Exclusiv
Penitenciarul Ploiesti: „La momentul preluării gestiunii, în fișele de inventar de la Serviciul Financiar figurau o mulțime de bunuri, care faptic nu existau”
În referatul cu propunere procedurală, organele de cercetare penală fac referire doar la infracțiunile de ,, Abuz în serviciu”comise de Doamna Dănescu Izabela și doamna Cristea Nicoleta, fără să verifice atribuțiile acestor persoane conform fișei postului, să precizeze temeiurile legale și să atașeze documentele justificative (dispoziții de delegare a sarcinilor….care în fapt nu există)
Organele de cercetare penală, nu au cercetat și înregistrat plângerile penale depuse împotriva numitului Polifrone Ciprian și Anghelache Ramona, Nr. Poliție Municipiu Ploiesti, 917/2020, acestea nefiind în dosarul de la Parchet, încălcând dispozițiile ordinului comun, care reglementează această activitate.
Domnul Polifrone Ciprian, a întocmit un fals Proces –Verbal de inventariere, prin care încerca să susțină temeiul spargerii, prin faptul că ar fi fost sesizate lipsuri în gestiunea popotă ( fals demonstrat de rezultatele inventarierii comisiei conduse de doamna Toma Magdalena, în care toate lipsurile au fost găsite, inclusiv documentele furate din biroul personal al persoanei prejudiciate, aflate într-o magazie în altă clădire), cu scopul de a o șantaja și sancționa ilegal administrativ și chiar penal.
De fapt falsul document a condus la luarea unor măsuri administrative față de aceasta prin nota de constatare a D.I.P, din cadrul ANP, Nr 6104/6870/7459/05.06.2020.
Pentru doamna Anghelache Ramona, membră în comisie, secretară a Penitenciarului, precizam că pentru a induce în eroare organele de cercetare și a da aparența legalității unor acte întocmite, a înregistrat în fals un raport al doamnei Cristea Nicoleta, în registru de numere al unității, în locul altui document, fapt verificat în oglinda electronică a registrului.
Organele de cercetare penală nu au audiat toate persoanele implicate în spargere, respectiv Buzea Cornel, cel care a transmis dispoziția ilegală a doamnei Dănescu Izabela(conform art. 31, din OMJ 1318/2012), domnului Călin Marius și care după spargerea ușii de acces în popotă a rămas în spațiu popotei fiind văzut de Negoită Elena, Jurista Penitenciarului.
Organele de cercetare penală nu au audiat pe Carpen Ionuț, președinte comisiei de spargere, ofițer de tură, Oprea Florin, Cruceanu Claudiu, persoane care au făcut parte din comisia de spargere și de inventariere.
Organele de cercetare penală, nu au audiat toți membrii trecuți în comisia condusă de domnul Polifrone Ciprian, prin care să specifice fiecare ce activități a desfășurat.
La dosarul de cercetare nu era atașată planșa foto efectuată la cercetarea reclamației de furt, întocmită de BCFL, din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J. Prahova.
Precizezam că Ministerul Justiției și Direcția de Inspecție Penitenciară i-au dat dreptate persoanei vatamate în demersurile întreprinse, fapt pentru care aceasta a reusit să- si recuperez 90%, din bunurile materiale reținute ilegal de Penitenciarul Ploiești.
Din adresele I.P.J. Prahova, rezultă că așa a coordonat procurorul supraveghetor ancheta, sub aspectul că ,, Organele de cercetare penală susțin că li s-a impus să nu efectueze documente și cercetări fără informarea acestuia”.
„Cheile de la popota unității nu le-am predat pentru că, conform HG 2230 din 1969, art.4, predarea primirea gestiunii se face prin inventarierea totală a bunurilor din gestiune, întocmindu-se un proces verbal ce se semnează de gestionarul care predă și gestionarul care primește gestiunea. În cazul în care nu se efectuează inventarierea și nu se întocmește proces verbal, gestionarii sunt obligați să refuze predarea-primirea gestiunii. Prevedere pe care am respectat-o, și în data de 23.03.2020, când m-am prezentat la unitate, (unde am așteptat circa o oră și 30 de minute, așa cum reiese și din raportul meu personal nr.B2 25403 din 23.03.2020), să procedăm la inventarierea gestiunii popotă”, se precizeaza in declaratia persoanei vatamate in dosarul penal.
