Connect with us

Exclusiv

Ploiești: „Jurnalist” de șantaje, purtătorul de cuvânt pe afaceri murdare al primarului Volosevici/Inregistrari audio (I)

Publicat

pe

In mai multe materiale-sinteza anterioare, a fost descrisă o structură de crimă organizată din interiorul Poliției Române, operând în județul rafinăriilor de petrol. Gruparea e condusă de inspectorul general adjunct al Poliției Române, chestorul „de două stele” Eduard Mirițescu, prin intermediul a doi locotenenți ai săi din IPJ Prahova.

Eduard Mirițescu, înainte să devină boss la București Pe vremea când era simplu comisar, iar șef al IPJ Prahova era generalul de poliţie Iulian Bach, Eduard Mirițescu a obținut un apartament de serviciu, prin declarații false. Deși deținea deja o locuință în Ploiești în zona Lămâița, deși nu avea copii sau o situație socială specială, Mirițescu a reușit să dea afară un polițist cu un copil cu dizabilități dintr-un bloc M.A.I. de pe strada Ion Maiorescu. Nu contestă nimeni că viața n-ar fi o junglă, dar lipsa de umanitate și lăcomia, mai ales când lucrezi într-un domeniu care vizează protecția semenilor, are totuși niște limite. Asta cu atât mai mult cu cât viitorul inspector general plana suspiciunea că mai deținea o a treia locuință, trecută pe numele socrilor. Chiar și în prezent, când chestorul joacă în lumina reflectoarelor și teoretic ar trebui să fie mai atent la detalii stânjenitoare, el și-a păstrat locuința socială din Ploiești, tot printr-un fals flagrant în declarații: după ce a vândut locuința din zona Lămâița, a devenit coproprietar cu soția al unei alte locuințe din Prahova. A mințit cu tupeu că nu deține vreo proprietate, deși noua locuință figurează în declarația sa de avere. Eduard Mirițescu, boss la București: întâi ca suplinitor pe durată nedefinită, apoi titularizat magna cum laude printr-un concurs unde a concurat cu sine.

Saltul de la județ, unde chestorul Eduard Mirițescu deținea funcția de inspector șef al IPJ Prahova, la Capitală, s-a produs în ianurie 2020, când chestorul a fost promovat direct la nivelul IGPR, ca împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciar”. Împuternicirea seamănă oarecum cu suplinirea din învățământ, echivalând cu ocuparea, fără concurs, a unui post pe durată determinată. Doar că, în Poliție, suplinirea poate fi prelungită pe durată nedefinită prin diverse inginerii – în cazul lui Mirițescu a fost prelungită de două ori, întâi în iulie 2020, iar apoi, în decembrie 2020, pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs – care concurs, în februarie 2021, este anulat. Cum însă legea îi interzice lui Mirițescu să-și mai prelungească suplinirea din cauza lipsei de calificare, legea stipulând că funcția trebuie să fie mai mare sau egală cu cea director general plin sau adjunct în MAI, chestorul Valentin Minoiu preia pentru o zi – practic pentru câteva ore – funcția în discuție. Asta deși Minoiu, director general pe Resurse Umane în minister, nu a lucrat vreodată în Poliția Judiciară și nici nu a intocmit vreun act de urmărire penală. Pe scurt, s-a anulat un concurs, s-a ocupat funcția pentru două ore de către un director general adjunct din MAI și apoi împuternicitul a revenit pe postul proaspăt vacantat. In opinia șefului sindicatului Europol, Eduard Mirițescu ar fi putut rămâne suplinitor pe viață ca insector general adjunct dacă nu și-ar fi dorit a doua stea de chestor, pentru care e nevoie de concurs de definitivat pe post. Motiv pentru care s-a organizat o parodie de concurs unde a participat sigur și a luat nota 9 – încât în octombrie 2022, s-a văzut nu numai titular, ci și mândrul posesor al celor două steluțe de chestor.

Poate impreuna cu cititorii nostri vom intelege atacurile media ale gruparii de criminalitate economico-finaciar organizata cu conotatii la varful IPJ Prahova si varful MAI, cum se sprijina aceasta caracatita una pe alta, actiunile ilegale si recente ale „Binomului” Lolek  – Bolek, cum se anunta in fals o alta conducere a IPJ Prahova si nu in ultimul rand de ce la comanda IPJ Prahova a fost numit un profesionist de la SICE, ca doar la SICE Prahova au fost trantite toate dosarele acestei grupari/mafii si de ce fostul sef al IPJ Prahova a facut un pas in spate tocmai datorita presiunilor acestei grupari de criminalitate economico-financiara organizata cu conotatii la varful M.A.I.

Nu incercati sa cautati un manual de instructiuni cu privire la ritualurile mafiote ale acestei grupari de criminalitate economico-finaciar organizata din Prahova. Nu veti gasi. Tot cee ace vom descoperi impreuna sunt cateva franturi caci mafiile isi impun propriile coduri si reguli. Vom incerca, insa, s ava prezntam un tablou cat mai complet din putinele lucruri stiute de autoritatile competente si repuse pe tapet intr-un dosar mamut de pe la Bucuresti. Si, da, „Lolek” are de ce sa se teama si sa fie suparat ca a picat pe tehnica cand intervenea intr-un dosar penal al unui mebru al acestei mafii:

Faza pe anuntatul perchezitiilor catre gruparea de criminalitate economico-financiar – organizata, anunturi efectuate de un sef al IPJ Prahova care a protejat si protejeaza aceasta caracatita:

Ce ai făcut Gigele? Ai anunțat perchezițiile cu o zi înainte?

Pentru cine a interevenit C.S la seful IPJ Prahova? Pentru acelasi personaj din mafia gunoaielor/deseurilor de la Pleasa, pentru care „Calul lui Balan” s-a deplasat la Blejoi ca sa musamalizeze un alt dosar penal (cand a picat pe tehnica). Chiar cei de la Departamentul de Informații și Protecție Internă din MAI si/sau IPJ Prahova mai pot inchide ochii mult?

In afara celor de mai sus, apărea și un civil, jurnalistul C. S., „soldatul”-mafiot al lui Volosevici, pe care edilul ploieștean îl delega să intermedieze afacerile dubioase.

Dacă in materialele trecute am prezentat întreaga structură mafiotă, insistând asupra structurilor superioare ale grupului, respectiv bosul din vârful MAI și locotenenții lui din Poliția de județ, articolul de față, pe baza unui rechizitoriu DNA de ultimă oră, face zoom pe soldatul grupării, jurnalistul C.S, și pe ajutorul esențial pe care acesta i l-a dat primarului Volosevici in chestiunile implicând ilegalități flagrante: cumpărare de voturi, mită, trafic de influență, evaziune fiscală. Recapitulare cu Mafia care-l protejează pe Volosevici: polițiști numiți politic și jurnalistul care-i face joburile murdare.

Mirițescu și Volosevici au devenit apropiați în intervalul când chestorul lucra ca Inspector General al IPJ Prahova. După ce a fost uns Inspector general adjunct al Poliției Române, Mirițescu și-a promovat doi oameni în structurile IPJ Prahova.

Al patrulea personaj cheie în structura de crimă organizată este C. S., specializat in jurnalism de șantaj la site-uri prahovene de presă.

Deși de doar 41 de ani, are reflexe de dinozaur ieșit din străfundurile capitalismului de peșteră ale anilor 90, când corupția ținea loc de lege, iar jurnalismul de șantaj te putea face milionar.

In condițiile în care vremurile s-au schimbat, iar media scrisă a căzut într-o audiență de nișă, omul își mărește veniturile subțiate din media devenind băiatul de casă al lui Volosevici.

Cum a cumpărat Volosevici voturile romilor ploieștenii, țepuind de 210.000 lei un om de afaceri rom.

Inițial adversar al lui Mirițescu, cultivându-și o imagine intransigentă de David care se ia la trântă cu Goliații corupți din poliție, C. S. a întors armele alăturându-se mafiei din poliție și primărie – si devenind omul de teren al lui Volosievici & Asociații (politici și de afaceri).

