In mai multe materiale-sinteza anterioare, a fost descrisă o structură de crimă organizată din interiorul Poliției Române, operând în județul rafinăriilor de petrol. Gruparea e condusă de inspectorul general adjunct al Poliției Române, chestorul „de două stele” Eduard Mirițescu, prin intermediul a doi locotenenți ai săi din IPJ Prahova.

Eduard Mirițescu, înainte să devină boss la București Pe vremea când era simplu comisar, iar șef al IPJ Prahova era generalul de poliţie Iulian Bach, Eduard Mirițescu a obținut un apartament de serviciu, prin declarații false. Deși deținea deja o locuință în Ploiești în zona Lămâița, deși nu avea copii sau o situație socială specială, Mirițescu a reușit să dea afară un polițist cu un copil cu dizabilități dintr-un bloc M.A.I. de pe strada Ion Maiorescu. Nu contestă nimeni că viața n-ar fi o junglă, dar lipsa de umanitate și lăcomia, mai ales când lucrezi într-un domeniu care vizează protecția semenilor, are totuși niște limite. Asta cu atât mai mult cu cât viitorul inspector general plana suspiciunea că mai deținea o a treia locuință, trecută pe numele socrilor. Chiar și în prezent, când chestorul joacă în lumina reflectoarelor și teoretic ar trebui să fie mai atent la detalii stânjenitoare, el și-a păstrat locuința socială din Ploiești, tot printr-un fals flagrant în declarații: după ce a vândut locuința din zona Lămâița, a devenit coproprietar cu soția al unei alte locuințe din Prahova. A mințit cu tupeu că nu deține vreo proprietate, deși noua locuință figurează în declarația sa de avere. Eduard Mirițescu, boss la București: întâi ca suplinitor pe durată nedefinită, apoi titularizat magna cum laude printr-un concurs unde a concurat cu sine.

Saltul de la județ, unde chestorul Eduard Mirițescu deținea funcția de inspector șef al IPJ Prahova, la Capitală, s-a produs în ianurie 2020, când chestorul a fost promovat direct la nivelul IGPR, ca împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciar”. Împuternicirea seamănă oarecum cu suplinirea din învățământ, echivalând cu ocuparea, fără concurs, a unui post pe durată determinată. Doar că, în Poliție, suplinirea poate fi prelungită pe durată nedefinită prin diverse inginerii – în cazul lui Mirițescu a fost prelungită de două ori, întâi în iulie 2020, iar apoi, în decembrie 2020, pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs – care concurs, în februarie 2021, este anulat. Cum însă legea îi interzice lui Mirițescu să-și mai prelungească suplinirea din cauza lipsei de calificare, legea stipulând că funcția trebuie să fie mai mare sau egală cu cea director general plin sau adjunct în MAI, chestorul Valentin Minoiu preia pentru o zi – practic pentru câteva ore – funcția în discuție. Asta deși Minoiu, director general pe Resurse Umane în minister, nu a lucrat vreodată în Poliția Judiciară și nici nu a intocmit vreun act de urmărire penală. Pe scurt, s-a anulat un concurs, s-a ocupat funcția pentru două ore de către un director general adjunct din MAI și apoi împuternicitul a revenit pe postul proaspăt vacantat. In opinia șefului sindicatului Europol, Eduard Mirițescu ar fi putut rămâne suplinitor pe viață ca insector general adjunct dacă nu și-ar fi dorit a doua stea de chestor, pentru care e nevoie de concurs de definitivat pe post. Motiv pentru care s-a organizat o parodie de concurs unde a participat sigur și a luat nota 9 – încât în octombrie 2022, s-a văzut nu numai titular, ci și mândrul posesor al celor două steluțe de chestor.

Poate impreuna cu cititorii nostri vom intelege atacurile media ale gruparii de criminalitate economico-finaciar organizata cu conotatii la varful IPJ Prahova si varful MAI, cum se sprijina aceasta caracatita una pe alta, actiunile ilegale si recente ale „Binomului” Lolek  – Bolek, cum se anunta in fals o alta conducere a IPJ Prahova si nu in ultimul rand de ce la comanda IPJ Prahova a fost numit un profesionist de la SICE, ca doar la SICE Prahova au fost trantite toate dosarele acestei grupari/mafii si de ce fostul sef al IPJ Prahova a facut un pas in spate tocmai datorita presiunilor acestei grupari de criminalitate economico-financiara organizata cu conotatii la varful M.A.I.

Nu incercati sa cautati un manual de instructiuni cu privire la ritualurile mafiote ale acestei grupari de criminalitate economico-finaciar organizata din Prahova. Nu veti gasi. Tot cee ace vom descoperi impreuna sunt cateva franturi caci mafiile isi impun propriile coduri si reguli. Vom incerca, insa, s ava prezntam un tablou cat mai complet din putinele lucruri stiute de autoritatile competente si repuse pe tapet intr-un dosar mamut de pe la Bucuresti. Si, da, „Lolek” are de ce sa se teama si sa fie suparat ca a picat pe tehnica cand intervenea intr-un dosar penal al unui mebru al acestei mafii:

Faza pe anuntatul perchezitiilor catre gruparea de criminalitate economico-financiar – organizata, anunturi efectuate de un sef al IPJ Prahova care a protejat si protejeaza aceasta caracatita:

Ce ai făcut Gigele? Ai anunțat perchezițiile cu o zi înainte?

Pentru cine a interevenit C.S la seful IPJ Prahova? Pentru acelasi personaj din mafia gunoaielor/deseurilor de la Pleasa, pentru care „Calul lui Balan” s-a deplasat la Blejoi ca sa musamalizeze un alt dosar penal (cand a picat pe tehnica). Chiar cei de la Departamentul de Informații și Protecție Internă din MAI si/sau IPJ Prahova mai pot inchide ochii mult?

In afara celor de mai sus, apărea și un civil, jurnalistul C. S., „soldatul”-mafiot al lui Volosevici, pe care edilul ploieștean îl delega să intermedieze afacerile dubioase.

Dacă in materialele trecute am prezentat întreaga structură mafiotă, insistând asupra structurilor superioare ale grupului, respectiv bosul din vârful MAI și locotenenții lui din Poliția de județ, articolul de față, pe baza unui rechizitoriu DNA de ultimă oră, face zoom pe soldatul grupării, jurnalistul C.S, și pe ajutorul esențial pe care acesta i l-a dat primarului Volosevici in chestiunile implicând ilegalități flagrante: cumpărare de voturi, mită, trafic de influență, evaziune fiscală. Recapitulare cu Mafia care-l protejează pe Volosevici: polițiști numiți politic și jurnalistul care-i face joburile murdare.

Mirițescu și Volosevici au devenit apropiați în intervalul când chestorul lucra ca Inspector General al IPJ Prahova. După ce a fost uns Inspector general adjunct al Poliției Române, Mirițescu și-a promovat doi oameni în structurile IPJ Prahova.

Al patrulea personaj cheie în structura de crimă organizată este C. S., specializat in jurnalism de șantaj la site-uri prahovene de presă.

Deși de doar 41 de ani, are reflexe de dinozaur ieșit din străfundurile capitalismului de peșteră ale anilor 90, când corupția ținea loc de lege, iar jurnalismul de șantaj te putea face milionar.

In condițiile în care vremurile s-au schimbat, iar media scrisă a căzut într-o audiență de nișă, omul își mărește veniturile subțiate din media devenind băiatul de casă al lui Volosevici.

Cum a cumpărat Volosevici voturile romilor ploieștenii, țepuind de 210.000 lei un om de afaceri rom.

Inițial adversar al lui Mirițescu, cultivându-și o imagine intransigentă de David care se ia la trântă cu Goliații corupți din poliție, C. S. a întors armele alăturându-se mafiei din poliție și primărie – si devenind omul de teren al lui Volosievici & Asociații (politici și de afaceri).

La ora actuală, ca jurnalist se folosește de ponturile oferite de un sef al IPJ Prahova, pentru a șantaja oameni de afaceri, iar Volosevici îl scoate la inaintare la combinațiile dubioase, unde tratează și negociază cu personajele gri – sau negociază și ia mita în numele edilului.

https://youtu.be/C5kDaJN0P5k?t=3https://youtu.be/C5kDaJN0P5k?t=1

În rechizitoriul DNA pe care se bazează articolul de față (pe langa cele peste 25 de ore de inregistrari ambientale, pe care le detinem si le vom publica, in totalitate), îl eclipsează chiar și pe primarul Volosevici, prin frecvența apariției în momentele cheie: peste tot unde apare ceva cu parfum de ilegalitate, numele lui C. S. este mai prezent decât Arafat la TV în timpul pandemiei. La alegerile locale din 2020, C.S. a fost omul de legătură dintre Volosevici, omul de afaceri rom G.V., ca sponsor, și șefii informali din zone ploieștene populate preponderent de romi săraci.

Este vorba de cartierele Mimiu (1800 potențiali votanți romi), Radu de la Afumați (500 votanți) și Bariera Basarab (300 votanți).

Prin intermedierea lui C.S., părțile au agreat asupra oferirii unei mici atenții de 100 de lei pentru fiecare votant. In plus, s-a decis alocarea a 20.000 – 30.000 lei pentru organizarea pentru romi a unei petreceri în ziua votului, cu mâncare și băutură. Suma totală calculată de C.S fost între 200.000 – 300.000 lei, care avea să fie oferită de omul de afaceri G.V. în schimbul obținerii, ulterior, al unor contracte vizând prelucrarea apelor uzate din județ, prin care să-și recupereze investiția. Singura promisiune care viza îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor a fost astfaltarea cartierului Mimiu.

C.S. i-a cerut 300.000 lei omului de afaceri, care a fost de acord să o plătească în mai multe tranșe, până în ziua alegerilor. Cu trei zile înainte de alegeri, G.V. i-a oferit 130.000 de lei lui C.S., din care 80.000 de lei, via C.S., au ajuns la liderul rom al comunității din Mimiu. 70.000 de lei din sumă a fost împărțită votanților sub forma cadoului de 100 de lei, iar restul de 10.000 a fost reținut de lider, sub motivul că a trebuit să-și plătească verii care l-au ajutat la împărțirea pomenii electorale în comunitatea Mimiu. Ce s-a întâmplat cu restul de 50.000 de lei rămași din totalul de 130.000? Au fost reținuți de C. S., cu argumentul că sunt necesari pentru alte cheltuieli electorale.

In zilele următoare, antreprenorul rom i-a mai oferit lui C.S. 80.000 de lei pentru mită electorală adresată romilor din cartierele Radu Afumați și Bariera Basarab. Din aceștia, 10.000 de lei au fost dați celor patru lideri informali din cele două cartiere pentru mobilizarea electorală a romilor, nefiind clar ce s-a întâmplat cu restul de 70.000. La votanți n-au ajuns, în orice caz.

Timp de șase luni, omul de afaceri a solicitat onorarea promisiunii vizând acordarea contractelor preferențiale ale Primăriei firmei sale, dar C.S., purtătorul de cuvânt al lui Volosevici pe afaceri dubioase, l-a aburit și tot amânat, încât până la urmă planul s-a topit în ceață și nu s-a mai finalizat în niciun fel. Pe românește, omul rom de afaceri a fost aburit și țepuit de 210.000 lei de niște bărbați albi, stâlpi ai societății. Bani îngropați de C.S. în contul de la Bellu. Ca să nu rămână chiar în pagubă, omul de afaceri i-a solicitat lui C.S., printr-un apropiat, să pună o vorbă bună ca să obțină prelungirea unui contract aflat in derulare cu fabrica de sucuri Timbark vizând apele uzate, precum și o clauză de exclusivitate pe această activitate. C.S. a fost de acord să intervină, dar cu condiția ca G.V. să-i cedeze 50% din viitorul contract, pe firma unui prieten, Claudiu Bellu, proprietar al unui restaurant. Omul de afaceri a acceptat propunerea, dar și-a băgat în combinație și o rudă cu care C.S. să împartă partea de 50%.

Prin urmare, profitul s-ar fi dus 50% la G.V., 25% la C.S. (și Bellu) și 25% la ruda lui G.V.

Ulterior, C.S. a mai obținut de la G.V. 10.000 lei, pe care să-i dea șpagă directorului Timbark pentru a obține mult dorita exclusivitate și, ca bonus, suplimentarea activității de exploatare a apelor uzate.

Faza cu santajul si punerea in dependenta a unei misterioase directoare de la APM Prahova (inregistrarea audio o gasiti pe … Gazarul!)

C.S. a pus la bătaie, ca argument, și o conștință de-a sa de la Garda de Mediu, o directoare care avea in atribuții și emiterea avizelor necesare funcționării Timbark și care ar putea influența decisiv obținerea contractului în termeni cât mai profitabili.

De data asta, povestea nu s-a terminat cu o țeapă, ci cu un happy end peste așteptările inițiale: nu doar că contractul a fost prelungit, dar și prețul pentru servicii a fost dublat, iar aceste servicii contractate au fost mărite numeric. Pentru ca banii să ajungă altfel decât la negru la echipa C.S.-Bellu, a fost incheiat un contract de prestare de servicii fictive de publicitate și consultanță între firma lui Bellu (Bell Studio Expresiv), și cea a lui G.V (Gentoil SRL.).

Evident, n-a fost realizat niciun material publicitar, chiar dacă bani s-au tot scurs în contul firmei. Pe de altă parte, administratorul asociat al firmei lui G.V, declară că procentul din încasările Gentoil ajuns în contul firmei lui Bellu ar fi fost nu de 25%, ci de 10%. De asemenea, mai afirmă el, cei 10.000 de lei dați teandemului C.S-Bellu, pentru a fi oferiți ca mită directorului Timbark, au fost oferiți sub forma unui contract de comision. Doar că nici de data asta lucrurile n-au mers conform înțelegerii: contractul a durat doar șase luni, după care a fost reziliat, iar din cei 20.000 pe care G.V îi vira firmei lui Bellu, doar 3.000 ajungeau la ruda sa, C.S pretinzând că o parte substanțială s-au dus sub formă de cotizație lunară, la misterioasa directoare de la Mediu care acum este pe la formatiunea politica AUR Prahova.

În sfârșit, ca deținător al unui restaurant, Bellu ar fi fost răsplătit și prin furnizarea unor servicii de catering pentru administrația locală, prin mijlocirea prefectului de Prahova.

Acuzații nesusținute de probe sau cu probe insuficiente Omul rom de afaceri G.V. mai susține că i-ar fi împrumutat lui Stavri 12.000 de euro pentru ca acesta, în calitatea lui de „bărbat de onoare”/„uomo d’onore”, să dea înapoi niște bani primiți ca șpagă pentru o intervenție care a eșuat. Șpagă ar fi fost dată de un angajat al Poliției, Iustin Panait, care vroia să ajungă director al instituției ploieștene – Politia Locala Ploiesti, faultând o reglementare care cere ca un șef suprem de poliție locală să aibă o vechime de minim 7 ani pe un post necesitând studii superioare. Versiunea este confirmată și de un coleg al lui Iustin Panait, care a afirmat că Panait îl ținea la curent cu demersurile lui de shortcut în carieră. Conform colegului de breaslă, Volosevici ar fi cerut 12.000 – 15.000 de euro pentru a-l numi pe Panait șef al Poliției Locale. Banii ar fi ajuns la Volosevici, firește, prin inevitabilul C.S. Însă în locul lui Panait a fost numit nașul lui Volosevici, Cătălin Albu, șef al Biroului de Mediu din cadrul Poliției Locale.

În plus, afirmă colegul de job, Panait n-ar mai fi văzut un ban înapoi din cei 12.000 sau 15.000 de euro. Cu toate astea, conchide rechizitoriul DNA, probele colectate (inregistrări ambientale, fotografii etc.) nu sunt suficiente pentru a susține acuzația de luare de mită.

O altă acuzație prezentă în rechizitoriu, în care nu s-au putut obține probe, este că primarul Volosevici, la sugestia lui C.S, ar fi intervenit pentru schimbarea destinației unei clădiri de birouri în bloc de locuințe, în schimbul căreia ar fi obținut 4 apartamente în clădire. Cedarea s-ar fi făcut prin interpuși, mama dezvoltatorului imobiliar, in calitate de vânzător, și mama lui C.S.

O informație de ultimă oră, apărută pe site-ul de presă Găzarul, afirmă că redacția a intrat în posesia unor dovezi despre implicarea lui C.S în vînzarea de apartamente în blocul costruit ilegal, care a depășit atât regimul de înălțime cît și de suprafață alocată, ceea ce a permis apariția a încă 30 de apartamente. În plus, ca să poată să vândă cele 30 de apartamente edificate ilegal, dezvoltatorul imobiliar ar fi falsificat o serie de acte, potrivit anchetatorilor. Conform sursei citate, procurorii dețin informaţii că dezvoltatorii au fost ajutaţi în această inginerie urbanistică de reprezentanţii Primăriei și de mai mulţi notari publici.

In sfârșit, apelând la un lider rom local, antreprenorul Petre Chiriac ar fi intervenit atât la Volosevici, cât și la Savri, pentru prelungirea autorizării de funcționare pentru mai multe tarabe pe care le deținea in Piața Centrală din Ploiești, autorizare care i-a fost suspendată. Conform opiniei liderului rom, C.S ar fi scos – contra cost – un as din mânecă, că o să pună o vorbă bună la șefa administrației piețelor in Primărie.

Costul: 1.000 de euro de tarabă. Petre Chiriac i-ar fi dat 15.000 de lei lui C.S, prin intermediul liderului rom, dar lucrurile nu s-au mișcat, motiv pentru care liderul s-ar fi dus la Volosevici, căruia i-a spus de banii dați lui C.S. Volosevici l-ar fi liniștit că problema o să se rezolve, reprosându-i însă atitudinea „recalcitrantă” (detinem inregistrarile audio pe care le vom publica). Cu toate astea, problema a rămas într-un suspans întins pe durată nedeterminată, cu toate asigurările ulterioare ale lui C.S.

Situația, afirmă liderul rom, s-a rezolvat abia când Petre Chiriac și-ar fi cerut, exasperat, banii înapoi. Petre Chiriac vine însă cu o versiune diferită a poveștii: recunoaște că ar fi dat „atenția” de 15.000 de lei liderului rom, dar că problema i s-a rezolvat abia la 7-8 luni de la rezilierea contractelor, după un șir de acțiuni judecătorești în care el și societatea Hale și Piețe s-au târât reciproc. Mai exact, s-ar fi rezolvat după ce la conducerea societății care administra piețele ploieștene a fost numită o altă echipă. Și în acest caz, chiar dacă pare că a dat o razantă, dream team-ul Vososevici-C.S a scăpat basma curată: nici bani iliciți n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Bafta lor că banii n-au miros. Vom reveni cu inregistrari audio cum tandemul C.S – Volosevici angajau personaje in administratia locala, la ANAF si modul de operare a crimei organizate privind contractele incheiate de Primaria Ploiesti.

1. inregistrari audio cum tandemul C.S – Volosevici angajau personaje in administratia locala:

„Aia” e doamna Zoia Staicu de la RASP, poate intelegem atacurile media asupra dansei!

2. inregistrari audio cum tandemul C.S – Volosevici operau privind contractele incheiate de Primaria Ploiesti:

3. inregistrari audio privind tandemul C.S – Volosevici  si „sclavetii de la PSD”:

(Cerasela N.).