Interesant este si faptul ca, in PV lui Polifrone nu apar liste de inventar cu bunuri din contractul de sponsorizare, dar în PV lui Toma apar
Sunt bunuri din contractul de sponsorizare (contract pus la dispoziție în data de 07.04.2020 ) care nu apar în listele de inventar, și anume :
| Nr crt | Denumire bunuri recepționate | Cantitate | Pret unitar | Valoare |
| 4 | Paletă,spumar,lingura plastic | 6 | 7,9 | 47,40 |
| 7 | Set 3 ustensile | 2 | 5,9 | 11,80 |
| 10 | Baghetă perdea | 2 | 19,90 | 39,80 |
| 11 | Fețe masă | 6 | 19,90 | 119,40 |
| 12 | Accesoriu prindere baghetă perdea | 4 | 7,5 | 30,00 |
| 13 | Șurub | 2 | 0,24 | 0,48 |
| 14 | Șaibă | 2 | 0,05 | 0,10 |
| 15 | Baterie lavoar | 1 | 65 | 65,00 |
| 16 | Ventil | 1 | 9,5 | 9,50 |
| 17 | Mască baie | 1 | 187 | 187,00 |
| 18 | Gresie | 17 | 50,98 | 866,66 |
| 19 | Imitație piele | 8 | 30 | 240,00 |
| 20 | Poliuretan | 2 | 28 | 56,00 |
| 21 | Dispenser prosop | 1 | 100 | 100,00 |
| 24 | Baterie monocrom | 2 | 116 | 232,00 |
| 25 | Minibucătărie | 2 | 359 | 718,00 |
| 26 | Sifon | 2 | 71 | 142,00 |
| 27 | Capac | 2 | 13 | 26,00 |
| 28 | Tablă magnetică | 1 | 69,90 | 69,90 |
Mentionam ca, înainte de a începe renovarea și utilarea popotei din bani proprii ai persoanei prejudiciate ,respectiv în mai 2019 , mobila aflată în popotă, cele 2 aragaze, ghiuveta, hota, ustensilele de bucătărie, tacâmurile , vesela, recipientele în care se prepara hrana, au fost scoase fizic, de gospodarul unității cu ajutorul unei echipe formată din persoane private de libertate, din incinta popotei, întrucât acestea se aflau intr-un grad avansat de uzură și nu mai puteau fi folosite pentru funcționarea în condiții de igienă a popotei. Mobila era deteriorată, palul din care era confecționată mobila prezenta umflături , vizibil infestat de gândaci, mucegai, miros urât, greu suportabil. Gresia, atât din bucătărie, cât și din sala de mese, a fost spartă și înlocuită deoarece era deteriorată. Sub gresia din bucătărie se formase un strat gros de mizerie, urât mirositor, fapt ce a necesitat înlocuirea ei. Tacâmurile prezentau urme de resturi vechi de mâncare, erau ruginite, acestea nefiind din inox. Farfuriile erau de dimensiuni diferite, din material de proastă calitate, majoritatea erau ciobite. În bucătărie nu a rămas nimic din vechea gestiune. Am făcut igienizarea spațiilor, renovarea și utilarea popotei cu produse noi, din bani proprii.
„Am sugerat în luna mai 2019, în repetate rânduri doamnei Dănescu Izabela de a constitui, conform HG 1846 art 34 alin 3 care prevede că ,, în cazul bunurilor uzate fizic înainte de expirarea duratei normate de funcționare, utilizare și care nu mai pot fi folosite conform destinației, pentru care au fost create, comisia de inventariere face o mențiune în acest sens în procesul verbal de inventariere, în vederea efectuării cercetării administrative pentru stabilirea cauzelor și răspunderilor”, mai spicuim din declaratia persoanei prejudiciate.
La nr.crt.86 denumire materială TELEMEA DE VACĂ, s-a înregistrat faptic un stoc minus de 24,78 kg.
Inregistrarea ca fiind lipsă este un fals grosolan, o infracțiune comisă de domnul Polifrone Ciprian, (faptă care a fost sesizata organelor de poliție), întrucât în data de 27.03.2020 în jurul orelor 8, domnul Polifrone Ciprian a primit în PC1 al Penitenciarului Ploiești ,de la soțul persoanei prejudiciate, cu martori, 2 recipiente în care se aflau 11kg, respectiv 14 kg telemea de vacă. Domnul Polifrone a afirmat că o să fie depozitate în incinta camerei frigorifice din depozitul de alimente AFV, respectiv beciul unității.
Prinsi cu „oacaua mica”, Polifrone a incercat sa justifice că procesul verbal l-a încheiat în data de 26.03.2020, iar brânza a fost adusă în unitate în dimineața zilei de 27.03.2020, întrucât în data de 30.03.2020 a comunicat ofițerului de poliție judiciară, că încă nu a perfectat procesul verbal de inventariere (cu toate ca la dosarul penal se afla copiile cu mesajele primite de persoana prejudiciata de la domnul Polifrone din data de 26.03.2020, prin care i se solicită informații referitoare la procesul verbal de custodie pentru acest produs, pe care domnul Polifrone l-a luat în considerare la efectuarea inventarierii lunare în lunile anterioare, inclusiv în luna februarie).