La ora actuală, ca jurnalist se folosește de ponturile oferite de un sef al IPJ Prahova, pentru a șantaja oameni de afaceri, iar Volosevici îl scoate la inaintare la combinațiile dubioase, unde tratează și negociază cu personajele gri – sau negociază și ia mita în numele edilului.

https://youtu.be/C5kDaJN0P5k?t=3https://youtu.be/C5kDaJN0P5k?t=1

În rechizitoriul DNA pe care se bazează articolul de față (pe langa cele peste 25 de ore de inregistrari ambientale, pe care le detinem si le vom publica, in totalitate), îl eclipsează chiar și pe primarul Volosevici, prin frecvența apariției în momentele cheie: peste tot unde apare ceva cu parfum de ilegalitate, numele lui C. S. este mai prezent decât Arafat la TV în timpul pandemiei. La alegerile locale din 2020, C.S. a fost omul de legătură dintre Volosevici, omul de afaceri rom G.V., ca sponsor, și șefii informali din zone ploieștene populate preponderent de romi săraci.

Este vorba de cartierele Mimiu (1800 potențiali votanți romi), Radu de la Afumați (500 votanți) și Bariera Basarab (300 votanți).

Prin intermedierea lui C.S., părțile au agreat asupra oferirii unei mici atenții de 100 de lei pentru fiecare votant. In plus, s-a decis alocarea a 20.000 – 30.000 lei pentru organizarea pentru romi a unei petreceri în ziua votului, cu mâncare și băutură. Suma totală calculată de C.S fost între 200.000 – 300.000 lei, care avea să fie oferită de omul de afaceri G.V. în schimbul obținerii, ulterior, al unor contracte vizând prelucrarea apelor uzate din județ, prin care să-și recupereze investiția. Singura promisiune care viza îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor a fost astfaltarea cartierului Mimiu.

C.S. i-a cerut 300.000 lei omului de afaceri, care a fost de acord să o plătească în mai multe tranșe, până în ziua alegerilor. Cu trei zile înainte de alegeri, G.V. i-a oferit 130.000 de lei lui C.S., din care 80.000 de lei, via C.S., au ajuns la liderul rom al comunității din Mimiu. 70.000 de lei din sumă a fost împărțită votanților sub forma cadoului de 100 de lei, iar restul de 10.000 a fost reținut de lider, sub motivul că a trebuit să-și plătească verii care l-au ajutat la împărțirea pomenii electorale în comunitatea Mimiu. Ce s-a întâmplat cu restul de 50.000 de lei rămași din totalul de 130.000? Au fost reținuți de C. S., cu argumentul că sunt necesari pentru alte cheltuieli electorale.

In zilele următoare, antreprenorul rom i-a mai oferit lui C.S. 80.000 de lei pentru mită electorală adresată romilor din cartierele Radu Afumați și Bariera Basarab. Din aceștia, 10.000 de lei au fost dați celor patru lideri informali din cele două cartiere pentru mobilizarea electorală a romilor, nefiind clar ce s-a întâmplat cu restul de 70.000. La votanți n-au ajuns, în orice caz.

Timp de șase luni, omul de afaceri a solicitat onorarea promisiunii vizând acordarea contractelor preferențiale ale Primăriei firmei sale, dar C.S., purtătorul de cuvânt al lui Volosevici pe afaceri dubioase, l-a aburit și tot amânat, încât până la urmă planul s-a topit în ceață și nu s-a mai finalizat în niciun fel. Pe românește, omul rom de afaceri a fost aburit și țepuit de 210.000 lei de niște bărbați albi, stâlpi ai societății. Bani îngropați de C.S. în contul de la Bellu. Ca să nu rămână chiar în pagubă, omul de afaceri i-a solicitat lui C.S., printr-un apropiat, să pună o vorbă bună ca să obțină prelungirea unui contract aflat in derulare cu fabrica de sucuri Timbark vizând apele uzate, precum și o clauză de exclusivitate pe această activitate. C.S. a fost de acord să intervină, dar cu condiția ca G.V. să-i cedeze 50% din viitorul contract, pe firma unui prieten, Claudiu Bellu, proprietar al unui restaurant. Omul de afaceri a acceptat propunerea, dar și-a băgat în combinație și o rudă cu care C.S. să împartă partea de 50%.

Prin urmare, profitul s-ar fi dus 50% la G.V., 25% la C.S. (și Bellu) și 25% la ruda lui G.V.

Ulterior, C.S. a mai obținut de la G.V. 10.000 lei, pe care să-i dea șpagă directorului Timbark pentru a obține mult dorita exclusivitate și, ca bonus, suplimentarea activității de exploatare a apelor uzate.

Faza cu santajul si punerea in dependenta a unei misterioase directoare de la APM Prahova (inregistrarea audio o gasiti pe … Gazarul!)

C.S. a pus la bătaie, ca argument, și o conștință de-a sa de la Garda de Mediu, o directoare care avea in atribuții și emiterea avizelor necesare funcționării Timbark și care ar putea influența decisiv obținerea contractului în termeni cât mai profitabili.

De data asta, povestea nu s-a terminat cu o țeapă, ci cu un happy end peste așteptările inițiale: nu doar că contractul a fost prelungit, dar și prețul pentru servicii a fost dublat, iar aceste servicii contractate au fost mărite numeric. Pentru ca banii să ajungă altfel decât la negru la echipa C.S.-Bellu, a fost incheiat un contract de prestare de servicii fictive de publicitate și consultanță între firma lui Bellu (Bell Studio Expresiv), și cea a lui G.V (Gentoil SRL.).

Evident, n-a fost realizat niciun material publicitar, chiar dacă bani s-au tot scurs în contul firmei. Pe de altă parte, administratorul asociat al firmei lui G.V, declară că procentul din încasările Gentoil ajuns în contul firmei lui Bellu ar fi fost nu de 25%, ci de 10%. De asemenea, mai afirmă el, cei 10.000 de lei dați teandemului C.S-Bellu, pentru a fi oferiți ca mită directorului Timbark, au fost oferiți sub forma unui contract de comision. Doar că nici de data asta lucrurile n-au mers conform înțelegerii: contractul a durat doar șase luni, după care a fost reziliat, iar din cei 20.000 pe care G.V îi vira firmei lui Bellu, doar 3.000 ajungeau la ruda sa, C.S pretinzând că o parte substanțială s-au dus sub formă de cotizație lunară, la misterioasa directoare de la Mediu care acum este pe la formatiunea politica AUR Prahova.

În sfârșit, ca deținător al unui restaurant, Bellu ar fi fost răsplătit și prin furnizarea unor servicii de catering pentru administrația locală, prin mijlocirea prefectului de Prahova.

Acuzații nesusținute de probe sau cu probe insuficiente Omul rom de afaceri G.V. mai susține că i-ar fi împrumutat lui Stavri 12.000 de euro pentru ca acesta, în calitatea lui de „bărbat de onoare”/„uomo d’onore”, să dea înapoi niște bani primiți ca șpagă pentru o intervenție care a eșuat. Șpagă ar fi fost dată de un angajat al Poliției, Iustin Panait, care vroia să ajungă director al instituției ploieștene – Politia Locala Ploiesti, faultând o reglementare care cere ca un șef suprem de poliție locală să aibă o vechime de minim 7 ani pe un post necesitând studii superioare. Versiunea este confirmată și de un coleg al lui Iustin Panait, care a afirmat că Panait îl ținea la curent cu demersurile lui de shortcut în carieră. Conform colegului de breaslă, Volosevici ar fi cerut 12.000 – 15.000 de euro pentru a-l numi pe Panait șef al Poliției Locale. Banii ar fi ajuns la Volosevici, firește, prin inevitabilul C.S. Însă în locul lui Panait a fost numit nașul lui Volosevici, Cătălin Albu, șef al Biroului de Mediu din cadrul Poliției Locale.

În plus, afirmă colegul de job, Panait n-ar mai fi văzut un ban înapoi din cei 12.000 sau 15.000 de euro. Cu toate astea, conchide rechizitoriul DNA, probele colectate (inregistrări ambientale, fotografii etc.) nu sunt suficiente pentru a susține acuzația de luare de mită.

O altă acuzație prezentă în rechizitoriu, în care nu s-au putut obține probe, este că primarul Volosevici, la sugestia lui C.S, ar fi intervenit pentru schimbarea destinației unei clădiri de birouri în bloc de locuințe, în schimbul căreia ar fi obținut 4 apartamente în clădire. Cedarea s-ar fi făcut prin interpuși, mama dezvoltatorului imobiliar, in calitate de vânzător, și mama lui C.S.

O informație de ultimă oră, apărută pe site-ul de presă Găzarul, afirmă că redacția a intrat în posesia unor dovezi despre implicarea lui C.S în vînzarea de apartamente în blocul costruit ilegal, care a depășit atât regimul de înălțime cît și de suprafață alocată, ceea ce a permis apariția a încă 30 de apartamente. În plus, ca să poată să vândă cele 30 de apartamente edificate ilegal, dezvoltatorul imobiliar ar fi falsificat o serie de acte, potrivit anchetatorilor. Conform sursei citate, procurorii dețin informaţii că dezvoltatorii au fost ajutaţi în această inginerie urbanistică de reprezentanţii Primăriei și de mai mulţi notari publici.

In sfârșit, apelând la un lider rom local, antreprenorul Petre Chiriac ar fi intervenit atât la Volosevici, cât și la Savri, pentru prelungirea autorizării de funcționare pentru mai multe tarabe pe care le deținea in Piața Centrală din Ploiești, autorizare care i-a fost suspendată. Conform opiniei liderului rom, C.S ar fi scos – contra cost – un as din mânecă, că o să pună o vorbă bună la șefa administrației piețelor in Primărie.

Costul: 1.000 de euro de tarabă. Petre Chiriac i-ar fi dat 15.000 de lei lui C.S, prin intermediul liderului rom, dar lucrurile nu s-au mișcat, motiv pentru care liderul s-ar fi dus la Volosevici, căruia i-a spus de banii dați lui C.S. Volosevici l-ar fi liniștit că problema o să se rezolve, reprosându-i însă atitudinea „recalcitrantă” (detinem inregistrarile audio pe care le vom publica). Cu toate astea, problema a rămas într-un suspans întins pe durată nedeterminată, cu toate asigurările ulterioare ale lui C.S.

Situația, afirmă liderul rom, s-a rezolvat abia când Petre Chiriac și-ar fi cerut, exasperat, banii înapoi. Petre Chiriac vine însă cu o versiune diferită a poveștii: recunoaște că ar fi dat „atenția” de 15.000 de lei liderului rom, dar că problema i s-a rezolvat abia la 7-8 luni de la rezilierea contractelor, după un șir de acțiuni judecătorești în care el și societatea Hale și Piețe s-au târât reciproc. Mai exact, s-ar fi rezolvat după ce la conducerea societății care administra piețele ploieștene a fost numită o altă echipă. Și în acest caz, chiar dacă pare că a dat o razantă, dream team-ul Vososevici-C.S a scăpat basma curată: nici bani iliciți n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Bafta lor că banii n-au miros. Vom reveni cu inregistrari audio cum tandemul C.S – Volosevici angajau personaje in administratia locala, la ANAF si modul de operare a crimei organizate privind contractele incheiate de Primaria Ploiesti.

  1. inregistrari audio cum tandemul C.S – Volosevici angajau personaje in administratia locala:

„Aia” e doamna Zoia Staicu de la RASP, poate intelegem atacurile media asupra dansei!

2. inregistrari audio cum tandemul C.S – Volosevici operau privind contractele incheiate de Primaria Ploiesti:

3. inregistrari audio privind tandemul C.S – Volosevici  si „sclavetii de la PSD”:

 

(Cerasela N.).

 

 

Exclusiv

„Ambiții la ea acasă”. Arhitecta-șefă Veronica Rădună îl pune în întârziere pe primarul Polițeanu și anunță plângeri penale dacă hotărârea definitivă nu este executată

Publicat

pe

De

Un abuz turnat în beton, o hotărâre definitivă și un primar care preferă platoul „TV”

Conflictul de la vârful Urbanismului din Ploiești a trecut de la nivelul acuzațiilor politice la faza în care fiecare cuvânt rostit poate deveni probă în dosar.

După ce Tribunalul Prahova și Curtea de Apel Ploiești au decis definitiv că demiterea arhitectei-șef Veronica Rădună a fost nelegală și au obligat Primăria să o reintegreze și să-i plătească toate drepturile salariale, administrația condusă de primarul Mihai-Laurențiu Polițeanu refuză, deocamdată, să coboare de pe schela abuzului.

În locul unei simple dispoziții administrative de reintegrare, primarul preferă platoul unei emisiuni, unde, pe 23 octombrie 2026, transformă o hotărâre judecătorească definitivă într-un „mister” și o arhitectă-șefă repusă în drepturi într-o țintă de ironii și insinuări.

Răspunsul Veronicăi Rădună vine acum în dublă formă: o Notificare și punere în întârziere adresată direct primarului și un comunicat de presă în care își apără public demnitatea profesională și demontează, punct cu punct, declarațiile edilului.

Hotărârea definitivă: Curtea de Apel anulează recursul Primăriei, Rădună câștigă tot

Filmul juridic este limpede, iar cronologia nu lasă loc de interpretări:

  • În august 2022, Veronica Rădună ocupă prin concurs funcția de arhitect-șef al municipiului Ploiești, în cadrul Direcției Generale de Dezvoltare Urbană.
  • La 29 mai 2025, primarul Mihai Polițeanu îi semnează raportul de evaluare pentru perioada 25.10.2024–31.12.2024, acordându-i nota 1,13 și calificativul „nesatisfăcător”.
  • Tot la 29 mai 2025, este emisă Dispoziția nr. 2755 prin care Rădună este eliberată din funcție, act ce produce efecte de la 30 iunie 2025.
  • Prin Sentința civilă nr. 1641/31.07.2026, Tribunalul Prahova:
    • anulează raportul de evaluare și dispoziția de eliberare,
    • obligă primarul să emită actul de reintegrare în funcția de arhitect-șef (sau într-o funcție echivalentă, dacă postul nu mai există),
    • obligă U.A.T. Municipiul Ploiești să plătească toate drepturile salariale din perioada în care raportul de serviciu a fost întrerupt,
    • recunoaște perioada concedierii ca vechime în muncă, în specialitate și în grad profesional,
    • obligă primarul și U.A.T. la plata a 2.050 lei cheltuieli de judecată.
  • Primarul declară recurs. Curtea de Apel Ploiești, prin Hotărârea nr. 1121/14.10.2026, anulează recursul ca neîncadrat în motivele legale și obligă U.A.T. la 5.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu alte cuvinte: singurul act judecat „pe formă” nu este procesul Veronicăi Rădună, ci recursul Primăriei, declarat și semnat de primar împreună cu secretarul general.

Hotărârea Tribunalului rămâne astfel definitivă la 14 octombrie 2026 și, în baza Legii contenciosului administrativ, constituie titlu executoriu. De aici, lucrurile sunt simple doar pe hârtie.

Termen-limită 13 noiembrie: fie execută, fie intră în „zona penalului”

În Notificarea și punerea în întârziere transmisă primarului și adusă la cunoștința structurilor-cheie din Primărie, Veronica Rădună îl anunță pe Mihai Polițeanu că nu mai discută politică, ci termene legale.

Invocând art. 24 din Legea nr. 554/2004, ea arată negru pe alb:

  • hotărârea definitivă trebuie executată de bunăvoie în maximum 30 de zile de la rămânerea definitivă;
  • termenul se împlinește la 13 noiembrie 2026;
  • după această dată, intră în joc:
    • amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie/zi pentru autoritate,
    • penalități în favoarea reclamantei,
    • posibilitatea unor despăgubiri suplimentare pentru neexecutare,
    • și, mai grav, incidența art. 287 Cod penal privind neexecutarea hotărârilor judecătorești (reintegrare și plata salariilor).

Instanța de executare este Tribunalul Prahova, care, conform legii, poate aplica aceste sancțiuni rapid, în camera de consiliu, fără taxe și fără proceduri suplimentare.

În paralel, Codul administrativ și Legea contenciosului administrativ prevăd răspunderea personală a aleșilor locali și a persoanei vinovate de refuzul de executare. Iar Rădună anunță explicit că îl va acționa în nume personal pe Mihai Polițeanu.

„Misterul” primarului și replica arhitectei-șef: declarațiile devin probă la dosar

Miezul conflictului nu mai este doar juridic, ci și profund uman și profesional.

Pe 23 octombrie 2026, la o „emisiune”, întrebat despre reintegrarea Veronicăi Rădună, primarul Polițeanu afirmă, între altele:

  • că sunt „decizii neplăcute”,
  • că instanța i-ar fi dat dreptate „pe formă”,
  • că pentru el este „un mister” de ce aceasta dorește să revină în Primărie,
  • că „relația nu a fost bună și nu va fi bună în continuare”,
  • că, dacă are ambiții, „să le aibă la ea acasă”,
  • și sugerează că sub „oblăduirea” ei s-ar fi produs construcții haotice, construcții ilegale, recepții neconforme și scandalul „White Tower”.

Acuzațiile și formulările au fost preluate de ziare locale, care au redat textual fragmentele cu „misterul” și „relația nu va fi bună”.

În Notificare, Rădună pune reflectorul exact pe aceste declarații și le transformă, explicit, în probe:

  • demonstrează caracterul culpabil al unei eventuale neexecutări: primarul recunoaște public hotărârea, admite că „trebuie să o reîncadreze”, dar nu face nimic;
  • devoalează subiectivismul evaluatorului: Tribunalul anulase deja raportul de evaluare pentru vicii obiective, fără să fie obligat să tranșeze reaua-credință; primarul vine ulterior și spune clar că are „nemulțumiri personale” și că relația va fi în continuare proastă;
  • transformă orice viitoare evaluare, reorganizare sau măsură defavorabilă într-un potențial abuz verificabil în instanță, pentru că judecătorii vor analiza fiecare act prin prisma acestor declarații televizate.

Rădună: „Nu am nevoie de încrederea primarului pentru a exercita o funcție publică dobândită prin concurs”

În comunicatul de presă dat publicității la 26 octombrie 2026, Veronica Rădună rupe tăcerea pe care a păstrat-o timp de un an și patru luni de proces.

Ea subliniază câteva puncte esențiale:

  • funcția de arhitect-șef nu este un „post la dispoziția primarului”, ci o funcție publică specifică, obținută prin concurs;
  • nu a făcut declarații publice în timpul procesului „pentru că locul unei asemenea dispute este sala de judecată, nu presa”;
  • revine acum în spațiul public doar pentru că primarul a ales să comenteze o hotărâre definitivă și să atace nu doar funcția, ci persoana ei.

Despre celebra formulă a primarului – „dacă are ambiții, să le aibă la ea acasă” – Rădună răspunde tăios, dar rece:

„Funcția publică nu se exercită în temeiul simpatiei conducătorului instituției și nu încetează din cauza antipatiei lui.”

Iar despre „lipsa de încredere” invocată de edil:

nu are nevoie de încrederea primarului pentru a exercita o funcție publică dobândită legal; Codul administrativ nu condiționează raportul de serviciu de „încrederea” subiectivă a șefului politic.

Sentința de 40 de pagini: instanța a analizat fiecare obiectiv și criteriu. Doar recursul Primăriei a căzut pe formă

Una dintre tezele centrale ale lui Mihai Polițeanu – că instanța ar fi dat dreptate „pe formă” – este demontată direct de hotărârea Tribunalului și reluată clar în comunicatul Veronicăi Rădună.

Tribunalul Prahova, în Sentința civilă nr. 1641/31.07.2026:

  • a analizat pe fond:
    • toate cele 4 obiective de performanță,
    • toate cele 19 criterii pentru care primarul, ca evaluator, i-a dat note de 1 și 2;
  • a constatat:
    • că obiectivele și indicatorii de performanță nu i-au fost comunicate la începutul perioadei evaluate, fapt confirmat și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici;
    • că raportul pretinde să evalueze doar 68 de zile (25.10.2024–31.12.2024), dar aduce ca argumente evenimente și situații din anii 2018–2023;
    • că nu există niciun „material primar” din care să rezulte procentele și notele acordate;
    • că evaluatorul transferă asupra arhitectei-șef întreaga responsabilitate pentru „haosul urbanistic”, pentru deciziile consiliului local, ale comisiilor colegiale, pentru conduita dezvoltatorilor și chiar pentru lipsa de reacție a altor instituții;
    • că vocabularul folosit în raport („dezastruos”, „haos urbanistic”, „plantată politic”) depășește cu mult registrul neutru al unei evaluări profesionale.

Pentru aceste motive, instanța anulează raportul de evaluare și dispoziția de eliberare din funcție.

Singurul act sancționat „pe formă” este, repet, recursul Primăriei, anulat de Curtea de Apel pentru că nu a putut fi încadrat în niciun motiv legal de recurs.

White Tower, construcțiile ilegale și recepțiile neconforme: acuzații aruncate în spațiul public, respinse în sălile de judecată

Un alt element grav al discursului primarului din emisiunea incriminata este asocierea numelui Veronicăi Rădună cu:

  • construcțiile ilegale de pe domeniul public,
  • recepțiile neconforme,
  • scandalul White Tower,
  • și cu ideea că „sub oblăduirea ei” s-ar fi produs toate aceste „nenorociri”.

Din nou, sentința Tribunalului vine cu precizări reci și tăioase:

  • intervalul în care se evaluează activitatea Rădună este de 68 de zile (25.10.2024–31.12.2024);
  • edificarea nivelului neautorizat de la White Tower se situează în anii 2018–2022;
  • procesele-verbale ale Inspectoratului de Stat în Construcții din anii 2021–2023 și notificările din 2023, semnate inclusiv de Rădună, arată că:
    • s-au făcut controale,
    • s-au trimis invitații,
    • s-au dispus măsuri;
  • raportul de evaluare nu identifică niciun act concret omis de arhitecta-șef.

În plus:

  • dosarul penal în care a fost cercetată Veronica Rădună în legătură cu activitatea Direcției de Urbanism a fost clasat la 30 iunie 2025, pentru lipsa elementelor constitutive ori a formei de vinovăție;
  • aceeași Primărie care o acuză astăzi în spațiul public a susținut, în întâmpinarea depusă la Tribunal, că Rădună a primit calificative maxime la evaluările din anii 2020–2023.

În Notificare, Rădună invocă și standardele Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție: chiar și o judecată de valoare devine ilicită dacă este complet lipsită de bază factuală.

Or, în acest caz, „lipsa bazei factuale” nu este o opinie a arhitectei-șef, ci constatarea unei instanțe civile și a unui procuror.

Rectificare publică cerută primarului:

Veronica Rădună nu se limitează la a critica declarațiile primarului; solicită concret, în baza Codului civil, o rectificare publică, difuzată:

  • în aceeași publicație,
  • cu o vizibilitate comparabilă,
  • într-un termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării.

SOLICITAREA PROPUSA DE EA ESTE CA PRIMARUL SA RECUNOASCA PUBLIC:

  • că Tribunalul Prahova a analizat pe fond raportul de evaluare și a constatat nelegalitatea lui;
  • că recursul Primăriei a fost anulat de Curtea de Apel pentru neîncadrarea în motivele de recurs;
  • că Veronica Rădună nu a fost găsită răspunzătoare de nicio autoritate pentru construcțiile ilegale, recepțiile sau situația imobilului White Tower;
  • că dosarul penal în ceea ce o privește a fost închis prin clasare;
  • că funcția de arhitect-șef a fost ocupată de Rădună prin concurs și că Primăria va pune în executare hotărârea definitivă.

Dacă această rectificare nu va fi emisă, Rădună anunță deja că va sesiza instanța civilă pentru:

  • constatarea caracterului ilicit al afirmațiilor primarului,
  • obligarea la publicarea hotărârii pe cheltuiala lui,
  • repararea prejudiciului moral.

Reintegrare reală, nu „de decor”: acces la dosare, documente și semnătură pe circuitul de urbanism

Un alt mesaj ferm din notificare și comunicat: arhitecta-șef nu acceptă o reintegrare de fațadă.

Ea cere explicit:

  • emiterea dispoziției de reintegrare în postul de arhitect-șef, în structura Direcției Generale de Dezvoltare Urbană;
  • indicarea unei date clare pentru reluarea activității;
  • măsuri administrative care să îi asigure:
    • accesul efectiv la documente,
    • includerea în circuitul de avizare și semnare,
    • exercitarea integrală a atribuțiilor de arhitect-șef, nu mutarea într-un colț „neproductiv”.

Veronica Rădună anunță că va documenta „fiecare act al instituției” de la data reintegrării, tocmai pentru ca orice nou eventual abuz – fie că se numește evaluare, reorganizare sau retragere de atribuții – să poată fi demontat în instanță, cu declarațiile lui Mihai Polițeanu din 23 octombrie 2026 drept probă de context.

Funcția ocupată de altcineva: Codul administrativ spune clar cine pleacă și cine rămâne

Una dintre justificările informale vehiculate în jurul Primăriei Ploiești ar fi că postul de arhitect-șef este deja ocupat, în organigramă, de Andreea-Roxana Pandele – personaj central în episoadele anterioare ale „Arhitecturii dezmățului”, menționată în investigațiile Incisiv de Prahova în legătură cu:

  • vot ilegal în CTATU (Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism),
  • legături cu firme precum ARBY PROIECT și PLANNING CITIES S.R.L.,
  • plângeri penale și suspiciuni de „urbanism cu dedicație”.

Rădună răspunde invocând direct Codul administrativ:

  • art. 519 alin. (1) lit. d) prevede că, în cazul în care un funcționar eliberat nelegal este reintegrat prin hotărâre judecătorească definitivă, persoana care ocupă între timp postul este eliberată din funcție, de la data rămânerii definitive a hotărârii;
  • competența de a dispune atât eliberarea, cât și numirea aparține primarului, în baza art. 154 și 155 din Codul administrativ.

Cu alte cuvinte, situația „postului ocupat” nu este o scuză, ci o obligație suplimentară pentru primar: să elibereze actualul ocupant și să o reintegreze pe Veronica Rădună.

Tribunalul Prahova a spus deja, în considerente, că autoritatea nu poate folosi ocuparea ulterioară a postului pentru a lăsa hotărârea judecătorească fără efect.

„Nu voi mai tăcea”: fiecare zi de după 13 noiembrie va costa bugetul local

În finalul comunicatului, Veronica Rădună transmite un mesaj către ploieșteni, dar și către consilierii locali, instituțiile de control și, inevitabil, către procurori:

  • nu renunță la dreptul câștigat în instanță după un an și patru luni de proces;
  • nu se lasă intimidată de declarațiile primarului;
  • va sesiza Tribunalul Prahova pentru amenzi și penalități imediat ce termenul de 30 de zile va fi depășit;
  • va formula plângeri penale, acțiuni civile personale și va informa Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Prefectura;
  • va aduce la cunoștința opiniei publice, pas cu pas, fiecare zi de întârziere, cu un mesaj clar: „fiecare zi după 13 noiembrie 2026 va fi plătită din bugetul local”.

De la „arhitectura dezmățului” la arhitectura răspunderii personale

Cazul Veronica Rădună – Mihai Polițeanu nu mai este doar un episod într-o serie de anchete de presă despre urbanismul cu dedicație din Ploiești, în care apar nume precum Roxana Pandele, ARBY PROIECT, PLANNING CITIES, CTATU și rețele politico-administrative descrise de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova.

Prin Notificarea și comunicatul din 26 octombrie 2026, conflictul urcă la un alt nivel:

  • dincolo de abuzul administrativ „turnat în beton”, intră în joc neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive;
  • dincolo de jocurile de organigramă și de „posturi calde” pentru oamenii de casă, devine centrală funcția ocupată prin concurs și reinstalată prin decizie definitivă;
  • dincolo de podcasturi, declarații „independente” și ironii televizate, începe arhitectura răspunderii personale – administrative, civile și penale.

Instanțele au vorbit deja: demiterea a fost nelegală, recursul a fost nul, funcția trebuie retrocedată, salariile plătite, vechimea recunoscută.

Acum mingea este, cum arată și articolul anterior al Incisiv de Prahova, la:

  • Primăria Ploiești, care decide dacă respectă litera hotărârii sau mizează pe încă o rundă de tergiversări;
  • Tribunalul Prahova, ca instanță de executare;
  • organele de urmărire penală, chemate să decidă dacă neexecutarea sistematică a unei hotărâri definitive rămâne un „eșec de management” sau devine dosar penal în toată regula.

Până atunci, o frază rostită de primar în direct, cu aerul unei replici politice, riscă să devină fraza-cheie a unui întreg dosar:

„Relația nu a fost bună și nu va fi bună în continuare.”

Instanțele vor decide cât de scump costă, pentru bugetul Ploieștiului și pentru demnitarii săi, transformarea unei antipatii personale în politică de personal. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Rachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!

Publicat

pe

De

Mafia antigrindină, prinsă între secetă, rachete și minciună: fermierii îi dau în judecata

Cum a ajuns o „minune tehnologică” netestată, fără autorizație de mediu și fără eficiență dovedită, să înghită zeci de milioane de euro din bani publici, în timp ce fermierii sunt acuzați de „rea-credință” pentru că cer… dovezi.

De la „scutul meteorologic național” la un program mort pe hârtie

Timp de aproape două decenii, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost vândut românilor ca un fel de „Catedrala Secetei”: sacru, intangibil, finanțat gras și înconjurat de o liturghie pseudo-științifică, în care orice întrebare era interpretată drept blasfemie.

În realitate, după cum arată:

  • rapoartele Curții de Conturi (nr. 29638/22.04.2025 și follow-up 10.03.2026),
  • sinteza Corpului de Control al Prim-Ministrului din 29.07.2026,
  • răspunsul CSAT din 09.07.2025 la Petiția Forumului APPR nr. 12129,
  • și adresa DNA nr. 65/2/P/2026 (deschiderea unui dosar penal pe zona financiară a AASNACP),

„marea realizare națională” arată mai degrabă ca o combinație de:

  • experiment neterminat,
  • buget supt anual,
  • licitații aranjate „cu un singur operator”,
  • și o structură de putere care s-a comportat ca o mafie cu parașute și rachete.

Corpul de Control al Prim-Ministrului a pus oficial pe masă ceea ce fermierii spuneau de ani de zile:

  • Programul SNACP 2010–2024 a avut un grad de realizare de aproximativ 39%;
  • niciuna dintre unitățile de combatere a grindinei nu a fost omologată complet;
  • niciuna dintre unitățile de „creștere a precipitațiilor” nu a fost realizată;
  • după 2024, nu mai există nici program aprobat prin HG, nici cadru strategic;
  • în 2025 nu s-au tras rachete, dar s-au cheltuit 94,167 milioane lei, din care:
    • 80,937 milioane lei pe „conservare și pază”,
    • 8,357 milioane lei pe personal,
    • adică un sistem „închis” care a continuat să înghită bani.

Și, peste toate, lipsesc exact piesele esențiale: monitorizare independentă, studiu de impact asupra mediului, metodologie științifică verificabilă.

Documentul „nuclear”: APM Prahova confirmă că s-a tras în nori… în afara legii de mediu

Dacă până acum SNACP părea un mastodont ineficient, dar „legal”, documentul APM Prahova demolează complet această aparență de legalitate.

În nota oficială, APM Prahova stabilește negru pe alb:

  1. Pentru unitățile de combatere a grindinei din Prahova nu există nicio autorizație de mediu valabilă pentru activitatea de dispersie a iodurii de argint (AgI).
  2. Acordul de Mediu nr. PH-12/2005, invocat obsesiv de sistem, este expirat, prin:
    • neîndeplinirea obligațiilor de monitorizare,
    • depășirea termenului de valabilitate prevăzut de Ordinul MMDD nr. 1798/2007.
  3. Nu au fost emise proceduri sau avize pentru monitorizarea nivelului de argint în sol, apă, vegetație.
  4. Nu există niciun raport de evaluare a impactului cumulativ, obligatoriu conform Directivei 2011/92/UE.

Concluzia oficială a APM Prahova:

„Activitatea desfășurată de unitățile de combatere a căderilor de grindină pe raza județului Prahova se desfășoară în prezent în afara cadrului de reglementare din domeniul protecției mediului.”

Tradus pe românește:
ani la rând, s-a tras cu rachete în nori, cu iodură de argint, fără autorizație de mediu valabilă și fără monitorizare legală.

În orice stat normal, aceasta ar fi știre de breaking news și motiv de blocare imediată a sistemului.
În România este tratată ca o simplă virgulă în coada unei adrese.

Fermierii – acuzați de „rea-credință” pentru că au cerut… acte

În timp ce DNA, Curtea de Conturi, Corpul de Control și APM confirmă dezastrul de management și lipsa cadrului de mediu, fermierii sunt făcuți „de rea-credință”.

Societatea Electromecanica Ploiești S.A., cea care:

  • a proiectat și fabricat rachetele antigrindină,
  • a operat UCCG Prahova,
  • a fost ani de zile în structura Proiectantului General,
  • iar din martie 2026 este chiar Proiectant General al SNACP,

trimite în data de 21.10.2026 o adresă (nr. 2774/21.10.2026) în care:

  • acuză APACPT Prahova că ar fi acționat „cu rea-credință”;
  • susține că fermierii nu ar fi avut „dorința de a obține informațiile necesare”;
  • sugerează că asociația ar fi „mobilizat o parte dintre fermieri” și ar „denigra” societatea.

Numai că, spre ghinionul mafiei antigrindină, fermierii nu au venit la masă cu glume, ci cu dosare.

Cronica unei „rele-credințe” demontate cu 13 memorii, petiții și cereri oficiale

În scrisoarea de răspuns, APACPT Prahova (președinte Adrian Mocanu) pune pe masă proba materială:

  • din iunie 2024 încoace, fermierii au depus zeci de memorii și petiții către Guvern, SGG, MADR, AASNACP, Președinție/CSAT, Ministerul Mediului, ANM, Curtea de Conturi, Corpul de Control, GNM, ANMAP, organe judiciare și… chiar către Electromecanica Ploiești.

Doar minim, APACPT inventariază 13 demersuri cu număr și dată, dintre care:

  1. SGG – memoriu nr. 18803/05.06.2024
  2. AASNACP – memoriu nr. 4137/14.06.2024
  3. Președinție – memoriu nr. 4053/05.08.2024
  4. Guvern – memoriu nr. 28407/03.09.2024
  5. MADR – memoriu nr. 117033/05.11.2024 și la SGG nr. 35599/05.11.2024
  6. Petiția Forumului APPR nr. 12129 (răspuns CSAT la 09.07.2025)
  7. APACPT–MADR nr. 151136/14.07.2025
  8. Cererea privind documentația de mediu – august 2025
  9. AASNACP – memoriu nr. 375/21.01.2026
  10. Ministerul Mediului – memoriu nr. R7752/17.02.2026
  11. GNM Prahova și ANMAP Prahova – memoriu nr. 5878/03.04.2026
  12. ANM – solicitare la care se răspunde prin adresa nr. 2747/08.06.2026
  13. Electromecanica Ploiești – adresa APACPT nr. 99/24.09.2026.

Pe scurt:
fermierii au cerut date, studii, documente, explicații – iar mafia antigrindină îi acuză azi că n-au vrut informații.

În loc de răspuns tehnic, primesc anatema: „rea-credință”.

Replica APACPT este tăioasă și impecabil construită:

„A solicita informația, a verifica răspunsurile și a contesta lipsa dovezilor nu reprezintă rea-credință. Reaua-credință nu se prezumă și nu poate fi folosită ca substitut pentru răspunsurile tehnice care lipsesc.”

„O parte dintre fermieri”? 91% din suprafață și un Ordin de ministru

Electromecanica încearcă să minimalizeze scandalul, vorbind despre „o parte dintre fermieri” mobilizați împotriva activității societății.

Numai că datele oficiale o contrazic brutal.

Conform Adresei DAJ Prahova nr. 10442/01.10.2024:

  • 481 de fermieri consultați,
  • reprezentând peste 91% din suprafața agricolă consultată,
  • aproximativ 103.000 ha,
  • adică în jur de 72% din întreaga suprafață arabilă a județului Prahova.

Nu e „o parte”, e aproape toată agricultura județului.

Această revoltă masivă a dus la emiterea Ordinului MADR nr. 300/26.07.2024, prin care au fost suspendate intervențiile active în atmosferă în Prahova.

Pe scurt:

  • nu APACPT a inventat opoziția;
  • nu APACPT a inventat seceta;
  • nu APACPT a inventat ineficiența;

APACPT a pus doar semnături și ștampile pe o situație pe care fermierii au simțit-o în câmp, iar instituțiile statului au confirmat-o, cu mare întârziere, în rapoarte.

CSAT, Curtea de Conturi, Corpul de Control, DNA: fermierii au avut dreptate înaintea statului

Scrisoarea APACPT enumeră punctual confirmările oficiale:

  • CSAT arată, în 09.07.2025, că ultimul cadru programatic al SNACP a expirat în decembrie 2024 – ceea ce înseamnă că sistemul a rămas fără program aprobat prin HG.
  • Corpul de Control al Prim-Ministrului relevă gradul de realizare de 39%, lipsa omologării, lipsa monitorizării și cheltuirea a zeci de milioane fără intervenții în 2025.
  • Curtea de Conturi formulează rezerve serioase privind modul de administrare a banilor și constată (inclusiv în follow-up) că multe recomandări privind omologarea, monitorizarea și studiile de impact nu au fost implementate.
  • DNA înregistrează dosar de urmărire penală nr. 65/2/P/2026, ca urmare a constatărilor Direcției Generale Control, Antifraudă și Inspecție din MADR.

APACPT o spune clar:

„Fermierii nu au inventat constatările organelor de control. Fermierii le-au semnalat înainte ca instituțiile statului să le confirme.”

Pancardele care au speriat „elefantul cu rachete”

Electromecanica se plânge și de două pancarde „denigratoare”. Mesajele lor:

  1. „Doi ani fără rachete în nori. Ploile s-au întors. Rapița a făcut istorie.”
  2. „Antigrindina s-a oprit. Agricultura produce! Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într-un stat de drept.”

Faptele simple:

  • niciuna nu nominalizează Electromecanica Ploiești;
  • niciuna nu incriminează persoane;
  • niciuna nu acuză direct societatea de infracțiuni sau de „fabricare a secetei”.

Prima pancardă exprimă o observație temporală și o percepție agricolă.
A doua introduce doi termeni-cheie:

  • „netransparent” – ușor de probat prin:
    • lipsa accesului la documente,
    • lipsa studiilor publice,
    • lipsa monitorizării independente,
    • blocarea datelor.
  • „potențial periculos” – termen perfect compatibil cu principiul precauției în mediu, mai ales în lipsa unui studiu integrat de impact și în condițiile în care APM Prahova confirmă lipsa autorizației de mediu valabile.

Electromecanica confundă deliberat:

  • critica publică legitimă
    cu
  • „denigrarea” unei societăți comerciale abonate la bani publici.

Electromecanica vrea să fie simultan expert suprem și „simplu executant fără date”

Adresa APACPT demontează și un alt șmecherism retoric al Electromecanica Ploiești:

  • când e vorba să-și justifice rolul și influența, societatea invocă:
    • dezvoltarea mijloacelor tehnice,
    • licența de operator UCCG Prahova,
    • calitatea de membru în Grupul de Interes Economic – Proiectant General,
    • calitatea de Proiectant General (din martie 2026).
  • când fermierii cer date tehnice, studii, rapoarte, modele, rezultate, răspunsul devine brusc:
    „Nu sunt ale noastre, sunt ale AASNACP, noi nu putem spune nimic, să întrebați la Autoritate.”

APACPT punctează contradicția:

„O societate care a proiectat mijloacele tehnice, a fabricat rachetele, a operat o unitate și a participat timp de aproximativ zece ani la structura Proiectantului General nu se poate prezenta ca un terț străin de fundamentarea tehnică, de datele operaționale și de evaluarea performanțelor sistemului.”

În plus, fermierii cer explicit:

  • inventarul complet al datelor și documentelor deținute de Electromecanica;
  • precizarea contribuției exacte la omologări și studii;
  • temeiul științific pentru afirmația că „un studiu de impact nu se poate face fără reluarea tragerilor”.

Șantajul tehnologic: „Reluăm tragerile ca să avem ce studia”

Răspunsul Electromecanica la problema studiului de impact frizează absurdul:

  • societatea susține că un nou studiu de impact nu se poate face fără reluarea activității operative,
  • și cere chiar „sprijinul” APACPT pentru asta.

Pe scurt:
„Porniți din nou rachetele ca să demonstrăm (eventual) că au fost o idee bună.”

APACPT demolează această pretenție în câteva pagini de raționament impecabil:

  1. Arată că există deja:
    • arhive radar,
    • jurnale de lansare,
    • cantități de agent utilizat,
    • date meteo,
    • producții agricole,
    • incidente, defecțiuni, consum de rachete.
  2. Enumeră ce se poate face retrospectiv, fără să mai fie nevoie să „tragi preventiv în nori”:
    • auditarea datelor 2004–2024;
    • analiza evoluției precipitațiilor, secetei, grindinei, producțiilor;
    • compararea zonelor tratate cu zonele-martor și cu zonele din aval;
    • verificarea modului în care s-a calculat „eficiența declarată” și „suprafețele protejate”.
  3. Stabilește clar că:
    • dacă după cca 20 de ani nu există date suficiente pentru o evaluare științifică,
    • asta este, în sine, o probă de eșec major de proiectare, monitorizare și guvernanță.

Iar pentru eventuale experimente viitoare, APACPT cere:

  • protocol științific public,
  • ipoteze verificabile,
  • evenimente netratate pentru comparație,
  • randomizare acolo unde e posibil,
  • evaluatori independenți de AASNACP, Proiectant, operator și fabricanți,
  • evaluare prealabilă de mediu,
  • consultarea beneficiarilor agricoli,
  • acces public la date și rezultate.

Pentru mafia antigrindină, toate acestea se traduc într-un cuvânt: cosmar.
Pentru cercetarea științifică normală, se cheamă: minimul necesar.

Solicitările-cheie ale APACPT: de la retractarea „relei-credințe” la inventarul complet al datelor

În final, APACPT Prahova face ceea ce instituțiile statului ar fi trebuit să facă demult:

  1. Cere retragerea expresă a acuzației de „rea-credință” și, în caz contrar, indicarea:
    • faptelor,
    • documentelor,
    • probelor invocate.
  2. Cere să i se indice documentul exact în care APACPT ar fi spus că antigrindina „a produs seceta în Prahova”. În lipsa lui, cere retractare.
  3. Solicită clarificarea dacă termenul „rea-credință” este doar o figură retorică sau acuză fapte ilicite.
  4. Cere definirea concretă a materialelor considerate „denigratoare” și explicarea modului în care două pancarde fără nume, fără acuzații penale, ar leza societatea.
  5. Cere lista completă a destinatarilor adresei 2774/21.10.2026 și transmite că eventualele retractări trebuie comunicate acelorași destinatari.
  6. Solicită inventarul complet al datelor, documentelor, studiilor, rapoartelor, modelelor și rezultatelor tehnice din posesia Electromecanica privind SNACP.
  7. Cere precizarea contribuției concrete a Electromecanica la documentele de omologare și la studiile invocate drept „dovadă” a eficacității.
  8. Cere metodologia și temeiul științific pentru teza că nu se poate face studiu de impact fără reluarea tragerilor, cu separarea clară:
    • componentelor retrospective,
    • componentelor care ar solicita experiment prospectiv,
    • datelor existente,
    • datelor necolectate și motivul absenței lor.
  9. Întreabă clar dacă societatea susține reluarea tragerilor înainte de orice evaluare independentă și pe ce temei legal, științific și de mediu.
  10. Cere angajamentul de a furniza necondiționat datele tehnice către o echipă de evaluare independentă, fără legături contractuale cu AASNACP, Proiectantul General, operatorii sau fabricanții.

În lipsa unui răspuns serios, APACPT anunță explicit că:

  • va sesiza C.N. ROMARM S.A. și ministerul de resort;
  • va transmite documentația la MADR, AASNACP, Corpul de Control, Curtea de Conturi și alte autorități;
  • va solicita analizarea comunicării publice a societății;
  • va face publică întreaga corespondență;
  • și va folosi toate mijloacele legale pentru protejarea reputației fermierilor.

Morala: Când cer dovezi, fermierii sunt „rău-credincioși”. Când lipsesc dovezile, sistemul e „strategic”

După 16 părți de investigații, un document „exploziv” de la APM și această scrisoare devastatoare a APACPT Prahova, tabloul este limpede:

  • SNACP a funcționat ani la rând fără autorizații de mediu valabile;
  • fără omologare completă, fără monitorizare independentă;
  • cu eficiență declarată, nu demonstrată;
  • cu zeci de milioane de lei cheltuiți pe „pază și conservare”;
  • cu un dosar penal deschis la DNA;
  • cu rapoarte critice ale Corpului de Control, Curții de Conturi și cu recunoașterea CSAT privind expirarea cadrului programatic;
  • cu o retorică agresivă împotriva celor care pun întrebări legitime.

Iar când fermierii cer acte, date, studii, protocoale, li se răspunde cu:

  • „nu avem competență să vă spunem, e la altă instituție”
    și
  • „acționați cu rea-credință”.

Controlul public nu este denigrare. Solicitarea dovezilor nu este rea-credință.
Rea-credință este cu totul în altă parte:

  • acolo unde se trag rachete fără autorizație de mediu valabilă;
  • acolo unde nu se monitorizează ce se împrăștie în atmosferă și unde ajunge în sol;
  • acolo unde nu se face niciun studiu serios, dar se încasează contracte grase;
  • acolo unde se încearcă reluarea tragerilor, invocând chiar lipsa dovezilor pe care cineva trebuia să le producă de mult.

Fermierii din Prahova nu mai acceptă să fie tratați ca „beneficiari tăcuți” ai unui experiment scump și netransparent.
Prin documente, prin memoriile lor și prin această scrisoare, ei spun, răspicat:

„Nu mai trageți în nori până nu ne arătați adevărul.
Până atunci, noi suntem cu bună-credință. Sistemul, nu.”

Citeste in continuare

Exclusiv

Străpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)

Publicat

pe

De

Așa cum a promis ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova revine cu o întrebare simplă, dar atât de incomodă pentru primarul „independent cu USR în suflet”, Mihai Polițeanu  – Primarul Ploieștiului . (aici):
Când e vorba de bani publici și de „pământ contaminat”, alegeți transparența sau firma de casă?
Iar consilierilor locali din Consiliul Local Ploiești – în special celor care mai au un strop de coloană vertebrală și pretenția că reprezintă cetățeanul, nu „pământul” partidului – le cerem public să răspundă. Acum. Nu la următorul podcast electoral.

„Străpungerea Gării de Vest” sau străpungerea bunului‑simț?

Într-un podcast lacrimogen, deja menționat în articolul nostru „Arhitectura dezmățului (III)”, primarul Mihai Polițeanu se plânge de parcă ar fi victimă colaterală într-un război cu solul Prahovei. Citam aproximativ, dar corect în esență:

„S-a săpat foarte mult, cred că sunt mii de tone și am descoperit, cu stupoare, că este pământ contaminat. Și durează mult decontaminarea acestui pământ pentru că, altfel, nu putem să eliberăm frontul de lucru. Nu putem să ducem la gropile de gunoi.”

Lacrimă pe obraz, suspin în microfon, „mii de tone” de pământ infestat îl împiedică pe primarul nostru integru să ducă Ploieștiul spre lumina… Gării de Sud.

Dar ce nu spune primarul în podcast?
Nu spune cui a dat să „spele” pământul ăsta murdar. Nu spune cât costă lacrima lui ecologică. Nu spune cum a ales firma care „salvează” proiectul. Și, mai ales, nu spune de ce a evitat licitația.

Când „pământul contaminat” ajunge la „firma de casă”

Conform unei sinteze bine argumentate prezentate de un consilier local (document pe care l-am analizat cu specialisti din domeniu), decontaminarea pământului reclamat de primar la „Străpungerea Gării de Vest cu Gara de Sud” a fost acordată prin încredințare directă unei firme specializate.

Nu punem la îndoială profilul tehnic al firmei – documentele oficiale arată clar că este de domeniu, cu infrastructură și competență.
Însă punem sub semnul întrebării modul în care primarul Polițeanu jonglează cu banii publici și cu prieteniile politice.

Conform informațiilor invocate de surse și de consilierul local, directoarea acestei firme este membră a USR.
Primarul: „independent cu USR în suflet”.
Firma de decontaminare: condusă de un om cu USR în CV.
Contractul: încredințare directă.

Sigur, pură coincidență. În Ploiești, doar pământul e contaminat, nu și relațiile dintre administrație și partid. Așa ni s-ar cere să credem.

DEKONTA – firma care „spală pământul” și imaginea cui?

Dincolo de zvonuri, punem pe masă documentele:

  • Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 453/10.II.2017 arată negru pe alb existența DEKONTA – S.R.L., societate deținută de cehii de la DEKONTA INTERNATIONAL A.S., cu platformă de tratare a solurilor și nămolurilor contaminate în:
    • satul Strejnicu, comuna Târgșoru Vechi, județul Prahova.
  • Fișa DEKONTA SRL de pe Termene.ro (consultată în octombrie 2026) confirmă:
    • Obiect principal: CAEN 3900 – Activități și servicii de decontaminare;
    • Punct de lucru / sediu real: Str. Negoiești nr. 124, Strejnicu – platformă de tratare soluri și nămoluri;
    • Punct de lucru în Ploiești, str. Mărășești nr. 135, cu contract de închiriere valabil până în 2029;
    • Cifră de afaceri 2025: 3.393.966 RON, profit în prăbușire (doar 35.103 RON, după ce în 2023 trecea de două milioane), firmă în Top 10 național la decontaminare.
  • În social media, Ioana Grecu promovează insistent:
    • proiecte LIFE FRAC‑IN de remediere a solurilor,
    • postări ale DEKONTA, a.s.,
    • evenimente de business și networking (OFA etc.).
      Toate acestea, puse laolaltă, desenează un ecosistem de interese în jurul decontaminării fix în Prahova.

Repetăm limpede:
DEKONTA este, conform documentelor, o firmă reală, de profil.
Problema nu este dacă DEKONTA știe să spele pământ contaminat.
Problema este CUM ajunge Polițeanu, „independentul cu USR în suflet”, să spele contractele publice direct în curtea „familiei verzi” apropiate de USR.

Licitația, această specie pe cale de dispariție la Ploiești

Întrebarea de bun-simț a oricărui ploieștean nu e tehnică, e politică:

„Oare de ce se evită licitațiile acest primar?
De ce Politeanu ocolește foarte abil legea achizițiilor publice?”

În loc să avem o licitație deschisă, cu:

  • anunț public clar,
  • posibilitatea ca mai multe firme de profil să concureze,
  • criterii transparente de preț și calitate,

avem, conform informațiilor prezentate de consilierul local, o încredinare directă către o firmă:

  • cu conexiuni politice în zona USR,
  • cu infrastructură exact în județul Prahova,
  • cu „branding verde” perfect pentru a acoperi cuvântul magic: „pământ contaminat”.

Consilierilor locali le adresăm direct următoarea solicitare publică:

  1. Să explice dacă au fost informați în detaliu despre:
    • valoarea contractului de decontaminare a pământului de la Străpungerea Gării de Vest,
    • procedura de achiziție folosită,
    • numele firmei și legăturile acesteia cu oameni din USR.
  2. Să ceară public:
    • publicarea contractului integral,
    • nota de fundamentare pentru încredințarea directă,
    • dovada că au fost sau nu invitate și alte firme de profil.

Dacă nu o fac, atunci da, nu mai sunt consilieri locali pentru cetățean, ci figuranți în decorul politic al „independentului cu USR în suflet”.

„Sunt integru, altfel dau în judecată!”

În același podcast în care plânge de mila pământului contaminat, primarul Mihai Polițeanu își umflă moralul ca pe un CV:

va intenta procese împotriva celor care îl acuză că nu ar fi integru,
și că este sigur de un lucru: că este integru.

Foarte bine, dreptul la justiție îl are orice cetățean.
Dar ploieșteanul are, la rândul lui, dreptul să pună întrebări, mai ales când e vorba de:

  • bani publici,
  • proceduri de achiziție,
  • contracte cu firme unde planează suspiciuni de legături politice.

Și aici apare grotescul:
În loc să răspundă punctual la întrebări,
primarul amenință cu procese pe oricine îndrăznește să observe că:

Dekonta Ioana Grecu

DEKONTA SRL – Termene.ro

  • evită licitațiile,
  • alimentează cu bani publici o firmă „prietenoasă politic”,
  • nu clarifică de ce această firmă și în ce condiții.

Justiția nu este mop pentru imagine.
Dacă Mihai Polițeanu vrea să fie credibil când spune „sunt integru”, să înceapă prin a spune:

  • unde a fost anunțat acest contract,
  • ce firmă l-a primit, pe ce sumă, prin ce procedură,
  • ce alte firme au fost măcar întrebate.

Până atunci, vorbim de integritate de podcast, nu de integritate administrativă.

Întrebarea cetățeanului simplu: unde se duce, de fapt, chimia?

Un ploieștean ridică o întrebare mai deșteaptă decât tot marketingul ecologic din jurul primarului:

„Dacă pământul infestat se tratează pe același loc unde este în prezent, substanțele care teoretic și poate ca și practic neutralizează substanțele nocive din acel pământ, unde se duc? Nu oare tot pe sol? De ce nu a fost aleasă soluția de încărcarea pământului și transportat la un Depozit de deșeuri periculoase?”

Este întrebarea care face praf toată poza cu „primarul verde”:

  • Se tratează pământul in situ, direct pe șantier, cu substanțe chimice și riscuri pentru sol și ape?
  • Se transportă pământul la platforma DEKONTA din Strejnicu, confirmată în Monitorul Oficial și în Termene.ro ca „Platformă de Tratare Soluri și Nămoluri Contaminate”?
  • Există avize de mediu clare, publice, pentru acest proces?
  • A fost analizată varianta: depozit autorizat de deșeuri periculoase, nu „cârpeală pe loc”?

Dacă tot suntem la capitolul integritate, poate primarul Polițeanu binevoiește să explice:

  • traseul exact al pământului contaminat,
  • metoda exactă de decontaminare,
  • impactul de mediu și măsurile de prevenție.

Altfel, „pământul infestat” devine doar un pretext perfect:

  • pentru întârzieri la proiect,
  • pentru ocolirea licitațiilor,
  • pentru hrănirea unui ecosistem de firme „de casă” cu iz de USR.

Nu firma e problema, ci „patronul politic” al contractelor

Să fie clar:
DEKONTA SRL este, conform actelor oficiale, o firmă de profil, cu:

  • activitate clară în decontaminare (CAEN 3900),
  • platformă fizică de tratare a solurilor și nămolurilor la Strejnicu, Prahova,
  • cifre de afaceri semnificative,
  • poziție bună în topul firmelor de profil,
  • fără probleme majore vizibile în zona ANAF / insolvență.

Numele firmei, nu e obiectul principal al acestui articol.
Obiectul articolului este modul în care un primar „independent” jonglează cu această firmă și cu altele similare (despre care vom reveni, cu mare drag!).

Nu punem sub acuzare capacitatea profesională a companiei.
Punem sub semnul întrebării:

  • selectarea ei prin încredințare directă,
  • posibilele legături politice cu USR,
  • refuzul primarului de a explica public cum a ajuns această firmă să gestioneze pământul contaminat din Străpungerea Gării de Vest.

Aici e străpungerea adevărată:
Nu între Gara de Vest și Gara de Sud, ci între interesul public și interesul de partid.

Întrebarea finală pentru Polițeanu și pentru Consiliul Local

În numele cetățenilor care încă mai speră că Ploieștiul nu e definitiv îngropat în mizeria combinațiilor politico‑economice, punem public, în clar, întrebările la care așteptăm răspuns:

  1. Domnule primar Mihai Polițeanu:
    • Ce firmă a primit contractul de decontaminare a „mii de tone” de pământ de la Străpungerea Gării de Vest?
    • Când și cum a fost atribuit acest contract?
    • De ce nu ați organizat o licitație deschisă, cu competiție reală între firme de profil?
    • Care este legătura, dacă există, între conducerea firmei și partidul USR?
  2. Domnilor consilieri locali din Consiliul Local Ploiești:
    • veți cere public toate actele acestui contract?
    • veți cere o analiză comparativă: cât ar fi costat, cu alte firme, aceeași decontaminare?
    • veți cere lămuriri privind traseul de mediu al pământului contaminat – unde merge și cum este tratat?

Până când aceste întrebări nu au răspunsuri concrete, documentate, cu acte puse pe masă, noi rămânem cu rezumatul următor:

Pământul e contaminat, banii sunt curați, primarul e integru –
doar că licitația lipsește cu desăvârșire,
iar contractul ajunge, ca din întâmplare, la „prietenii ecologici” ai USR.

Și dacă asta e „normalitatea” la Ploiești, atunci singura străpungere reală nu e cea dintre gări, ci străpungerea răbdării ploieștenilor. Vom reveni, cu foarte mare DRAG!. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

„Ambiții la ea acasă”. Arhitecta-șefă Veronica Rădună îl pune în întârziere pe primarul Polițeanu și anunță plângeri penale dacă hotărârea definitivă nu este executată

Un abuz turnat în beton, o hotărâre definitivă și un primar care preferă platoul „TV” Conflictul de la vârful Urbanismului...

Exclusiv16 ore ago

Rachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!

Mafia antigrindină, prinsă între secetă, rachete și minciună: fermierii îi dau în judecata Cum a ajuns o „minune tehnologică” netestată,...

Exclusiv16 ore ago

Străpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)

Așa cum a promis ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova revine cu o întrebare simplă, dar atât de incomodă...

Exclusiv16 ore ago

I.P.J. Prahova  – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi

IPJ Prahova își lovește singur parcul auto și anchetează, tot singur, „victimele în uniformă” De la BMW-ul de aur la...

Exclusiv16 ore ago

Rambo de România la Filiala – ‘Structuri SRL’: cum se împart gradele, șpaga și curajul la pahar

Justiție cu epolet, amenințări la băutură, „diavoli” deveniți Dumnezei peste noapte și România transformată în platoul unui film prost de...

Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin

După ce Pinochio Stoican a plecat la pensie cu portbagajul plin de carne, brânză, ouă, lapte și bani din „atențiile”...

Exclusiv2 zile ago

Poliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)

Poliția Locală Ploiești a dat, în sfârșit, lovitura (aici). Nu cu amenzi, nu cu disciplină, nu cu aplicarea legii. Nu....

Exclusiv3 zile ago

Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești

Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina

Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...

Exclusiv3 zile ago

„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit

Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...

Exclusiv4 zile ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...

Exclusiv4 zile ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...

Exclusiv4 zile ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...

Exclusiv5 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv