O proprietară din Ploiești a fost sancționată drastic de către forțele de ordine, după ce a ales să transforme albia pârâului Dâmbu într-un depozit de moloz provenit din lucrări de renovare. Incidentul, care a atras atenția promptă a autorităților, subliniază nu doar o flagrantă lipsă de responsabilitate ecologică, ci și determinarea Serviciului Protecția Mediului din cadrul Poliției Locale Ploiești de a combate astfel de abateri.

O alertă, o acțiune rapidă: Serviciul Protecția Mediului la datorie

Situația alarmantă a ieșit la iveală în urma unei sesizări, care a mobilizat de urgență echipele Poliției Locale Ploiești. Conform comunicatului emis de instituție, Serviciul Protecția Mediului a acționat cu promptitudine pentru a identifica sursa poluării. Investigația amănunțită a condus rapid la locuința aflată în plin proces de renovare, unde molozul și resturile de construcții erau deversate direct în cursul de apă, afectând grav ecosistemul și integritatea pârâului Dâmbu.

Molozul în apă, amenzi usturătoare: Un semnal clar al legii

Proprietara responsabilă a fost imediat sancționată cu amenzi considerabile, menite să descurajeze pe oricine ar tenta să ignore legislația de mediu. Motivul amenzilor a fost dublu și explicit: 10.000 de lei pentru depozitarea ilegală a deșeurilor provenite din renovări direct în albia și pe malul pârâului Dâmbu, și încă 2.000 de lei pentru lipsa unui contract obligatoriu cu un operator autorizat pentru preluarea și gestionarea corectă a acestor deșeuri. Aceste acțiuni nu doar că poluează mediul, dar pot provoca și blocaje hidrologice, cu riscuri majore de inundații și degradare a calității apei, afectând întreaga comunitate.

Curățenie forțată sub ochii presei: Eficiența măsurilor

Eficacitatea intervenției Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului, a fost confirmată și de observațiile directe. O echipă a ziarului Incisiv de Prahova, tranzitând zona afectată, a constatat cu propriii ochi modul în care dispozițiile autorităților au fost puse în aplicare. Șase persoane implicate în lucrările de renovare au fost surprinse adunând deșeurile abandonate anterior, sub stricta supraveghere, o dovadă concretă a faptului că nerespectarea legii atrage nu doar sancțiuni pecuniare, ci și obligația reparării daunelor.

Responsabilitate colectivă: Spre un mediu curat și sănătos

Acest incident, soluționat prin vigilența și acțiunea fermă a Serviciului Protecția Mediului din cadrul Poliției Locale Ploiești, reprezintă un puternic apel la conștientizare. Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor, în special a celor din construcții, rămâne o provocare. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă importanța utilizării punctelor de colectare specializate și a respectării legislației în vigoare. Un mediu curat și sănătos este o responsabilitate comună, iar autoritățile, prin intervenții precum cea de la Pârâul Dâmbu, reconfirmă angajamentul lor ferm de a proteja patrimoniul natural al Ploieștiului. (Irinel I.).

Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), te gândești la mascați gata de orice, la elite, la „băieți buni”. Dar, după cum relevă un rechizitoriu jurnalistic Incisiv de Prahova (aici), (aici), (aici), etc și, mai nou, un document exploziv depus la Tribunalul București, realitatea e mai mult un film prost cu buget mare, regizat de incompetență și interpretat de birocrați cu epoleți, unde „special” înseamnă, de fapt, „special hărțuitor”. Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș, care a avut tupeul de a-i înfrunta pe „Dumnezeii” cu grade, ajunge acum în sala de judecată, iar ce se dezvăluie acolo e o comedie neagră cu iz penal, unde instituția însăși se auto-denunță!

„Inelul magic” al abuzului: Demascat în acte, nu doar în soapte!

Vă mai amintiți de șeful care îi spunea polițistului incomod: „Dacă aș avea un inel magic, aș roti de el ca tu să nu mai fii aici!”? Ei bine, magia s-a transformat în acte administrative cât se poate de palpabile, acum contestate în instanță! Plângerea depusă la Tribunalul București de agentul Bendriș, prin avocatul său, nu mai lasă loc de interpretări: două dispoziții, ca două gloanțe trase în cariera sa, sunt acum sub lupa legii.

Prima victimă pe lista neagră e Dispoziția Șefului SAS București nr. 85 din 21.07.2023, prin care agentul-șef a fost mutat, fără voia și acordul său, la munca de secretariat. Practic, de la acțiuni speciale, direct la „cărți și hârtii”, transformat în „Compartiment OPI – SAS” – o marginalizare cinică și o sfidare grosolană a procedurilor legale. De ce? Pentru că, se pare, polițistul incomod care a avut curajul să gândească liber despre „cazul Pian” și să-și ceară drepturile sindicale nu merita o fișă de post… ci o fișă de umilință.

A doua „bijuterie” a abuzului este Dispoziția Directorului General al DGPMB nr. 7481 din 03.08.2023, care a suspendat pur și simplu raporturile de serviciu ale lui Bendriș! Motivul invocat? Polițistul nu ar fi susținut o evaluare psihologică. Ironia, bat-o vina, e că această decizie a fost luată pe baza unei „Adrese a Biroului Psihologie” – un document secret, de „corespondență internă”, pe care victima nu a avut voie să-l vadă! E ca și cum te-ar condamna la închisoare pe baza unei dovezi secrete pe care judecătorul nu o poate citi, iar tu nu ai voie s-o vezi!

Psihologul-torționar și „dosarul secret”: Când sănătatea mentală devine armă albă

Partea cu adevărat scandaloasă vine din culisele „psihologiei” de la SAS. Polițistul Bendriș a detaliat în plângerea sa cum psihologul Horia Bejenaru ar fi refuzat o reprogramare a testării psihologice, justificată de o migrenă puternică (ulterior dovedită cu concediu medical!), și ar fi insinuat, cu o aroganță demnă de analele psihiatriei, că polițistul „s-ar fi alcoolizat la mare”!

Ce a omis conducerea SAS/DGPMB, conform documentelor din instanță, este că Bendriș NU A REFUZAT evaluarea. A cerut doar o reprogramare și schimbarea psihologului, invocând atitudinea „lipsită de profesionalism” a lui Bejenaru. O cerere legitimă, înregistrată oficial, și pur și simplu ignorată de o mașinărie instituțională setată pe eliminare. Astfel, o cerere de bună-credință a devenit „nesusținere”, și o migrenă s-a transformat în motiv de suspendare a veniturilor. Să râdem, să plângem?

Bomba ADN… adică, DNA! Când instituția se autodenunță pentru „fals și abuz în serviciu”!

Aici ajungem la cireașa de pe tort, un element trecut cu vederea în amploarea abuzurilor, dar acum, prin plângerea de la Tribunal, adus în prim-plan cu forță devastatoare. Serviciul Control Intern al DGPMB a depus o sesizare din oficiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! (Vom reveni cu documente INCENDIARE!). Obiectul acestei sesizări? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023” – exact documentul secret care a stat la baza suspendării polițistului Bendriș!

Tradus în limbaj de mahala: instituția l-a suspendat pe Bendriș pe baza unui document pe care nu i l-a arătat, iar apoi PROPRIA INSTITUȚIE a sesizat Parchetul că acel document ar putea fi FALS și ar constitui ABUZ în serviciu! Este ca și cum un judecător te-ar condamna, apoi s-ar autodenunța că sentința e bazată pe probe falsificate, dar tu, condamnatul, tot trebuie să execuți pedeapsa! Un monument de Kafka-isme și ipocrizie, unde absurdul e ridicat la rang de politică de cadre!

Concediul de creștere copil: O „pauză” de la abuz, pe spinarea justiției

Mai departe, DGPMB reușește să se întreacă pe sine în ridicol. Concediul legal de creștere a copilului pentru „luna tatălui” i-a fost inițial refuzat lui Bendriș, sub pretextul că era suspendat. Dar, în plină iarnă, în decembrie 2023, într-o mișcare demnă de un iluzionist de provincie, DGPMB își recunoaște eroarea: printr-o nouă dispoziție, recunoaște retroactiv concediul paternal și, culmea, SUSPENDĂ EFECTELE PROPRIEI DISPOZIȚII DE SUSPENDARE pe durata concediului!

Deci, un abuz instituțional se anulează singur, temporar, doar pentru a acoperi o ilegalitate și mai flagrantă, apoi revine în forță după ce „paternitatea” trece! O dovadă mai clară de arbitrar și de lipsă de coerență managerială greu de găsit. Întreaga situație a lăsat familia polițistului cu buzunarele goale timp de trei luni, cu doi copii mici de întreținut, și cu o imagine profesională șifonată.

„Interogatoriul tăcerii”: Polițistul cere răspunsuri, sefii transpiră

Prin plângerea sa, agentul Bendriș nu cere doar anularea abuzurilor și plata drepturilor salariale. El cere socoteală! Lista de interogatorii propusă instanței este o oglindă rece și dură a întrebărilor la care șefii DGPMB și SAS vor trebui să răspundă:

• „Este adevărat că reclamantul s-a prezentat la 31.07.2023 la Biroul Psihologie?” (Adică, nu a refuzat!)
• „Unde este înscrisul de unde rezultă refuzul explicit al reclamantului de a susține evaluarea psihologică?” (Adică, nu există!)
• „Ce demersuri au fost efectuate pentru a stabili dacă dl Bejenaru Horia și-a depășit atribuțiile profesionale?” (Adică, ați mușamalizat reclamația?)
• „În cursul anului 2023, la nivelul SAS, câte sesizări privind existenţa unor comportamente dezadaptative au fost înregistrate? Și câte au dus la suspendări?” (Adică, cât de sistematică este hărțuirea?)

Aceste întrebări nu sunt doar procedurale; sunt acuzații directe, sub masca legalității, menite să destrame pânza de minciuni și abuzuri țesută de ani de zile în inima unei instituții menite să apere legea.

Epilogul dezastrului: Justiția, ultimul SAS?

Cazul agentului-șef Bendriș nu este doar despre un polițist hărțuit. Este o radiografie dură a putrefacției instituționale, a unui sistem unde șefii joacă de-a „inelul magic” cu destinele subalternilor, unde psihologii devin călăi sub acoperire, iar controlul intern descoperă infracțiuni chiar la baza propriilor decizii. La SAS, se pare, „acțiunile speciale” s-au transformat în „acțiuni penale” împotriva propriilor angajați.

Rămâne de văzut dacă Justiția, acest ultim bastion al normalității, va reuși să spargă „inelul magic” al abuzurilor și să aducă la lumină adevărul, forțând o schimbare reală în acest Serviciu pentru Acțiuni Speciale… sau, mai bine zis, pentru Abuzuri Sistemice. Pamfletul se încheie aici, dar lupta pentru dreptate abia începe în instanță. Vom reveni. (Cristina T.).