Despre procesul verbal de custodie aveau cunoșință atât doamna Cristea Nicoleta, cât și doamna Deacu Mihaela încă din decembrie 2019, cu ocazia plecării persoanei prejudiciate în concediul de odihnă, asa cum reiese din toate declaratiile coroborate in cauza penala.
Referitor la murături, varză murată, conform OMJ 1846 din 2010 art 6 lit d,, față de termenul prevăzut la art.5, următoarele bunuri sau valori se inventariază suplimentar, anual, alimentele aprovizionate pentru perioada consumului de iarnă la sfârșitul perioadei de consum : cartofi, ceapă, rădăcinoase însilozate, murăturile și varza murată.”
Art. 12. – Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii şi nici contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective. Prin proceduri interne, unităţile pot stabili ca la efectuarea operaţiunilor să participe şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, fără ca aceştia să facă parte din comisie.
În fapt comisia condusă de doamna Toma Magdalena a găsit bunurile imputate ilegal în falsul proces –verbal întocmit de acesta brânza, varza murată, documentele justificative, document care putea fi folosit la o falsă sesizare a unei infracțiuni de delapidare.
In fapt, la momentul preluării gestiunii, în fișele de inventar de la Serviciul Financiar figurau o mulțime de bunuri, care faptic nu existau, motiv pentru care persoana prejudiciata a fost nevoită practic ca cu ajutorul soțului acesteia să reutileze popota pentru a –si putea desfășura activitatea.
Practic de la circa 12 persoane care serveau masa , s-a trecut la circa 60-70 de persoane.
De la început doamna Dănescu Izabela nu a dorit ca persoana prejudiciata să preia gestiunea fapt pentru care nu i-a refăcut fișa postului timp de 8 luni de zile, din mai 2019, până pe 10 ianuarie 2020, încălcîndu-i drepturile legitime de a fi remunerată conform muncii prestate si pentru a ascunde alte „matrapazlacuri”.
Pentru a o putea elimina pe persoana prejudiciata, doamna Dănescu Izabela, în loc să întocmească contract de donație conform prevederilor legale cu soțul acesteia, a încheiat contract de sponsorizare, total ilegal, fapt recunoscut de Direcția Juridică a ANP.
Întrucât la inventarierea anuală persoana prejudiciata a subliniat faptul că nu există o parte din bunurile care apăreau în evidența contabilă, doamna Dănescu Izabela a hotărît să ii sustragă actele de proveniență a bunurilor cumpărate de persoana prejudiciata personal, iar apoi în baza unei prevederi a OMJ 1846/2010, să le introducă în inventarul popotei, scăpând astfel de întrebări cu privire la bunurile cumpărate din fondurile penitenciarului.
Mai mult, cu referite la dispoziția verbală dată de doamna Dănescu Izabela în data de 20.03.2020 , Direcția Inspecție Penitenciară, în adresa nr. 6104/6870/7459/05.06.2020, la pagina 8 paragraf 6, constată : ,,din aspectele anterior menționate se constată că operațiunea de inventariere a produselor din depozitul popotei și parțial din popota cadre a unității s-a efectuat, fără a exista o decizie scrisă a directorului unității în acest sens, cu eludarea prevederilor art.8 din OMJ 1846/2010. După ce am fost pusă, de penitenciarul Ploiești, în posesia documentelor furate, cu sprijinul ANP și al Ministerului Justiției a reușit să- si recuperez parțial bunurile sale personale, nu în totalitate pentru că o parte din documente au fost sustrase.
COLOSAL
De fapt, din probele din dosarul penal se constata ca nici în acest moment ,,Popota Penitenciarului Ploiesti” nu este funcțională, deși scriptic în evidențele contabile este dotată complet.
Oare de ce?
Alta nucleara
Doamna Deacu pe listele de inventariere cu obiectele de inventar din Procesul verbal nr.25728/26.03.2020 întocmit de Polifrone Ciprian a semnat , fiind de acord cu listele de inventariere, iar în declarația de inventariere ”Anexa 1” din Procesul Verbal nr.30453/01.07.2020 întocmit de director adjunct Toma Magdalena, doamna Deacu afirmă sub semnătură faptul că în data de 23.03.2020, comisia condusă de Polifrone Ciprian nu a inventariat și obiectele de inventariere. Atunci ce s-a inventariat? De ce și-a schimbat declarația? Doare puscaria sau pedeapsa?
DOAMNE, astia sunt sanatosi la “caput”?
Prin adresa B2/3263/3270/04.11.2020, Penitenciarul Ploiești, recunoaște faptul că a fost necesară constituirea unei noi comisii, numită de director prin DZU din 01.04.2020 președinte director adjunct Toma Magdalena, citam ”pentru falsificarea evidentă și nerespectarea prevederilor legale privind inventarierea” întrucât comisia din 23.03.2020, condusă de Polifrone Ciprian a încălcat prevederile legale.
În data de 20.03.2020, conform Notei de Constatare a Direcției Inspecție Penitenciară, nr.6104/6870/7459/05.06.2020, domnul Brânzan a încălcat prevederile legale cu privire la modalitatea de numire a comisiei de inventariere, stipulate în art. 8, din OMJ 1846/2010, întrucât nu a stabilit prin decizie scrisă componența comisiei de inventariere a elementelor din popota unității și nu a solicitat în scris prezența persoanei prejudiciate în calitate de gestionar, la efectuarea inventarului.
Pe timpul desfăsurării activității popotei cadre, respectiv din iunie 2019 și până în data de 30.03.2020. nu a asigurat condițiile prevăzute pentru activitatea popotei, conform art. 91, art.96 și 123, din O.M.J 2713/2001, fiind nevoie ca persoana prejudiciata să achiziționeze personal bunuri materiale pentru a-si putea desfășura activitatea în cadrul popotei din penitenciarul Ploiești.
Note de constatare din dosarul penal:
– la pag.4 , Deacu afirmă că persoana prejudiciata a semnat contractul de sponsorizare în biroul AFv si în incinta popotei a semnat Nir-urile. La contractual de sponsorizare înmânat soțului persoanei prejudiciate , sunt 3 Nir-uri , dar nu este semnătura persoanei prejudiciate.
– la pag.5 paragraf 2
Doamna Deacu recunoaște că persoana prejudiciata nu a dorit să se ocupe de contractual de donație, deci trebuia informat soțul acesteia și chemat pentru a i se înmâna un exemplar din contractual de donație.
-la pag.5 paragraf 3
Doamna Deacu susține că a efectuat o copie a contractului semnat, pe care a introdus-o în dosarul care conținea bonurile în original și certficatele de garanție ale bunurilor care au făcut obiectul contractului de sponsorizare, dar în procesul Verbal de inventariere condus de Toma Magdalena nu apare această copie, o alta constatare a organelor de cercetare penala.
Prima incercare de musamalizare si de acoperirea acestor furturi, prin adrese oficiale care din punctul nostru mai mult i-au ingropat in…penal:
La data de 03.04.2020, prin adresa nr 26020/PPPH/03.04.2020, Directorul de la aceea data, Celestin Branzan in formeaza oficial IPJ Prahova ca, „suportul optic al inregistrarilor ale camerelor de supraveghere din zona corpului administrativ se stocheaza pe o perioada de maxim 9 zile (o mare „gogoroata”, contrara tuturor prevederilor legale si ordinelor interne), iar inregsitrarile din data de 23.03.2020 NU au fost SALVATE.
Sa specificam ca la aceea data Valentin MATEI era director adjunct si raspundea de supraveghere ar fi de prisos, cei din sistem cunosc aceste aspecte iar fapta este PENALA!
Sa mai precizam ca acelasi imputernicit a declarat ca nu stie/nu cunoaste nimic si ca „gura nu ii miroase”?
Dar cum ar fi sa revenim cu noi probe/documente cum acest „imputernicit” a efectuat „negocieri cu anchetatorii? Devine din ce in ce mai interesant si inca ne mai miram cum acest „imputernicit” este mentinut la comanda Penitenciarulului Ploiesti. Imputernicirea ii expira la inceputul lunii aprilie si de cand am demarat dezvaluirile noastre cu documente a intrat brusc in concediu medical, probabil un colac de salvare in opinia sa sa nu fie demis si/sau schimbat. Vom reveni cu dezvaluiri si probe de domeniul fantasticului si paranormalului privind caracatita din Penitenciarul Ploiesti. (Cristina T.).
Furturi, falsuri si alte infractiuni succesive la Penitenciarul Ploiesti (IV)
Exclusiv
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu Răzvan zis „Salam” sare din fața aparatelor de păcănele direct în funcția de adjunct la Siguranța Circulației. Ore suplimentare cu sutele, neverificate, dar bine plătite. Restul? Afară, că „așa zice organigrama”.
Sindicatul lui Suditu: „Noi cu cine votăm?” – Cu Nae!
În timp ce angajații simpli se întreabă dacă mai au loc de muncă mâine, sindicatul lui Suditu își face treaba… dar nu pentru ei, ci pentru „șefii cu pedigree”.
Există un document trimis către Consiliul de Administrație, semnat fix de sindicatul lui Suditu, prin care acesta:
- este de acord cu Organigrama lui Nae (așa-numita „Organigrama cu chiloți”),
- se luptă și obține salvarea coordonatorilor, în special a lui Dinu Răzvan zis „Salam”.
Adică, în traducere liberă:
„Jos cu prostimea, sus coordonatorii! Trăiască organigrama, trăiască Nae, trăiască sinecurile!”
Sindicatul care, teoretic, trebuia să fie ultimul bastion de apărare al oamenilor simpli, se transformă în anexă la pixul lui Nae Comisionaru’ și al găștii de la vârf, aceeași care a orchestrat și restul „capodoperelor administrative” de la TCE Ploiești.
Dinu Răzvan „Salam” – de la păcănele la „Siguranța Circulației”
Piesa de rezistență în documentul lui Suditu: salvarea lui Dinu Răzvan, cunoscut în curte drept „Salam”.
Acest Salam nu e de la mezelărie, e de la „păcănele”:
- promovat de Nae până în funcția de adjunct Serviciu Siguranța Circulației – Control Legitimații de Călătorie,
- cu reputație „strălucitoare”: toată lumea știa că își face programul nu în teren, nu în birou, ci la aparatele de jocuri de noroc.
Și, ca în orice telenovelă administrativă de provincie:
- același Dinu Răzvan apare și în raportul CFG cu sute de ore suplimentare,
- ore neverificate și nejustificate, dar probabil foarte bine decontate.
Omu’ avea timp de toate:
- și la păcănele,
- și adjunct la Siguranța Circulației,
- și erou al orelor suplimentare fantomă.
Ce să mai, un „multitasking” de manual, model TCE Ploiești.
Raportul CFG și „sfinții” orelor suplimentare
Raportul CFG (același care deranjează pe toată lumea din „castă”) nu prezintă doar cifre, ci radiografia unui sistem bolnav:
- sute de ore suplimentare trecute pe numele lui Salam,
- lipsă totală de verificări reale,
- justificări de fațadă, exact cât să încapă în pixul cuiva.
Când vine vorba de oameni care chiar își fac treaba, TCE descoperă brusc litera legii, organigrame, „necesitate de reducere”, disciplină, tot tacâmul.
Când vine vorba de băieții „de casă” cu păcănele, se descoperă mereu înțelegere, portițe, suplimentare, promovări.
Unde e documentul?
Pentru cei interesați de dovezi, nu doar de povești:
- adresa respectivă, prin care sindicatul lui Suditu e de acord cu organigrama lui Nae și se bate pentru salvarea coordonatorilor (în special Salam),
poate fi găsită in institutie; - exact de acolo a fost „pescuită” și de ziarul de investigații Incisiv de Prahova.
Nu vorbim de bârfe de autobază. Vorbim de hârtii oficiale, parafate, trimise la CA, asumate de un sindicat care își vinde steagul exact celor împotriva cărora ar trebui să lupte.
Modelul TCE: protejații se salvează, muncitorii plătesc
Pe scurt, rețeta deja clasică la TCE Ploiești:
- Personaje ridicate în funcții de Nae – protejate cu sfințenie, salvate prin documente manevrate de sindicatul lui Suditu;
- Cei care și-au îndeplinit sarcinile de serviciu – lăsați fără loc de muncă, vânați prin organigrame „optimizate”, făcuți „excedentari” peste noapte.
Pe de o parte:
- Nae Comisionaru’ – artizanul „Organigramei cu chiloți”,
- protejații săi – Salam și ceilalți coordonatori salvați prin documente sindicale,
- conducerea (Dobrescu, Slăniceanu) și sindicatul – într-un dans comun, perfect sincronizat: „un pas înainte pentru șefi, doi pași înapoi pentru muncitori”.
Pe de altă parte:
- cei care au îndrăznit să-și facă datoria,
- cei care au deranjat cu întrebări,
- cei care nu au stat la „combinatii” cu ore suplimentare fictive și rapoarte cosmetizate – toți sunt buni de sacrificat.
De la accidentul falsificat la „feuda” Hipodrom și până la Salam
Totul se leagă într-un tablou grotesc:
- Raportul nr. 1729/05.11.2025 și accidentul falsificat al lui Popescu Narcis, cu implicarea lui Oancea;
- rolul dubios al conducerii (Dobrescu, Slăniceanu), care nu vede, nu aude, dar semnează;
- „feuda” de la Hipodrom, unde interesele personale cântă mai tare decât interesul public;
- sindicate transformate în anexe ale directorilor;
- Nae Comisionaru’, care își propulsează oamenii-cheie și-i salvează prin tot felul de combinații la nivel de CA;
- iar acum, documentul semnat de Suditu, prin care se consfințește oficial salvarea lui Salam și a coordonatorilor, în timp ce alții își pierd pâinea.
Nu mai vorbim de derapaje izolate, ci de un sistem în care:
- accidentul falsificat,
- organigrama croită pe blat,
- orele suplimentare fantomă,
- feudă, protejați, sindicatul „de acord cu șefu’”
sunt părți ale aceleiași povești.
Concluzie: Organigrama cu chiloți, dar fără rușine
Când tragi linie:
- „Organigrama cu chiloți” nu mai e o simplă glumă internă, este harta rușinoasă a clientelei și pilelor din TCE Ploiești;
- sindicatul lui Suditu nu doar că nu apără salariații, ci devine avocatul protejaților lui Nae;
- Dinu Răzvan „Salam” devine simbolul sistemului:
- promovat la Siguranța Circulației deși era cunoscut mai bine la păcănele decât în teren,
- umflat cu sute de ore suplimentare neverificate,
- salvat prin documente trimise la CA, în timp ce alții sunt trimiși la plimbare.
Iar dacă cineva mai are dubii, să caute adresa, exact cum a făcut și presa de investigație.
Hârtiile vorbesc mai tare decât discursurile lacrimogene de sindicat și comunicatele parfumate de conducere.
Până atunci, la TCE Ploiești se aplică o singură regulă:
Cine e cu Nae, trăiește. Cine e cu munca, pleacă. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim de ordine publică, vorbim de stand-up comedy instituțional.
La IPJ Prahova nu mai vorbim demult despre „instituție a statului”, ci despre o adevărată Grădiniță de Cadre: multă uniformă, puțină responsabilitate, și o debandadă totală ridicată la rang de stil de lucru. Legea e bună doar ca să fie fluturată în fața cetățeanului, nu și respectată în ograda proprie.
Ieri, în jurul orei 09.00, prin centrul Municipiului Ploiești, se derula o scenă de antologie:
o autoutilitară a IPJ Prahova „dansând” pe șosea cu stopul dreapta spate ars, exact ca și conduita celor care o manevrau. O imagine perfectă: becul mort din stop ca simbol al moralității stinse din instituție.
Când poliția face „paradă” cu mașina în ilegalitate
Să ne imaginăm un pic scenariul:
- Un simplu cetățean este oprit în trafic cu un bec ars la stop.
Rezultatul? Morală, amendă, puncte, „regulile sunt reguli, dom’le, siguranța rutieră nu e joacă!”. - Autoutilitara IPJ Prahova merge liniștită, prin centru, cu defecțiuni vizibile.
Rezultatul? Nici proces-verbal, nici rușine, nici măcar o urmă de jenă.
Ba mai și defilează, ca și cum ar fi la paradă: „Uitați-vă la noi, legea suntem noi, becul ars e doar un detaliu artistic”.
Asta nu mai e dublu standard, e regulament de circulație paralel, valabil doar pentru uniformă. Când cetățeanul greșește, legea e sabie. Când greșește IPJ Prahova, legea devine ventilator de birou: face zgomot, dar nu taie pe nimeni.
Grădinița de Cadre: unde legea e opțională
La IPJ Prahova pare că avem o școală specială, un fel de „Grădiniță de Cadre” unde se predă:
- „Cum să invoci legea doar când îți convine”
- „Cum să faci pe șeful în trafic cu cetățeanul, dar să circuli cu mașina-n pioneze”
- „Cum să transformi orice abuz într-un simplu «incident fără consecințe»”
Respectul față de lege? Ars, ca becul din stop.
Respectul față de cetățean? Dispărut, ca semnalul de avarie de pe autoutilitară.
În loc să fie primii care dau exemplu de conduită, sunt primii care demonstrează că la IPJ Prahova legea e decor, nu obligație. Când îți permiți să te plimbi prin centru cu mașina poliției cu defecțiuni vizibile, mesajul pentru oameni e simplu:
„Noi putem. Tu nu.”
Ce pățeai tu, ce nu pățesc ei
Întrebarea-cheie, pe care o înțelege orice român care a trecut măcar o dată prin filtrul poliției rutiere:
Ce pățea un simplu cetățean prins cu astfel de defect la mașină?
- Amendă.
- Morală.
- „Cum vă permiteți să ieșiți așa pe drumurile publice, puneți în pericol siguranța rutieră!”
Ce pățește IPJ Prahova când defilează cu autoutilitara în aceeași stare?
- Nimic.
- Tăcere.
- Eventual o glumă internă: „Lasă, bă, că merge și așa, nu ne oprește nimeni pe noi”.
Diferența e simplă:
Tu ești doar contribuabilul care plătește taxe, ei sunt cei care îți dau amenda cu legea în mână și stopul propriu ars.
Concluzie: legea nu e bec opțional
Când instituția care ar trebui să fie model de respectare a legii se plimbă senină cu autoutilitara defectă prin centrul orașului, nu vorbim doar de nepăsare, ci de sfidare directă a cetățeanului.
Legea nu e un bec pe care îl aprindem la control și îl stingem când e vorba de noi.
Atâta timp cât IPJ Prahova își permite să joace acest dublu rol – profesor sever pentru cetățeni, dar clovn auto pentru propriii agenți – orice discurs despre „siguranță” și „respectarea legii” devine doar un pamflet prost scris.
Noi doar îl rescriem mai bine. (Sava N.).
Exclusiv
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională
O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București spre Curtea Constituțională, cu destinația: „Ministerul care reglementează prin hârtii fantomă”. Potrivit Sindicatului Diamantul, miza este explozivă: cine are, de fapt, voie să taie și să spânzure drepturi salariale – ministrul, Parlamentul sau o structură anonimă, botezată „financiară centrală”, care dă ordine prin „puncte de vedere” pe care nu le-a votat nimeni și nu le-a văzut aproape nimeni?
În centrul scandalului se află art. 86 alin. (7) din Anexa VI la Legea-cadru 153/2017, acolo unde o singură sintagmă, „reglementării”, a fost transformată, cu multă imaginație birocratică, în armă de restrâns drepturi salariale de către Direcția Generală Financiară (DGF) a ministerului.
„Reglementare” pe sub masă: când Direcția Financiară se crede Parlament și Guvern la pachet
Excepția ridicată la Tribunalul București vizează exact această „magie semantică”: art. 86 alin. (7) este atacat în măsura în care permite interpretarea că structura financiară centrală a ministerului – DGF – poate „reglementa” drepturi salariale prin:
- puncte de vedere,
- interpretări „obligatorii”,
- hârtii interne care nu văd niciodată lumina Monitorului Oficial.
Adică, în loc ca drepturile salariale să fie stabilite prin legi, ordonanțe, ordine de ministru publicate și asumate, ele sunt, de fapt, redesenate în birouri de finanțiști cu pixul în mână și parafa pe colțul paginii. Să legiferezi prin „punct de vedere” e noul sport național: zero transparență, zero dezbatere, impact maxim.
Sindicatul Diamantul arată că o asemenea practică lovește direct în:
- art. 1 alin. (4) din Constituție – separația puterilor în stat,
- art. 1 alin. (5) – legalitate și securitatea raporturilor juridice,
la pachet cu o colecție de drepturi călcate în picioare: - art. 16 (egalitate în drepturi),
- art. 21 (acces la justiție),
- art. 24 (dreptul la apărare),
- art. 31 (dreptul la informație),
- art. 41 (dreptul la muncă și protecție socială),
- art. 78 (intrarea în vigoare a actelor normative, adică nu prin „adresa nr. X depusă la registratură”).
Viciul 1: Ministrul există doar pe hârtie, „structura” taie și spânzură
Primul viciu invocat: o competență personală a ministrului este pasată, ca o minge fierbinte, către o „structură” care nici măcar nu e subiect de drept.
Conform art. 20 din Legea 500/2002, ordonatorul principal de credite este ministrul, în persoană, cu nume, prenume, semnătură și răspundere. El trebuie să-și asume deciziile, să emită ordine, să semneze.
În practică, însă, arată Sindicatul Diamantul, scenariul arată așa:
- ministrul stă în vitrină,
- Direcția Generală Financiară decide prin „puncte de vedere”,
- iar angajații află că drepturile lor salariale sunt „reglementate” nu prin lege, ci prin interpretări interne, niciodată publicate oficial.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea e a ministrului, dar pixul de execuție și de tăiere a drepturilor e la o structură anonimă. Ministrul e doar decorul, „structura” e regizorul din umbră.
Viciul 2: Preluarea puterii de regulă de către contabili-juriști de ocazie
Al doilea viciu: atribuții de reglementare juridică sunt date unei structuri populate cu personal economic, în timp ce ministerul are, culmea ironiei, o direcție juridică plină de consilieri specializați, autorizați chiar prin Legea 514/2003.
Pe românește:
- juriștii există, sunt plătiți, au statut și atribuții,
- dar finanțiștii sunt cei care „reglementează” prin adrese, interpretând legea după cum dă bine la buget.
E ca și cum, într-un spital, protocolul medical ar fi stabilit nu de medici, ci de contabila șefă, prin „notă internă obligatorie”. Îți taie tratamentul din pix și îți explică apoi, cu aer grav, că „așa a reieșit din analiză”.
Viciul 3: Drept românesc cu fantome – „gestiune” fără gestionar, „reglementare” fără persoană
Al treilea viciu atinge direct arhitectura dreptului românesc: în România, reglementarea aparține întotdeauna unei persoane concrete, nu unei „structuri” fluide.
Chiar aceeași Anexă VI, la art. 90, cere ordin al ordonatorului de credite. Adică un act semnat de cineva asumat, nu un document rătăcit printr-un sertar al DGF.
În plus, Legea 22/1969, privind gestiunea bunurilor materiale, spune clar: nu există „gestiune” fără gestionar-persoană. Analog, nu ar trebui să existe „gestiune” de drepturi salariale fără o persoană care își asumă semnătura, nu o „structură” abstractă care se evaporă când apar problemele.
Dar în realitate, reiese din motivare, avem:
- „gestiune” a drepturilor salariale fără gestionar asumat,
- „reglementare” fără act normativ,
- puncte de vedere care se comportă ca niște ordine de ministru, dar nu poartă nicio răspundere de ministru.
„Punctul de vedere” care decide salarii: DGF face jocurile, instanța trebuie să taie nodul
Legătura cu dosarul concret este dureros de clară. În cauză, pârâții își justifică refuzul tocmai printr-un asemenea document: punctul de vedere DGF nr. 462624/2026.
Acest „punct de vedere” nu e doar o opinie inocentă; el este tratat ca lege internă:
- pe baza lui se resping drepturi,
- pe baza lui se refuză aplicarea unor majorări,
- pe baza lui se ciuntește ceea ce Legea 153/2017 părea să promită.
Instanța, în baza art. 18 alin. (2) din Legea 554/2004, trebuie să verifice legalitatea acestui punct de vedere. Iar aici intervine excepția: dacă textul de lege care permite DGF să „reglementeze” cade ca neconstituțional, tot ce decurge din el – inclusiv punctul de vedere 462624/2026 – devine emis fără competență. Adică simplă hârtie administrativă, fără putere de a tăia drepturi.
Pe scurt: dacă se rupe piciorul legal al DGF, se prăbușește tot scaunul de „interpretări obligatorii”.
Curtea Constituțională, invitată să stingă „incendiul” făcut cu pixul
Prin excepția trimisă de la Tribunalul București, Curtea Constituțională este pusă în fața unei întrebări esențiale pentru toată administrația publică:
Poate o structură tehnică, internă, cu personal economic, să condiționeze, să restrângă sau să rescrie drepturi salariale prin „puncte de vedere” nepublicate în Monitorul Oficial?
Dacă răspunsul este „da”, atunci:
- Constituția devine opțională,
- separația puterilor e decorativă,
- drepturile salariale ale angajaților depind de interpretările contabile ale unei direcții financiare.
Dacă răspunsul este „nu”, atunci ministerele vor trebui să facă ceea ce ar fi trebuit oricum să facă de la început:
- să reglementeze prin acte normative asumate,
- semnate de persoane competente,
- publicate transparent, nu ascunse în sertarele unei direcții.
Salariații între lege și „adrese”: statul cu două fețe
Potrivit Sindicatului Diamantul, această excepție nu e doar o „chichiță procedurală”, ci un test:
- dacă statul își respectă propriile reguli,
- sau dacă, în continuare, lasă „structurile” să decidă din umbră cât face munca oamenilor.
Pe un palier, legea promite, Constituția garantează, principiile sună impecabil.
Pe alt palier, totul e filtrat și amputat prin „adrese”, „interpretări” și „puncte de vedere” care nu apar în nicio colecție oficială de acte normative.
Curtea Constituțională va trebui să decidă dacă România e condusă prin legi sau prin Excel-uri bugetare cu antet de direcție financiară.
Până atunci, salariații rămân prinși între două lumi:
- lumea Curții Constituționale, plină de principii, articole și alineate,
- și lumea Ministerului, unde un „punct de vedere” anonim poate cântări, la leafă, mai mult decât toată Constituția pusă la un loc. (Cristina T.).
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 16 ore
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zile
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zile
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 16 ore
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI