Anchete
După ce a câștigat mai multe procese împotriva Penitenciarului Poarta Albă și a directorului acestuia, contabila sancționată de mai multe ori în mod abuziv a chemat în judecată, din nou, unitatea angajatoare
Contabila Penitenciarului Poarta Albă, cercetată abuziv de conducere, nu a putut susține examenul de avansare în grad din cauza sancțiunii care a fost anulată de instanță, ne dezvaluie Daniel Albu de la Focus Press.
Acest caz seamana oarcum cu ce s-a intampat la Penitenciarul Ploiesti
Asa cum am mai precizat, Redacția ziarului „INCISIV DE PRAHOVA” privește cu amărăciune cum un sector de apărare, mai precis sistemul penitenciar, devine din ce în ce mai vulnerabil, mai slab, mai lipsit de credibilitate și totul datoreazându-se CORUPȚIEI.
Florentina Mănuc, agent de poliție penitenciară, salariată a Penitenciarului Poarta Albă în funcția de contabil, a câștigat trei procese împotriva unității și a conducerii acesteia, fiind cercetată de Comisia de disciplină cu încălcarea mai multor drepturi principiale, cum ar fi, de exemplu, dreptul la apărare. Mai mult decât atât, în unele cazuri, salariata nici nu a știut, deoarece nu a fost anunțată, de faptul că este cercetată, iar când a aflat, nu a fost lăsată să asiste și nici să fie prezentă la audierea martorilor.
Ca urmare a acestor abuzuri privind cercetarea sa disciplinară, pe motiv că a refuzat să semneze „de primire“ unele găuri în buget, pentru care nu era responsabilă, femeia s-a adresat instanței, în patru cauze diferite, pentru fiecare cercetare disciplinară în parte, contestând fiecare decizie de sancționare. Astfel, trei din patru cauze le-a câștigat, instanța stabilind, în mod irevocabil, că cercetarea disciplinară s-a realizat cu încălcarea dreptului la apărare, întrucât salariata nu a fost înștiințată despre data desfășurării acestor ședințe.
O singură cauză a avut o soluție nefavorabilă, deși motivul invocat de reclamantă a fost același din celelalte dosare: procedura disciplinară nelegală, pe care o consideră abuzivă, la fel ca în celelalte cauze.
Din acest motiv, a cerut revizuirea acesteia, mai ales că vorbim de un precedent, așa cum se ține cont când se invocă jurisprudența.
Expunerea de motive
Reclamanta a arătat, așa cum am menționat mai sus, că devenise o practică în a fi cercetată disciplinar de această comisie din cadrul penitenciarului, fără să știe cum și când va avea loc cercetarea. Tot ea arată că nu a fost niciodată citată ca să fie prezentă la ședințele respective, ci îi erau aduse la cunoștință doar rezultatele cercetărilor. De asemenea, și audierea martorilor se făcea în absența ei, deși, legal, ea trebuia să fie prezentă. Mai mult decât atât, dacă angajata refuza să semneze procesele-verbale, era stigmatizată și tratată în mod necorespunzător.
Din acest motiv, a cerut instanței să reanalizeze sentința civilă rămasă definitivă în 2022, la Curtea de Apel Constanța, prin prisma încălcării dreptului la apărare, invocând, totodată, similitudinea cauzelor și motivelor din toate acest dosare, fiind vorba de aceleași motive invocate de fiecare dată, caz în care și hotărârile instanței ar fi trebuit să fie identice.
Soluția
Trecând peste alte chestiuni procesuale, în urma analizării tuturor documentelor depuse la dosar și a motivelor invocate, Tribunalul Constanța s-a pronunțat luni, 3 iulie a.c., asupra acțiunii, respingând cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Ilegalități scoase la lumină – de la ce a pornit
Așa cum am mai arătat într-un articol publicat anterior, sub denumirea: „Contabilă de la Penitenciarul Poarta Albă, sancționată de șefi pentru că nu și-a asumat o gaură în buget lăsată «moștenire»“, în data de 27.05.2020, angajații din sectorul Financiar-contabilitate, împreună cu directorul adjunct economico-administrativ, s-au întrunit în biroul acestuia în vederea prezentării reorganizării sectorului deoarece, începând cu 29.05.2020, ea urma să exercite viza de control financiar preventiv propriu, iar atribuțiile sale trebuiau preluate de un alt agent.
În acest context, s-a stabilit ca, începând cu 2.06.2020, femeia să facă acest schimb de atribuții necesar din cauza constatării unor nereguli. Ea a refuzat să semneze o fișă a postului ce i-a fost înmânată, dar care semăna mai mult a ciornă, nesemnată și fără număr de înregistrare. Însă, reclamanta a cerut remedierea unor probleme nerezolvate, înainte de a-și asuma aceste atribuții cu toată răspunderea aferentă, mai ales că era vorba de lipsa a peste 80.000 de lei, în urma unui control al Curții de Conturi.
Singura solicitare a reclamantei a fost ca în procesul-verbal de predare-primire a gestiunii să se menționeze suma lipsă de peste 80.000 de lei, pentru care aceasta nu dorea să fie făcută responsabilă.
Pentru că a refuzat să semneze o fișă a postului cu atribuții neclare, mai ales că nu au fost remediate acele probleme menționate de ea, femeia a devenit ținta atacurilor și a ironiilor șefilor ierarhici.
Astfel, reclamanta a fost cercetată în mod abuziv și sancționată pentru că a refuzat să devină complice la lipsurile din gestiune, pentru că a refuzat să minimalizeze situația existentă și pentru că a solicitat transparență totală și corectitudine. Șirul nesfârșit de abuzuri ale contabilului-șef au fost cele care au condus la situația creată la nivelul Compartimentului Financiar contabil, iar piedicile puse în mod permanent au avut ca scop intimidarea agresivă a reclamantei, pentru a se conforma intențiilor ilegale ale acestuia.
De precizat că femeia a fost convocată pentru cercetare disciplinară, la solicitarea directorului economic, ca urmare a acuzațiilor aduse de acesta și, în cele din urmă, sancționată cu diminuarea salariului cu 5% pe o perioadă de o lună, asta deși, în ierarhia sancțiunilor, prima sancțiune ar trebui să fie mustrarea scrisă, mai ales că angajata nu mai avusese nicio abatere.
Astfel, s-a ajuns în instanță, în patru dosare distincte, dar care vizau cele patru sancțiuni ale comisiei de disciplină, trei dintre ele fiind desființate definitiv, în timp ce al patrulea dosar este în curs de soluționare.
De precizat că, din cauza unei astfel de cercetări disciplinare, în urma căreia instanța a anulat definitiv sancțiunea, reclamanta Florentina Mănuc nu s-a putut înscrie la examenul pentru a deveni ofițer economist. Degeaba instanța a anulat, ulterior, sancțiunea, pentru că examenul trecuse și nu putea fi reluat.
Rămâne de văzut care va fi soluția finală în acest dosar de revizuire a sentinței din procesul pe care l-a pierdut într-un mod puțin cam neclar. (Cerasela N.).
Furturi, falsuri si alte infractiuni succesive la Penitenciarul Ploiesti (IV)
Anchete
Reconfigurarea puterii în instanțe: CSM a scos la concurs 155 de posturi de președinte. Lista completă a funcțiilor de conducere vizate
Sistemul judiciar din România se pregătește pentru un val masiv de schimbări la vârful ierarhiei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat startul oficial procedurilor pentru ocuparea a peste 150 de funcții de președinte, acoperind toate palierele justiției, de la judecătorii locale până la curți de apel și instanțe militare.
Decizia Secției pentru Judecători: Calendarul promovărilor pentru perioada iulie-noiembrie 2026
Potrivit unei dezvăluiri făcute de publicația Lumea Justiției, Secția pentru judecători a CSM a aprobat, în ședința de joi, 2 iulie 2026, organizarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere. Calendarul de desfășurare a probelor este fixat pentru intervalul iulie-noiembrie 2026, fiind vizate posturile care sunt deja vacante sau care urmează să se elibereze până la data de 9 ianuarie 2027.
Miza este una uriașă: sunt scoase la concurs 155 de funcții de președinte la curți de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și instanțe militare din întreaga țară.
Radiografia posturilor vacante: Bucureștiul și marile orașe, puncte fierbinți pe harta concursului
Analiza listei oficiale scoate în evidență un deficit major de conducere la nivelul unor instanțe-cheie. Conform documentelor publicate de CSM, situația în marile unități judiciare se prezintă astfel:
- Curtea de Apel București: Se caută președinte pentru însăși Curtea de Apel, dar și pentru tribunalele strategice din subordine (Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Ilfov). În Capitală, sunt vizate și șefiile de la Judecătoriile sectoarelor 1, 4 și 6.
- Curtea de Apel Craiova: O listă lungă de 14 poziții, incluzând Judecătoria Craiova și unități precum Slatina, Caracal sau Corabia.
- Curtea de Apel Ploiești: Sunt scoase la concurs conducerile Tribunalelor Prahova și Buzău, alături de judecătorii importante precum Câmpina, Sinaia, Târgoviște sau Pucioasa.
- Curtea de Apel Timișoara: Include funcția de președinte al Curții de Apel, precum și tribunalele Timiș, Arad și Caraș-Severin.
Instanțele militare și tribunalele specializate, incluse în procesul de selecție
Nici sectorul militar nu face excepție de la acest proces de înnoire. Lista publicată vizează șefia Curții Militare de Apel București, precum și posturile de președinte la Tribunalul Militar Cluj și Tribunalul Militar Iași. De asemenea, sunt scoase la concurs posturi la tribunalele specializate, precum Tribunalul Specializat Mureș.
Oportunitate pentru carieră și stabilitate instituțională
Acest concurs reprezintă un moment esențial pentru stabilitatea sistemului judiciar, având în vedere numărul mare de posturi care vor fi ocupate prin examen. Magistrații care aspiră la aceste funcții vor trebui să parcurgă etape riguroase de evaluare a managementului și a cunoștințelor profesionale.
Prin această mișcare, CSM urmărește să asigure o conducere stabilă și performantă pentru următorii ani, într-un moment în care sistemul de justiție se confruntă cu provocări legislative și administrative majore. Termenul limită pentru vacantările luate în calcul (ianuarie 2027) oferă o predictibilitate necesară pentru organizarea internă a instanțelor din România. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea care a spus „nu” lui Portocală iese din scenă: ultima pensionare de pe lista CSM
CSM își numără pensionările: una singură, dar grea
Joi, 02/07/2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi o singură pensionare. Doar una. Dar nu orice nume, ci unul care a deranjat direct „epoca Portocală”, așa cum reiese din dezvăluirea publicației Lumea Justiției.
Personajul principal: judecătoarea Carmen-Mihaela Pricope de la Curtea de Apel Ploiești. Adică exact judecătoarea care, împreună cu colegul judecătorul Mihai-Viorel Tudoran, a avut „obrăznicia” de a nu se închina în fața dosarelor fabricate marca DNA Ploiești – SRI.
Achitarea care a stricat „scenariul Portocală & Co.”
În anul 2022, completul format din Carmen-Mihaela Pricope și Mihai-Viorel Tudoran l-a achitat definitiv pe fostul șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică.
Dosar? Fabricat, potrivit dezvăluirilor, de „celebrul” tandem de la DNA Ploiești, procurorii Mircea Negulescu (Portocală) și Alfred Savu, în colaborare cu SRI. Schema clasică a vremurilor de glorie: combinația DNA–SRI, rețetă de „justiție” spectaculoasă pe sticlă, mai puțin în realitate.
Dar, în cazul Tudorică, filmul nu s-a mai terminat cu cătușe și declarații sforăitoare. S-a terminat cu achitare definitivă, semnată de Pricope și Tudoran. Iar acum, una dintre vocile care au contrazis „legendara” construcție de la Ploiești iese din sistem, prin pensionare.
Portocală rămâne în manuale, Pricope iese la pensie
Ironia istoriei judiciare românești: Mircea Negulescu – Portocală, simbol al dosarelor fabricate, rămâne nume de manual și exemplu de „așa nu”, în timp ce judecătoarea care a resetat un abuz printr-o achitare definitivă se retrage discret la pensie.
Publicația Lumea Justiției subliniază exact acest paradox: de pe ordinea de zi a Secției pentru judecători din CSM strălucește o singură pensionare – Carmen-Mihaela Pricope, judecătoarea care a spus, practic, „stop joc” într-un dosar construit de Portocală & echipa, cu binecunoscuta „susținere tehnică” a SRI.
Un sistem care se spală pe mâini, nu pe conștiință
Că plecarea vine acum, în 2026, după o achitare incomodă din 2022, va fi prezentată, desigur, ca simplă coincidență birocratică. Totul legal, totul regulamentar. O singură pensionare pe ordinea de zi, nimic de văzut, circulați.
Rămâne, însă, imaginea:
- un fost șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică, scos din malaxorul dosarului fabricat;
- doi procurori DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Alfred Savu, asociați cu practicile de laborator de „justiție spectaculoasă”;
- SRI, pomenit ca partener de colaborare în construcția dosarului;
- o judecătoare, Carmen-Mihaela Pricope, care a semnat achitarea definitivă și acum iese la pensie, singura „pensionare oficială” a ședinței.
În timp ce sistemul își numără liniștit ieșirile la pensie, rămâne întrebarea pe care o lasă în urmă acest caz, consemnat de Lumea Justiției:
câți Tudorici n-au avut norocul să dea peste un complet ca Pricope–Tudoran înainte ca Portocală & Co. să-și termine „opera”? (Irinel I.).
Anchete
DNA își mai pierde din dinți: încă un procuror sare în barca pensiei
Liniște suspectă pe frontul pensionărilor: doar două „evacuări” din parchet
E liniște ciudată în împărăția procurorilor. Atât de liniște, că aproape îți țiui în urechi. Într-o țară în care valul de pensionări a devenit sport național, marți, 30 iunie 2026, Secția pentru procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, pentru amnezicii instituționali) a aprobat doar două ieșiri la pensie. Doar două. Ca și cum, brusc, toată lumea ar fi decis să rămână pe metereze până la adânci bătrâneți.
Numai că una dintre aceste două pensionări nu e deloc banală: privește un procuror din cadrul DNA, Direcția Națională Anticorupție. Informația este dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care urmărește atent, de ani buni, mișcările de trupe din sistemul judiciar.
DNA Cluj pierde un soldat: Vasile Ionuț, la revedere, Dosare!
Prima decizie a Secției pentru procurori a CSM sună sec, birocratic, dar are efect de mic cutremur în ograda DNA:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului VASILE IONUȚ, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, începând cu data de 20.07.2026.”
Traducere din limbă de lemn în limbă de pamflet: încă un procuror DNA, de la Cluj, își închide dosarele, își strânge hârtiile, își salută colegii și se retrage pe tărâmul generos al pensiei speciale. Direcția Națională Anticorupție mai pierde un om din linia întâi, dar, desigur, sistemul e „rezilient”, „puternic” și „independent” – până la ultimul care apasă butonul de pensionare.
Data de 20 iulie 2026 devine, astfel, ziua în care Serviciul teritorial Cluj al DNA rămâne fără un procuror: domnul Vasile Ionuț. Un nume în plus pe lista celor care au decis că e mai bine să numeri lunile de pensie decât probele din dosare.
De la Turda la tribunal: procuror cu grad mare, drum scurt spre pensie
A doua decizie a Secției pentru procurori a CSM vizează un alt parchet, mai departe de lumina reflectoarelor DNA, dar nu mai puțin important pe tabla de șah a justiției:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei SOTELECAN ANDREEA DOINA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal, începând cu data de 01.08.2026.”
Cu alte cuvinte, doamna procuror Sotelecan Andreea Doina, care activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar cu rang de parchet de tribunal, spune „adio” funcției la 1 august 2026. Încă o rotiță din angrenajul sistemului care iese, oficial, la pensie. Neoficial, fiecare astfel de ieșire înseamnă un loc liber, un dosar redistribuit, o schemă care se subțiază, dar care, pe hârtie, merge înainte „fără probleme”.
CSM, funcția copy-paste: „înaintarea către Președintele României…”
Ambele hotărâri ale Secției pentru procurori a CSM urmează același tipar mecanic:
„înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare…”.
Cu alte cuvinte, CSM se ocupă să trimită la Cotroceni actele, iar Președintele României, după ritualul cunoscut, va semna eliberarea din funcție.
Dincolo de formula rigidă, datele concrete sunt clare și nu pot fi „cosmetizate”:
- procuror VASILE IONUȚ, DNA – Serviciul teritorial Cluj, pleacă la pensie de la 20.07.2026;
- procuror SOTELECAN ANDREEA DOINA, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, grad de parchet de tribunal, pleacă la pensie de la 01.08.2026.
Aceste decizii, dezvăluite de Lumea Justiției, punctează două noi „ieșiri din scenă” în sistemul de parchete, într-o perioadă în care, culmea, pare „destul de multă liniște” pe frontul pensionărilor.
Liniște înainte de furtună sau sistem obosit?
Dacă ne luăm după aparențe, doar două pensionări aprobate într-o ședință a Secției pentru procurori a CSM ar părea un detaliu de subsol. Dar, în contextul ultimilor ani, în care valul de plecări la pensie a lovit serios parchetele și instanțele, fiecare nume contează.
Faptul că între cele două decizii se află și un procuror al DNA, Serviciul teritorial Cluj, nu este deloc de ignorat. Sistemul se goleşte, încetul cu încetul, de oamenii cu experiență, iar formulele tipizate de eliberare din funcție ascund, sub un strat gros de limbaj administrativ, realitatea simplă: încă două uniforme de procuror atârnă în cui, în vreme ce dosarele rămân, ca de obicei, în grija „celor rămași”.
Datele sunt acolo, negre pe alb, așa cum le-a prezentat CSM și cum le-a semnalat Lumea Justiției. Restul e liniștea aceea ciudată, care se așază între un val de pensionări și următorul. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



