„La un sistem nefuncțional nu se pot face studii.”
Traducere pentru fermier:
„V‑am experimentat ani de zile fără măsurători serioase. Acum, ca să putem măsura, trebuie să mai pornim o tură. Tot pe voi.”
Un studiu serios începe cu:
- linie de bază,
- zone martor,
- criterii de oprire,
- indicatori clari,
- responsabilitate asumată.
Nu cu:
„Dăm drumul la rachete, vedem după cum scriem metodologia.”
A deschide operația pe cord deschis și abia apoi să cauți manualul de chirurgie are un singur nume:
EXPERIMENT PE VIU.
Iar fermierii prahoveni refuză statutul de cobai atmosferici plătiți din propriul buzunar.
Ce cer fermierii: stop joc la nori, începeți jocul de‑a statul normal
În scrisorile și memorii lor, fermierii formulează 7 cerințe minimale – alfabet de civilizație administrativă:
- Fără H.G. de repornire sau „tehnologie nouă”
– înainte de un audit independent. - Publicarea integrală a:
- registrelor de trageri,
- datelor radar,
- criteriilor de intervenție,
- rapoartelor de eficiență,
- contractelor și costurilor,
- metodelor de calcul al „hectarelor protejate”,
- documentelor de monitorizare a efectelor.
- Evaluare independentă ANM
– precipitații în interiorul, în avalul și în afara zonelor de influență. - Ministerul Mediului să trateze intervențiile în nori ca ceea ce SUNT:
– activități cu potențial impact asupra mediului, nu jucării agricole. - Nicio tehnologie să nu fie impusă acolo unde fermierii se opun.
- Comisie independentă:
- fermieri,
- fizicieni ai atmosferei,
- meteorologi radar,
- hidrologi,
- agrometeorologi,
- economiști agricoli,
- experți în mediu și drept administrativ.
- Pauză la buton până la:
- finalizarea studiilor de impact,
- clarificarea răspunderii:
„Cine plătește dacă se dovedește că tehnologia a uscat norii în loc să îi „optimizeze”?”
În plus, fermierii NU resping protecția împotriva fenomenelor extreme.
Ei cer:
- asigurări agricole reale;
- perdele forestiere;
- retenție de apă, irigații, desecări unde trebuie;
- plase antigrindină la culturile cu valoare mare;
- adaptare la schimbările climatice.
Ce resping este experimentul pe viu cu iodură de argint, bani publici și minciuni lucioase.
Noua realitate din Prahova: fermierul zâmbește, pământul respiră, racheta ruginește
După oprirea sistemului antigrindină, tabloul este:
- ploile au revenit, spun fermierii;
- solul și‑a refăcut rezervele de apă;
- grâul, rapița, orzul, legumele de câmp – la niveluri de producție pe care aceiași fermieri nu le‑au mai trăit de la Revoluție;
- zâmbetul de pe fața oamenilor contrazice, mai tare decât orice studiu neterminat, „catastrofa” promisă fără rachete.
În tot acest timp:
- AASNACP își apără programul până în 2040 pe un bilanț din 2007 și pe „viitoare studii”;
- ministrul interimar vrea să „repornim ca să vedem ce se întâmplă”;
- Comisia pentru Mediu a Senatului admite, în scris, că:
- legislația e praf,
- studiile lipsesc,
- suspendarea a fost singura măsură rațională.
Fermierii, cu cizmele în câmp, nu mai acceptă să fie eroii tragici ai gliei doar când trebuie plătite experimentele altora.
Concluzie: Argint în nori, plumb în buget, zâmbete în câmp
Din toate documentele și din toate discuțiile pe care Incisiv de Prahova le‑a purtat cu fermierii prahoveni, tabloul este clar:
- un sistem antigrindină:
- extins până în 2040 pe un bilanț de mediu din 2007;
- cu un 2025 fără nicio tragere, dar cu aproape 100 de milioane de lei cheltuiți;
- cu hectare „protejate” desenate peste păduri, ape, drumuri și betoane:
- fără atribuții pe sănătate, lanț trofic și mediu, dar cu declarații liniștitoare că „nu există efecte negative semnificative”;
- cu un ministru interimar care recunoaște că „nu avem studii”, dar vrea încă doi ani de experiment pe cerul fermierilor;
- cu o Comisie pentru Mediu a Senatului care confirmă, în scris, că:
- sistemul este contestat,
- legislația e depășită,
- studiile independente lipsesc,
- suspendarea tragerilor e singura măsură logică.
De partea cealaltă:
- fermierii din Prahova – peste 93% dintre cei recenzați – cer oprirea sistemului;
- Direcția Agricolă arată: anul fără rachete aduce producții RECORD;
- în câmp, după oprirea „Republicii Rachetă”, ploile au revenit, solul și‑a refăcut rezervele de apă, iar pe fața oamenilor au apărut, din nou, zâmbete adevărate.
Restul e doar:
- argint în nori,
- plumb în bugete,
- hârtie subțire în loc de știință
și o tăcere vinovată în instituțiile care ar fi trebuit să apere agricultura, nu să o transforme într‑un laborator pentru jocuri de noroc cu iodură de argint.
Fermierii prahoveni rămân, și de data aceasta, ceea ce Incisiv de Prahova a văzut cu ochii lui pe câmp:
nu „medievalii” caricaturizați în studiouri, ci eroii lucizi ai gliei, singurii care mai știu să deosebească ploaia adevărată de ploaia de promisiuni și rachetele de antigrindină de rachetele antirațiune.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni.
(Cristina T.).
Exclusiv
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA
Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu întocmit, nu de presă, ci chiar de Cătălin Dobrescu), personajul bifează simultan o colecție rară de funcții în zona de apă, mediu și bani publici:
- Administrator, membru în Consiliul de Administrație la Transport Călători Expres Ploiești S.A. (operatorul de transport public local) – din martie 2019 până în prezent;
- Administrator, membru în CA la Servicii de Gospodărire Urbană Ploiești S.R.L. – între iulie 2019 și septembrie 2023 (infrastructură urbană, bani, lucrări, contracte);
- Administrator, membru în CA la Ecoaqua S.A. Călărași – în 2020 (apă și canalizare, operator regional);
- Secretar al Consiliului de Administrație la Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. – din 2006 până azi (apă potabilă, contracte, decizii, hârtii semnate frumos);
- Șef Serviciu Juridic și Guvernanță Corporativă la aceeași Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. – până în 2023;
- Consilier juridic din 2002 încoace, cu istoric la Administrația Națională „Apele Române”, ESZ Prahova, X-Oil Group, Laborex, Reparații Feroviare Darc – o listă de firme cât jumătate de județ;
- Responsabil de mediu la diverse societăți (turnătorie, echipamente industriale, fabrică de produse minerale, colectare deșeuri) – din 2011 până în prezent, simultan cu restul.
Omul e atât de prezent în consilii de administrație, societăți, servicii și funcții, încât, dacă nu știi unde lucrezi, probabil lucrezi deja cu el. CV-ul, așa cum reiese din documentele consultate, arată un personaj cu tentacule întinse în tot ce înseamnă apă, infrastructură, servicii publice și bani de la buget.
TCE Ploiești: Consiliu de Administrație sau consiliu de interese încrucișate?
În fruntea Consiliului de Administrație de la TCE Ploiești îl găsim, conform informațiilor furnizate, pe același Cătălin Dobrescu, în postura de președinte al CA. Problema nu e doar că e președinte, problema e că nu mai știi pentru cine lucrează și unde se termină „interesul public” și unde începe interesul personal și de grup.
Elementul de noutate, așa cum este el prezentat de sursele noastre:
Dobrescu se află într-un flagrant conflict de interese – fiind:
- director la Societatea de servicii publice din Târgșorul Vechi,
- jurist la Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ),
- președinte al Consiliului de Administrație la TCE Ploiești.
Trinitatea funcțiilor: consultă, decide, semnează și influențează din toate unghiurile. Din CV reiese clar că omul are deja istoric de poziții multiple în societăți publice și cu capital de stat. Din noile informații, reiese suspiciunea că aceste funcții nu sunt doar multe, ci și profund amestecate.
Indiferent cum îi spune legea – incompatibilitate, conflict de interese, guvernanță proastă – realitatea de azi arată așa: același nume apare pe prea multe uși ale unor instituții care ar trebui să se controleze și să se verifice reciproc, nu să-și dea binețe cu aceeași semnătură.
Pactul de la Ploiești: Dobrescu & Taboi – „băieții primarului” în dauna TCE
Nu e singur. Conform informațiilor primite, Cătălin Dobrescu și Taboi ar fi pactizat cu primarul Municipiului Ploiești, Andrei Volosevici Politeanu (Politeanu în formularea surselor tale), transformând TCE-ul dintr-o societate de transport public într-un câmp de execuție politică și administrativă.
Sursele susțin că cei doi fac „deservicii enorme” TCE-ului. Pamfletul nu are pretenția unei hotărâri judecătorești, dar imaginea creionată este limpede:
- Deciziile din CA nu sunt luate în interesul TCE, ci în logica unor aranjamente politice și personale;
- CA-ul, în loc să fie „consiliu de administrație”, devine comitet operativ de destructurare treptată a transportului public;
- Pactul cu primarul transformă structuri care ar trebui să fie tehnice și profesioniste în simple extensii ale voinței politice de la vârful Primăriei.
Dacă TCE-ul suferă – în lipsă de autobuze, bani, investiții și strategie – atunci cei care îl „administrează” ar trebui să fie primii întrebați: lucrează pentru companie sau pentru Primărie? Pentru cetățeni sau pentru carierele lor personale?
Administrație sau captură? Un jurist omniprezent în consilii cu bani publici
Din CV-ul oficial al lui Cătălin Dobrescu (documentele puse la dispoziție), reiese un portret clar: jurist de profesie, specializat în:
- avizarea pentru legalitate a contractelor, deciziilor, actelor care angajează răspunderea societăților;
- coordonarea reprezentării în instanță;
- verificarea contractelor comerciale și civile;
- participarea la proceduri de achiziții publice;
- gestionarea dosarelor juridice.
Altfel spus, omul care știe perfect litera legii este fix cel care ajunge să se așeze într-o poziție în care suspiciunile de conflict de interese devin stridente. Nu e vorba de un naiv rătăcit prin sistem, ci de cineva care știe exact unde se află granița legalității și totuși acceptă să jongleze cu funcții, consilii și direcții.
În plus, experiența lui ca secretar al Consiliului de Administrație (conform paginilor 1–2 ale CV-ului) înseamnă că e familiarizat cu:
- întocmirea ordinii de zi;
- redactarea hotărârilor CA;
- pregătirea materialelor pentru ședințe.
Adică fix partea nevăzută a deciziilor care pot să ridice sau să îngroape o societate de servicii publice.
De la apă și mediu la transport public: tentaculele unui „administrator neexecutiv”
CV-ul îl prezintă candid, la rubrica „Locul de muncă pentru care candidează”: ADMINISTRATOR NEEXECUTIV. Numai că, în realitate, această calitate devine un paravan perfect:
- Administrator „neexecutiv”, dar omniprezent în decizii;
- Jurist „consultativ”, dar cu influență asupra contractelor și hotărârilor;
- Responsabil de mediu „tehnic”, dar poziționat în companii cu interese serioase în domeniul financiar și al contractelor cu statul.
Când același om e jurist aici, administrator dincolo, președinte de CA la TCE și director la o altă societate de servicii publice, vorbim de o plasă de influență, nu de un simplu traseu profesional.
„Competențe personale”: sociabil, negociator, rezistent la stres. Perfect pentru combinații
În CV, la capitolul „Competențe personale”, Cătălin Dobrescu se descrie astfel:
- „sociabil”;
- „lucrez foarte bine atât individual, cât și în echipă”;
- „orientat către obținerea de rezultate și îndeplinirea obiectivelor încredințate”;
- cu „comunicare și capacitate de negociere și de convingere”;
- „persoană activă, capabilă să obțină rezultatele scontate și în condiții de stres sau efort prelungit”.
Exact profilul ideal pentru cineva care poate duce simultan: interese politice, aranjamente administrative, combinații între societăți publice și linii de subordonare față de primarul în funcție.
Dacă „obiectivele încredințate” vin de la primarul Politeanu, iar „rezultatele” se văd în deserviciile aduse TCE-ului, atunci CV-ul devine, involuntar, o confesiune: omul chiar livrează – doar că nu neapărat în favoarea companiei pe care o conduce formal.
Concluzie pamfletară: TCE – autobuze pentru public, funcții pentru „ai lor”
Combinația descrisă – CA-ul de la TCE condus de Cătălin Dobrescu, aflat într-un evident conflict de interese (așa cum rezultă din suprapunerea funcțiilor menționate în documente și din informațiile de actualitate furnizate), alături de Taboi, împreună cu primarul Politeanu – conturează un tablou clasic de captură instituțională:
- societatea de transport public, TCE, e lăsată să se chinuie cu lipsa cronică de resurse și viziune;
- în timp ce, la vârf, aceeași mână de oameni se rotesc între consilii, direcții, societăți și primărie.
Acest pamflet se bazează pe informațiile din CV-ul oficial al lui Cătălin Dobrescu și pe datele de actualitate furnizate de surse din interiorul sistemului.
Dacă TCE-ul se afundă, dacă serviciile publice suferă, dacă transportul din Ploiești devine tot mai greu de susținut, răspunsul nu e doar în lipsa banilor, ci și în prezența excesivă a acelorași oameni în toate colțurile administrației.
Când unul și același nume apare peste tot, interesul public devine, inevitabil, interes personal. Iar Ploieștiul plătește biletul. (Cerasela N.).
Exclusiv
Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL
Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box politic. Președintele României i-a convocat pe liderii partidelor și pe ministrul interimar al Muncii pentru „discuții” privind proiectul Legii salarizării unitare. Ministrului i s-a cerut să prezinte proiectul în fața acestei adunări de gladiatori politici.
Teoretic, ar trebui să asistăm la o discuție despre coeficienți, grile și simulări. Practic, cum reiese din analiza Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, nu se mediază o lege, ci o răfuială: PSD contra PNL, cu legea salarizării folosită ca bâtă.
Toți jură public că apără „echitatea salarială”, în timp ce cinci fapte simple arată că adevărata miză e alta.
Refuz politic, nu critică de conținut: nu ne place cine trimite legea
Poziția oficială a PSD este: „PSD nu va vota la impuse așa cum vrea Guvernul demis.”
Aceasta nu este o critică la grile, ci o contestare a autorului. Dacă problema ar fi articolul 1, anexa X sau coeficientul Y, PSD ar ataca textul. În schimb, atacă „Guvernul demis”.
Mesajul real: „Nu votăm, nu pentru că e prost ce scrie, ci pentru că nu acceptăm cine îndrăznește să ne trimită hârtia.” Conținutul e decor. Legitimitatea politică e miza.
Legea respinsă înainte să fie citită: recenzia la cartea neprimita
În aceeași declarație, PSD reușește performanța logică de a spune, simultan:
- că nu va vota legea;
- că nu a primit legea: „Au pretenția să o votez, dar nici nu au trimis-o.”
Avem, așadar, un partid care respinge pe fond un text pe care admite că nu l-a văzut. Ca un critic literar care face praf o carte pentru că nu-i place autorul, dar recunoaște că n-a apucat să deschidă pachetul.
Când refuzul precedă lectura, e evident că lectura nu contează. Decizia e politică, nu tehnică. Grilele sunt vinovate din oficiu, încă dinainte să ajungă pe birou.
Nu se blochează o lege, se ia ostatic calendarul PNRR
Dacă miza ar fi doar grilele, scandalul ar viza strict legea salarizării. În realitate:
- PSD anunță că nu votează nici legea privind capacitățile de producție de energie;
- în discuție se află un pachet de șase acte normative;
- de acestea depind peste 4,5 miliarde de euro.
Nu se blochează un articol, se blochează calendarul.
Se țin de gât termenele PNRR – singurul lucru urgent pentru PNL – sub pretextul „echității salariale”. Legea salarizării e afișul. Miza reală: banii și termenele.
Runda întâi: moțiunea de cenzură. Runda a doua: legea salarizării
Sindicatul „Diamantul” pune exact degetul pe cronologie. Confruntarea nu începe pe 25 mai, când Ministerul Muncii publică în transparență decizională proiectul Legii salarizării unitare. Meciul începe pe 5 mai:
- PSD, împreună cu AUR, depune moțiunea de cenzură;
- moțiunea trece cu 281 de voturi – record parlamentar;
- Guvernul cade, dar premierul rămâne interimar în funcție.
Zece săptămâni mai târziu:
- aceeași persoană conduce Palatul Victoria;
- puciul intern din PNL, pe care PSD conta esențial, eșuează;
- premierul demis continuă să trimită legi în Parlament și acuză PSD că blochează fondurile europene.
Moțiunea de cenzură a fost prima lovitură: PSD către PNL. A nimerit, dar nu a produs knock-out. Guvernul a picat, dar adversarul-cheie a rămas în picioare.
Acum, cu legea salarizării, se joacă runda a doua:
- în mai, arma PSD: moțiunea de cenzură;
- acum, arma: calendarul PNRR – singurul lucru pe care PNL îl vrea urgent și pe care PSD îl poate strânge de gât fără cost imediat, ascunzându-se sub pancarta „echității salariale”.
Sindicatul „Diamantul” observă clar:
- 5 mai – moțiunea și scrisoarea trimisă Guvernului;
- 28 mai – data scrisorii pe care Sorin Grindeanu o flutură ca termen pentru obligația Guvernului de a trimite legile.
Când Grindeanu spune: „5 mai am trimis o scrisoare… nici azi nu e trimisă legea”, ceasul invocat nu pornește de la publicarea proiectului, ci de la căderea Guvernului. E ceasul revanșei, nu al transparenței.
Legea democrației participative, scoasă din joc cu bună știință
Legea nr. 52/2003 nu e o birocrație plictisitoare. E instrumentul prin care:
- dreptul cetățenilor de a participa la deciziile publice
- devine procedură concretă: publicare, termen de consultare, motivarea sau respingerea observațiilor.
În cazul Legii salarizării unitare, faptele, așa cum le expune Sindicatul „Diamantul”, sunt imposibil de ignorat:
- Ministerul Muncii inițiază proiectul;
- la 25 mai 2026, îl publică în transparență decizională, recunoscând implicit că Legea nr. 52/2003 se aplică;
- după negocierile cu Comisia Europeană, forma rezultată:
- nu mai este republicată;
- nu mai este pusă la dispoziția partenerilor sociali;
- nu ajunge în Parlament cu dovada consultării.
Între 26 mai și 4 iunie 2026, MMFTSS organizează întâlniri cu „familiile ocupaționale”. În propriul calendar, ministerul precizează că aceste întruniri:
- „nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ aplicabil inițierii și adoptării actelor normative de către Guvern”;
- reprezintă doar „un demers tehnic și instituțional de fundamentare și colectare de observații”.
Pe românește: „vă chemăm, vă ascultăm sau nu, dar nu avem nicio obligație legală față de ce spuneți”. Ministerul se scoate voit de sub Legea nr. 52/2003 și o înlocuiește cu un simulacru de dialog, pe care îl controlează discreționar.
Sindicatul „Diamantul” subliniază:
- aceasta este cea mai gravă și mai ușor de probat încălcare din întregul proces;
- este, în același timp, singura de care nimeni nu pomenește.
PSD plânge că nu i-a fost trimis documentul.
Sindicatele urlă la cifre.
Guvernul se plânge de timp.
Nimeni nu reclamă că cetățenii și organizațiile lor au fost scoși din procedura pe care legea le-o garantează.
Această tăcere generală este, în lectura „Diamantul”, o probă în sine:
dacă miza ar fi echitatea, invocarea Legii nr. 52/2003 – „legea democrației participative” – ar fi fost primul argument folosit de oricare din tabere. Faptul că nimeni nu îl folosește arată că niciuna nu vrea transparență reală. Fiecare vânează textul pentru sine, nu pentru public.
O luptă autentică pentru echitate ar fi, inevitabil, și o luptă pentru transparență. Absența totală a acestei lupte arată că „echitatea” e doar lozincă, nu obiect real.
„Diamantul”: nu e conflict despre salarizare, e bătălie pentru putere
Pe baza acestor date, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” formulează clar opinia sa:
- conflictul de la Cotroceni nu este despre salarizare;
- este o răfuială politică între PSD și PNL, încă în plină desfășurare;
- moțiunea de cenzură a fost runda întâi;
- blocarea calendarului PNRR, prin pachetul de legi (inclusiv salarizarea), este runda a doua.
Sindicatul „Diamantul” afirmă:
- nu credem că PSD blochează grilele de dragul grilelor;
- nu credem că PNL apără echitatea de dragul echității;
- fiecare parte folosește argumentul pe care îl are la îndemână în runda curentă, într-un meci care n-a fost niciodată, în mod real, despre salarizarea bugetarilor.
Dovada principală nu stă în ce spun părțile, ci în ce nu spun:
- dacă miza ar fi fost echitatea salarială, respectarea Legii nr. 52/2003, aplicabilă unui proiect inițiat și publicat inițial de minister, ar fi fost primul argument;
- nimeni nu îl invocă.
Tăcerea asupra dreptului cetățenilor de a participa la elaborarea unei legi care le atinge direct veniturile arată limpede, în lectură „Diamantul”, că acest drept nu interesează pe niciun jucător de la masa negocierii.
Negocierea nu e despre cetățeni. E despre putere.
Legea salarizării nu este miza.
Este arma cu care se lovește acum.
Pentru polițiști și ceilalți bugetari, grila e monedă de schimb
Dacă miza ar fi echitatea:
- negocierile ar produce, la un moment dat, o grilă mai corectă, chiar imperfectă, dar orientată către dreptate.
Dacă miza este guvernarea:
- grila devine variabila care se ajustează până când se obține acordul politic;
- nivelul final nu are legătură cu munca unui polițist, cu condițiile concrete sau cu principiul „plată egală pentru muncă de valoare egală”, pe care statul îl invocă în relația cu Comisia Europeană.
Așa cum notează Sindicatul „Diamantul”, un ostatic – tranșele PNRR – nu se negociază pentru binele lui. Se negociază pentru ce poți obține în schimb.
În acest tablou, polițiștii și restul bugetarilor nu sunt beneficiarii discuției. Sunt moneda de tranzacție.
De ce nu se rezolvă la minister: pentru că nu e tehnică legislativă, e box politic
Dacă disputa ar fi fost despre grile și coeficienți:
- ar fi fost tranșată între ministrul Muncii și partenerii sociali, la comisia de dialog social, locul prevăzut de lege pentru astfel de discuții tehnice.
Faptul că totul a ajuns la Cotroceni, cu:
- lideri de partid;
- ministru interimar;
- „mediere prezidențială”,
arată exact ceea ce susține Sindicatul „Diamantul”:
nu e o problemă de conținut legislativ, ci de raport de forțe politice.
Președintele nu mediază o lege.
Președintele mediază un meci de box între PSD și PNL, cu legea salarizării fluturată în ring ca armă de runda a doua.
Iar vineri, la ora 12:00, la Cotroceni, confruntarea continuă:
- public: cetățenii;
- sac de box: bugetarii;
- mănușa cu care se lovește: legea salarizării.
Aceasta este opinia asumată a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, formulată pe baza faptelor. Intențiile actorilor politici nu pot fi probate direct; conduita lor, însă, poate fi citită. Iar conduita ambelor tabere, timp de zece săptămâni, arată clar: nu se bate nimeni pentru salariile voastre. Se bat pentru puterea lor. (Sava N.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)



