Exclusiv
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
Ziduri groase, tăcere și o evadare care nu dă pace
În spatele zidurilor de la Penitenciarul Mărgineni nu se mai aude zăngănit de lanțuri, ci bâzâit de camere video. Lanțurile s-au dus, posturile de pază fizice s-au subțiat, iar „modernizarea” a venit la pachet cu o evadare de toată frumusețea.
Conform relatărilor de presă, ultima evadare de la Penitenciarul Mărgineni (județul Dâmbovița) a avut loc în seara de 12 august 2025: un deținut de 32 de ani, condamnat la 5 ani și 10 luni pentru act sexual cu un minor, a fugit de la punctul de lucru din INTERIORUL unității. A fost prins după aproape 18 ore de alergătură prin Dâmbovița și Prahova. 18 ore în care „sistemul de securitate” s-a făcut de râs cu tot cu camerele lui.
Presa a relatat că evadarea s-a produs în contextul desființării unor posturi de pază fizice, înlocuite cu supraveghere video. Pe românește: s-au dat oamenii afară din foișor și s-au pus televizorul în loc. Și, surpriză, imaginea n-a ținut loc de pază.
INCISIV de Prahova bate la ușă: „Deschideți arhiva, nu doar porțile!”
În fața acestui spectacol strălucitor de management „modern”, redacția INCISIV de Prahova a hotărât să nu se mulțumească cu zvonuri și comunicate parfumate și a înaintat, în baza Legii 544/2001, o solicitare oficială de informații către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), vizând strict activitatea Penitenciarului Mărgineni în perioada 2023–prezent.
Altfel spus: dacă tot scapă deținuții, măcar să nu scape și cifrele.
Solicitarea a fost trimisă directorului ANP, comisar-șef de poliție penitenciară Geo Bogdan Burcu, cu Ministerul Justiției pus „la curent” la rubrica „spre știință”. Nu de alta, dar e bine ca toată lumea să fie informată când sistemul se face că doarme.
O întrebare incomodă: câte ore suplimentare trebuie să faci ca să scape un deținut?
Primul capitol din întrebările INCISIV de Prahova lovește direct în inima problemei: resursa umană, adică oamenii care ar trebui să păzească zidurile, nu să doarmă pe ele.
Redacția cere, negru pe alb:
- câte ore suplimentare au făcut polițiștii de penitenciare în 2023, 2024, 2025 și în 2026 până în prezent;
- câte au fost compensate cu timp liber;
- câte au fost plătite efectiv;
- și, desigur, cât a costat tot acest dans al „suplimentarelor”.
Traducere: se vrea aflat dacă evadările se produc pe fond de oboseală, de subdimensionare a schemelor de personal sau pur și simplu pe fond de indiferență bine remunerată. Când oamenii lucrează la foc continuu, cu zeci de ore peste program, nu mai vezi deținutul care iese pe ușă, pentru că tu numeri zilele de concediu neefectuat.
Concediile – mit urban sau drept legal?
A doua temă: concediile de odihnă. Adică acea legendă urbană cu care sunt hrăniți angajații din sistemul public, dar pe care mulți o văd doar în Codul Muncii, nu și în viața reală.
INCISIV de Prahova cere:
- numărul total de zile de concediu neefectuate;
- numărul de angajați cu concedii restante;
- vechimea acestor concedii (din ce ani datează).
Dacă răspunsul oficial va arăta sute sau mii de zile de concediu neefectuate, atunci nu mai vorbim despre un penitenciar, ci despre un lagăr de lucru pentru angajați, în care pauza de odihnă e un fel de ficțiune birocratică. Dacă, dimpotrivă, totul e roz și concediile sunt la zi, înseamnă fie că unitatea e model, fie că realitatea de pe teren nu se aseamănă cu hârtiile.
Spital sau penitenciar? Epidemia de concedii medicale
Un alt punct dureros vizează absenteismul medical. Redacția solicită:
- numărul total de zile de concediu medical în perioada 2023–prezent;
- impactul financiar aferent.
Dacă personalul se îmbolnăvește pe bandă rulantă, fie avem o problemă cu condițiile de muncă, fie cu nervii oamenilor, fie cu amândouă. Un climat profesional toxic produce mai multă boală decât un virus respirator. Iar când jumătate din efectiv e pe rețetă, cealaltă jumătate trebuie să acopere ture, posturi și „camere video” care nu păzesc singure.
Munca deținuților: cine muncește, cine încasează?
Un subiect sensibil, atins în solicitarea INCISIV de Prahova, privește punctele de lucru exterioare ale unității:
- ce puncte de lucru există în prezent;
- unde sunt ele situate;
- câți deținuți muncesc în medie acolo.
Apoi vine întrebarea care ustură: ce venituri au fost obținute din activitatea acestor puncte în perioada 2023–prezent și ce sume au intrat efectiv în conturile unității?
Să ne înțelegem: vorbim de munca unor persoane private de libertate, supravegheate de personal public, în baza unor contracte. E legitim ca opinia publică să știe dacă banii ăștia se văd în condițiile de muncă și de detenție sau se pierd, miraculos, în ceața sistemului. Cine face profit din munca deținuților și ce primește în schimb penitenciarul? Din nou, cifrele au cuvântul – dacă vor fi comunicate.
Investiții pentru oameni sau pentru ciment?
INCISIV de Prahova solicită, în mod expres, valoarea totală a investițiilor realizate, în perioada 2023–prezent, în două direcții:
- îmbunătățirea condițiilor de muncă ale polițiștilor de penitenciare;
- îmbunătățirea condițiilor de detenție ale deținuților.
Aici se decide dacă Mărgineni e o închisoare a secolului XXI sau un depozit de oameni, cosmetizat cu două camere și un strat de var. Dacă banii s-au dus pe betoane, garduri și fier, iar oamenii – personal și deținuți – rămân în condiții mizerabile, atunci avem o problemă structurală: sistemul investește în ziduri, nu în siguranță reală.
Inventarul marelui secret: ce s-a cumpărat, pentru cine și cu cât?
Redacția mai vrea să afle și:
- ce obiecte de inventar și mijloace fixe au fost achiziționate între 2023 și prezent;
- și, mai ales, care este valoarea lor.
În mod normal, fiecare scaun, fiecare calculator, fiecare aparat de supraveghere ar trebui să aibă o explicație: cui folosește, ce problemă rezolvă, cum îmbunătățește activitatea. Când însă se cumpără „tehnică” doar ca să se bifeze modernizarea pe hârtie, ajungem la situația ridicolă în care avem zeci de camere video, dar un deținut tot reușește să își ia lumea în cap din interiorul unității.
Vocea personalului: plângeri multe sau frică multă?
Poate cea mai delicată zonă atinsă de solicitarea INCISIV de Prahova este aceea a petițiilor, sesizărilor și reclamațiilor formulate de personal în perioada 2023–prezent privind condițiile de muncă.
Surse din sistem, citate de INCISIV de Prahova, vorbesc despre:
- nemulțumiri serioase în rândul angajaților;
- presiuni administrative;
- un climat profesional tensionat;
- teama unora de a-și exprima oficial problemele, de frica repercusiunilor profesionale.
Dacă numărul sesizărilor este mare, înseamnă că personalul a început să nu mai suporte și strigă, instituțional, după ajutor. Dacă numărul este mic sau inexistent, în timp ce sursele spun altceva, înseamnă că frica e mai puternică decât realitatea oficială. Oricum ar fi, datele vor vorbi – sau tăcerea lor îi va trăda.
Controale „pe hârtie” sau măsuri reale?
Nu în ultimul rând, INCISIV de Prahova cere:
- numărul controalelor făcute de structurile ANP sau de alte instituții de control în perioada 2023–prezent;
- principalele măsuri dispuse în urma acestor controale.
Aici se vede dacă sistemul se verifică pe bune sau doar își face inspecții de curtoazie. Dacă la Mărgineni s-au făcut controale după evadare, iar rezultatul concret a fost un teanc de hârtii și nici o schimbare în teren, înseamnă că rolul lor e doar de decor. Pe de altă parte, dacă au existat măsuri clare, sancțiuni, reorganizări, atunci opinia publică merită să afle ce s-a schimbat efectiv ca o nouă evadare să nu fie doar „o chestiune de timp”.
Mărgineni: laborator de zvonuri sau caz-școală de management eșuat?
Întrebarea centrală, ridicată de demersul INCISIV de Prahova, e simplă și tăioasă:
sunt problemele de la Mărgineni doar zvonuri alimentate de gura lumii sau indicii clare ale unor disfuncționalități administrative care trebuie investigate serios?
Nivelul orelor suplimentare, concediile restante, absenteismul medical, veniturile din munca deținuților, investițiile reale în oameni, numărul sesizărilor și efectele controalelor – toate acestea, puse cap la cap, vor arăta dacă Penitenciarul Mărgineni este:
- o unitate care funcționează la limită, susținută de oboseala și frustrarea personalului;
- sau o instituție „model” doar în comunicate, unde problemele sunt ascunse sub covor până când, din când în când, câte un deținut scoate covorul pe ușă.
Transparență sau opacitate cu circuit închis?
INCISIV de Prahova a anunțat că va publica integral răspunsurile primite de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la instituțiile implicate și va continua să monitorizeze situația de la Penitenciarul Mărgineni.
Într-un stat care se pretinde european, transparența în administrarea unei închisori nu e un moft, ci o obligație:
- față de contribuabilii care plătesc sistemul;
- față de personalul care lucrează în condiții, adesea, de uzură psihică și fizică;
- față de deținuți, care sunt în grija statului, nu în custodia întâmplării.
Până când ANP va răspunde la întrebările precise ale redacției INCISIV de Prahova, rămâne o singură certitudine: zidurile de la Mărgineni sunt groase, dar nu atât de groase încât să mai poată ascunde la nesfârșit ceea ce camerele de supraveghere „uita” să vadă și ce rapoartele interne „uită” să scrie. (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
Clanul Nasului cu BMW în gard: Poligonul de prostie de la IPJ Prahova – de la nevasta fără centură la Dusterul de botez”
De la „spune-mi cine ți-a vorbit” la „spune-ne unde să mai ascundem un dosar” (aici)
Într-un stat normal, poliția prinde infractori.
În Prahova, IPJ-ul prinde… jurnaliști.
Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a intrat oficial în manualele de rușine instituțională în momentul în care a trimis redacției Incisiv de Prahova o adresă oficială prin care cerea, negru pe alb, identificarea surselor ce au furnizat informațiile despre BMW-ul MAI 59944 făcut praf în „misiune”.
Asta, în ciuda:
- art. 7 din Legea 504/2002 (Legea audiovizualului) – care protejează sursele jurnalistice;
- Constituției României – care garantează libertatea de exprimare;
- art. 10 CEDO și jurisprudenței CEDO – care spun clar: protecția surselor e „piatră de temelie” a libertății presei.
În loc să se întrebe „cum naiba am reușit să facem praf un BMW de zeci de mii de euro într-o misiune de doi lei?”, IPJ Prahova s-a întrebat „cine a vorbit?”.
De aici a pornit totul. Din prostie și tupeu. Iar bumerangul a venit fix în frunte, așa cum arată, pas cu pas, serialul de investigații publicat de Incisiv de Prahova.
BMW-ul-epavă și finul perfect: „Poliție pe pile”, ediția Irimia Laurențiu
În centrul „capodoperei” se află Irimia Laurențiu, produs de lux al „Poliției pe pile”:
- fost muncitor la CFR, încadrat direct în poliție în 2017, în marea „epocă” a încadrărilor din sursă externă;
- finul unui șef de poliție orășenească din județul Prahova;
- propulsat șofer al inspectorului-șef Cristian Manea;
- ajuns „vedetă” la Biroul Rutier Ploiești, cu acces la BMW-ul MAI 59944, una dintre puținele autospeciale moderne ale IPJ.
Surse interne – citate de Incisiv de Prahova – îl descriu ca:
- agresiv cu colegi și cetățeni;
- cu ieșiri violente (episodul de la Triaj, zona Vest a Ploieștiului – unde ar fi amenințat cu bătaia un om; dosar penal „făcut și uitat”);
- cunoscut în anturaj ca alcoolic „de casă”;
- agramat, dar pus să conducă în regim de urgență un BMW scump.
Rezultatul?
BMW-ul a ajuns epavă, doi agenți au ajuns în acte, iar IPJ Prahova a ajuns de râsul României.
Reflexul instituției?
Nu: „Am greșit, anchetăm, reformăm”.
Ci: „Dați-ne sursele, să știm pe cine strângem de gât!”
„Nasul” – șef de poliție orășenească: fin de BMW, soție la primărie, vecini la nunta de la Ramatuelle
Nimic nu se leagă în IPJ Prahova fără „Nasul” – șef de poliție orășenească, finu’ și prietenul de serviciu al sistemului.
Fapte și bârfe (clar delimitate) conturate în dezvăluirile și sursele citate de Incisiv de Prahova:
Fapt:
– Soția (sau fosta soție, după unii) a acestui șef de poliție a fost angajată, în 2024, consilier al primarului din Scorțeni. După mai puțin de un an, a plecat brusc. Ca și cum n-ar fi fost.
Bârfe consistente, citate ca atare:
- Ar fi fost angajată ca urmare a relației apropiate dintre șeful de poliție (Nasul lui Irimia) și primarul de la Scorțeni.
- Când relația s-a stricat:
- unii zic că doamna a „călcat strâmb” prin primărie;
- alții zic că șeful de poliție „n-a mai livrat” soluțiile necesare la anumite dosare penale.
- Fiica lor și-a făcut nunta la Ramatuelle, cu tot tacâmul.
În timp ce agenții de rând numără bonurile de benzină, „elita” își numără paharele de șampanie.
Indiferent ce parte a bârfei e reală, un lucru e clar:
soția a lucrat la Primăria Scorțeni împinsă de soțul-șef de poliție.
Restul – adică dacă s-au împăcat doar „de ochii vecinilor” – e treaba lor. Problema publică e alta: traficul de influență și nepotismul care țin loc de lege.
„Sunt soția comandantului!” – nevasta fără centură și agenta tăvălită de șefi
Scena de la Telega e manual de „Cum să umilești un polițist corect în 3 pași”.
Conform surselor citate de Incisiv de Prahova:
- Agenta Anghel Lorena, de la Postul Cornu, oprește o șoferiță:
- fără centură;
- la telefon la volan.
- Procedură perfectă:
- constată fapta;
- întocmește procesul-verbal;
- totul este filmat cu bodycam.
- Doar că șoferița nu e „orice muritoare”:
e soția șefului de poliție orășenească, nasul lui Irimia.
Și în loc să se comporte normal, se legitimează prin soț:
„Sunt soția comandantului Poliției orașului…”, de parcă ar fi astronaut NASA.
Agenta își face treaba. Aici, în filmele normale, ar urma: „Bravo, domnișoară, ați aplicat legea imparțial”.
În filmul de la IPJ Prahova urmează:
- agenta este „făcută troacă de porci”;
- este chemată la ordine la Câmpina;
- i se spune că „nu e bine ce a făcut”, că „nu ne facem rău între noi”;
- și i se servește perla:
„Dacă ție ți-ar amenda cineva iubitul, cum ar fi?”
Așadar:
- legea nu mai contează,
- bodycam-ul nu mai contează,
- siguranța rutieră nu mai contează,
- contează doar că doamna e „nevasta comandantului”.
Iar Biroul Control Intern?
Exact, acolo unde, potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, dosarele incomode se îngroapă, nu se clarifică. Aici nu mai e stat de drept, e curtea unui conac cu uniforme.
SRPCIV Prahova: „Unde-i permis, e și pilă”
În serialul „Grădinița de cadre” descris de Incisiv de Prahova, IPJ nu e singur.
Tandemul perfect: IPJ Prahova + SRPCIV Prahova.
Pe scurt, după investigațiile publicate:
- fosta șefă, comisar-șef Râmneanțu Ana Roxana, își avea în subordine propria soră, Rotaru Alice, secretară la SRPCIV și, simultan, președinte Europol Prahova;
- soră-șefă îi dă soră-secretară grad anticipat și salariu de merit;
- actuala șefă, comisar-șef Mitrea Nicoleta, ajunsă acolo cu sprijin politic, potrivit surselor, își:
- „propune singură” salariul de merit;
- programează examinatori cu 14–15 candidați pe zi;
- le transmite să nu mai „pice” candidații „din parcare”, nici măcar la neacordări de prioritate;
- face audiențe „pe sărite”, în timp ce oamenii obișnuiți așteaptă luni la rând un loc la înmatriculare.
Peste asta, vine „vedeta” SRPCIV:
- examinatorul Pîrvu Leonard, transferat disciplinar de la Mizil, implicat într-un incident la Mall Ploiești Sud, când, în timpul probei de mers cu spatele, candidatul a lovit un om;
- după ce Incisiv de Prahova relatează cazul, Pîrvu:
- „își bagă și scoate”;
- amenință că dă în judecată;
- se laudă cu „prieteni procurori”.
Când IPJ-ul semnează o hârtie prin care cere sursele presei, iar examinatorii de la permise flutură „prieteni procurori”, e clar:
nu justiția e respectată, ci doar prietenia.
Duster cu număr de botez: Ginel Preda, baronul cu familie la bord
Ca tabloul să fie complet, intră în scenă și „șeful de Duster botezat”:
Mihai-Ginel Preda, inspector-șef împuternicit al IPJ Prahova, protagonist constant al serialului documentat de Incisiv de Prahova.
Ziua de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova:
- o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef;
- la volan – șoferul instituției;
- în dreapta – Ginel Preda;
- în spate – soția și copilul.
Nu pentru misiune, nu pentru activitate oficială. Pentru drum de familie, „pe banii fraierilor”.
Numărul de înmatriculare – de tipul GYG/GIC – pare uns special „după Ginel”, să se știe clar că mașina e „a lui”.
În timp ce:
- Guvernul Bolojan taie salariile polițiștilor și bugetarilor;
- agenții de rând merg în rable la intervenții;
- polițiști onești stau la coadă la dreptate,
șeful împuternicit:
- își plimbă familia în Dusterul instituției;
- pe benzină plătită din bani publici;
- cu șofer al IPJ transformat în șofer personal.
După BMW-ul făcut praf, după Dusterul de casă, după mașinile de serviciu transformate în taxiuri de familie, cine să-l mai întrebe oficial pe Ginel Preda:
„Domnule inspector-șef, erați în misiune cu copilul pe banchetă?”
„Grădinița de cadre” și „bătrânul de serviciu”: ce urmează
Toate aceste episoade – BMW-ul făcut praf, finul Irimia, Nasul cu soție la primărie și nevastă fără centură, agenta pusă la zid, SRPCIV-ul cu permise la normă, examinatorul cu „prieteni procurori”, Dusterul de familie al lui Ginel Preda – nu sunt accidente.
Sunt simptomele unui sistem în care, așa cum a documentat Incisiv de Prahova:
- IPJ Prahova este condus de 13 ani prin împuterniciți, cu aceiași oameni rotiți la nesfârșit;
- controlul intern funcționează ca bâtă pentru incomozi și ca pernă pentru pile;
- „milițieni-analfabeți” sunt promovați, iar polițiștii cinstiți sunt sacrificați.
Și încă nu am ajuns la:
- „bătrânul procuror” care, potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, primește „la fix” dosarele polițiștilor incomozi;
- dosarul CAR-ului IPJ Prahova, ținut la sertar de o procuroare descrisă ca fiind corectă, dar presată;
- mecanismul prin care fiul „bătrânului de serviciu” ajunge să lucreze la SICE, în timp ce dosarele curg „la comandă”.
Acele capitole vor veni.
Deocamdată, e suficient atât ca să vedem un lucru limpede:
IPJ Prahova nu suferă de lipsă de imagine.
Suferă de exces de nesimțire.
Concluzie: „Mai mă leși?” – dar cu lupa pe voi
Când:
- un agent pe pile face praf un BMW;
- nasul lui își împinge nevasta la primărie și face scandal când i se amendează soția;
- o agenta corectă e umilită pentru că și-a făcut datoria;
- șeful IPJ își plimbă familia cu Dusterul de serviciu, în timp ce Guvernul taie lefuri;
- SRPCIV produce permise „la normă”, iar examinatorii amenință cu „prieteni procurori”;
- IPJ Prahova trimite adrese prin care cere presei să-și trădeze sursele,
nu mai vorbim despre „derapaje”.
Vorbim despre un sistem de clan, cu epoleți.
Presa – în speță Incisiv de Prahova, care a publicat toate aceste dezvăluiri, cu documente și surse multiple – nu este dușmanul legii.
Este dușmanul hoției, pilelor și prostiei cu girofar.
Iar pentru toți nasii, fini, soții de comandanți, șefi împuterniciți și examinatorii cu „prieteni procurori”, mesajul e simplu:
Libertatea presei nu se cere la raport, nu se pune la dosar și nu se bagă în gard cu BMW-ul.
Mai mă leși?
Serialul abia a început. (Cristina T.).
Exclusiv
Poliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
Când legea bate pas de defilare peste libertatea presei
Inspectoratul Județean de Poliție Prahova a decis, în 2026, că Europa, CEDO, Regulamentul european privind libertatea presei (EMFA) și bunul-simț sunt niște detalii enervante, care pot fi puse frumos la dosar, la „și altele”. Într-o adresă oficială trimisă ziarului de investigații Incisiv de Prahova, conducerea IJP a reușit performanța de a cere exact ce nu are voie să ceară: divulgarea surselor jurnalistice.
Potrivit scrisorii deschise semnate de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe și alte organizații importante din media și societatea civilă, această măsură este abuzivă și incompatibilă cu legislația europeană și românească. Mai mult, acestea solicită tragerea la răspundere a celor care au semnat această adresă oficială.
„Operațiunea «Spune-mi sursa, că nu-ți fac nimic»”
Pe 19 mai 2026, conducerea IJP Prahova a transmis redacției Incisiv de Prahova un document prin care cere nici mai mult, nici mai puțin decât numele persoanelor care au furnizat informațiile folosite într-un articol de presă.
Articolul respectiv, publicat în decembrie 2025, relata despre un accident rutier petrecut în Ploiești, în care a fost implicată și o mașină a Poliției Prahova. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre planurile secrete ale NATO, ci despre un accident cu o autospecială a poliției, subiect de interes public, nu „dosar de stat paralel”.
Cererea de divulgare a surselor vine la pachet cu un dosar penal (nr. 10/283/P/2026), deschis pentru infracțiunea de „divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice” (art. 304 alin. 2 Cod Penal). Formula clasică: dacă nu ne convine ce a scris presa, poate găsim un articol de lege să îi închidem gura.
Europa zice „Protejați sursele”, IJP Prahova aude „Predați sursele”
Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass-mediei (EMFA) este în vigoare din august 2025. Nu e boală, e lege. Și în acea lege scrie negru pe alb că jurnaliștii și furnizorii de servicii media au dreptul la protecția surselor, iar statele membre – inclusiv România – NU au voie să-i oblige să le divulge.
Scrisoarea deschisă semnată de ActiveWatch și celelalte organizații reamintește explicit că:
- EMFA garantează protecția surselor și a comunicărilor confidențiale;
- statele nu au voie să oblige redacțiile sau jurnaliștii să spună cine le-a dat informații;
- protecția se extinde inclusiv asupra persoanelor aflate în relații profesionale cu presa, care ar putea deține astfel de informații (Art. 4 EMFA).
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul spune „nu umblați la surse”, în timp ce IJP Prahova întreabă cu un aer ofuscat: „Bine, dar nu se poate măcar puțin?”.
„Motiv imperativ de interes public” nu înseamnă „ne deranjează articolul”
Regulamentul EMFA e clar: doar în situații rare și bine justificate poate fi limitat dreptul la protecția surselor jurnalistice. Este nevoie de:
- un „motiv imperativ de interes public”,
- o măsură proporțională,
- și o autorizare prealabilă din partea unei autorități judiciare sau a unei autorități independente și imparțiale.
Exact această logică este reluată și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), invocată în scrisoarea deschisă, inclusiv prin ghidurile Consiliului Europei (Guide on Article 10 of the European Convention on Human Rights – 2022, A handbook for legal practitioners – 2017).
Organizațiile semnatare arată limpede: simplul fapt că există un dosar penal deschis nu transformă, ca prin minune, orice cerere a poliției într-un act legitim. O etichetă de „dosar penal” lipită pe o adresă abuzivă nu o spală de ilegalitate.
Când cei care trebuie să aplice legea se împiedică în ea
Din analiza prezentată în scrisoarea deschisă reiese că solicitarea IJP Prahova (aici) nu respectă standardele europene și românești privind protecția surselor. Organizațiile semnatare consideră situația „inacceptabilă”: instituțiile care ar trebui să apere legea par să nu o cunoască sau, mai grav, să o ignore.
Și aici lovitura este directă: ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, ApTI, Asociația Rădăuțiul Civic, Centrul FILIA și Centrul de Resurse Juridice cer explicit anchetarea situației de către IGPR și luarea de măsuri împotriva cadrelor MAI responsabile de această adresă abuzivă.
Cu alte cuvinte, societatea civilă întreabă: cine răspunde pentru această tentativă de a îngropa protecția surselor jurnalistice sub preșul unei corespondențe „nesescret” cu antet frumos?
Când presa e la interogatoriu, democrația e la percheziție
Cazul Incisiv de Prahova nu este doar un episod local, de „mic scandal la Prahova”. Este un test: cât de departe își permit instituțiile de forță să meargă împotriva presei, în ciuda legislației europene și a jurisprudenței CEDO?
Faptul că organizații cu reputație solidă în domeniul drepturilor omului, jurnalismului și participării publice – precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice sau CeRe – sar public în apărarea redacției Incisiv de Prahova arată dimensiunea problemei. Nu e vorba doar despre un articol și un accident cu o mașină de poliție, ci despre un principiu fundamental: presa nu este oficiu de declarații pentru poliție.
Concluzie: Sursele nu se predau la ghișeul poliției
Când un inspectorat județean de poliție cere unei redacții să își livreze sursele „la pachet, cu nume și prenume”, nu asistăm la un simplu derapaj birocratic. Vedem un atac frontal la adresa libertății presei, comis exact de cei care ar trebui să garanteze respectarea legii.
În timp ce EMFA, CEDO și legislația internă urlă „protejați sursele jurnalistice!”, adresa oficială trimisă Incisiv de Prahova pare să spună relaxat: „Da, dar noi am vrea să le știm, totuși…”.
Răspunsul ferm al organizațiilor de media și al societății civile arată că astfel de practici nu pot trece sub tăcere. Dacă cei care cer surse abuziv nu sunt trași la răspundere, următorul pas este să vedem jurnaliști invitați „prietenește” să-și aducă și laptopul, și carnetul de notițe, și, eventual, conștiința, direct la sediu.
Iar asta nu mai e doar pamflet – e scenariu sumbru pentru orice democrație care se respectă. (Cristina T.).
Panouri cu tupeu pe DN1: „STOP VEXLER”, START HALUCINAȚII. Băicoiul doarme, extremismul clipește din panou
„Stop Vexler”, start spectacol: când panoul face legea, iar legea stă pe marginea drumului
Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, șoferii nu mai văd doar gropi și nervi, ci și panouri cu mesajul mare cât frustrarea unora: „STOP VEXLER”.
Adică, altfel spus: „STOP lege adoptată, promulgată, în vigoare, dar noi vrem să ne jucăm de-a statul paralel pe panou”.
Potrivit surselor locale, în spatele acestui curaj cât un carton tipărit ar sta Cristina Mihaela Ilie, personaj politic local plimbat prin AUR, SOS și, mai nou, ACT – un fel de abonament la toate versiunile de „anti-sistem”, cu update-uri frecvente, dar fără manual de utilizare.
Legea Vexler: statul zice „da”, panoul zice „nu”
Mesajul „STOP VEXLER” nu e vreo poezie de bordură, ci o bătaie cu palma peste ce numim, teoretic, stat de drept.
Ținta este legea inițiată de deputatul Silviu Vexler, privind combaterea antisemitismului, xenofobiei și promovării ideologiilor extremiste – lege trecută prin Parlament, promulgată de președinte și deja parte din legislația în vigoare.
Cu alte cuvinte:
- Statul român spune, oficial: „Nu vrem antisemitism, nu vrem xenofobie, nu vrem fascism, legionarism, rasism, extremism”.
- Panoul de la Băicoi răspunde: „STOP VEXLER”, cu subînțelesul „Stop lege împotriva extremismului, că ne deranjează la narativ”.
Legea, cunoscută public drept „Legea Vexler”, a fost promovată, potrivit Digi24, tocmai pentru a întări instrumentele legale împotriva antisemitismului, xenofobiei și promovării organizațiilor, simbolurilor și materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Forma finală a actului normativ poate fi consultată pe Digi24, pentru cine mai știe să citească altceva decât sloganuri pe fundal colorat.
Panoul de Băicoi, noua tribună a „curajului anonimizat”
Demersul Cristinei Ilie se înscrie perfect în categoria clasică românească: „nu-mi place o lege, nu o contest constituțional, nu o atac legal, o scuip pe panou pe DN1”.
Un fel de referendum personal cu LED împotriva unei legi a statului român care combate extremismul.
În loc să discute argumentat conținutul legii, să propună amendamente, să organizeze dezbateri, să vină cu alternative, se preferă metoda „STOP VEXLER” – un slogan vag, suficient de ambiguu încât să adune aplauze de la oricine n-a citit legea, dar e gata să fie indignat la comandă.
Autoritățile: „Ne-am deplasat, ne-am uitat, ne-am întors. Mulțumim, la revedere”
Potrivit unor surse locale, problema ar fi ajuns și la urechile autorităților. Reprezentanți ai Poliției Locale s-ar fi deplasat până la Primăria Băicoi, probabil să se asigure că panourile nu fug singure de acolo.
Rezultatul?
- Nicio măsură clară de îndepărtare a afișajului, până în prezent.
- Nicio comunicare publică serioasă despre concluziile vreunei verificări.
- Doar tăcere administrativă, acoperită de sloganuri tipărite frumos, cu font mare.
Când e vorba de taxe locale, instituțiile se mișcă rapid. Când e vorba de panouri care lovesc frontal într-o lege ce combate antisemitismul și extremismul, brusc se intră în modul „observăm, analizăm, amânăm”.
Băicoiul, laboratorul civic: legea e opțională, panoul e obligatoriu
Mai mulți membri ai comunității cer ca organele abilitate să verifice dacă afișajul respectă legislația – nu doar cea privind publicitatea stradală, ci și legislația privind incitarea, propaganda sau campaniile publice împotriva unor legi destinate combaterii extremismului.
Întrebarea e simplă:
- În România anului 2026, oricine are bani de panou poate să facă „campanie” împotriva unei legi care apără minorități și ține în frâu extremismul?
- Sau mai există totuși o linie roșie între libertatea de expresie și sabotarea, la nivel simbolic, a unui cadru legal creat tocmai pentru a preveni derapajele periculoase?
Deocamdată, la Băicoi, concluzia este amar-comică:
„Legea Vexler” apără statul de extremism, dar statul nu se apără nici măcar de niște panouri cu tupeu. (Cristina T.).
IPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
Clanul Nasului cu BMW în gard: Poligonul de prostie de la IPJ Prahova – de la nevasta fără centură la...
Poliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
Când legea bate pas de defilare peste libertatea presei Inspectoratul Județean de Poliție Prahova a decis, în 2026, că Europa,...
DN1, Băicoi: panourile sfidează legea, IPJ Prahova sfidează fișa postului
Panouri cu tupeu pe DN1: „STOP VEXLER”, START HALUCINAȚII. Băicoiul doarme, extremismul clipește din panou „Stop Vexler”, start spectacol: când...
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
Ziduri groase, tăcere și o evadare care nu dă pace În spatele zidurilor de la Penitenciarul Mărgineni nu se mai...
Justiție la grămadă: judecătoarea cu opinia gata scrisă, pusă să judece din nou același om” din M.A.I.
O judecătoare își recunoaște opinia „preformată”. Sistemul o lasă să judece mai departe La Tribunalul Iași, se joacă un...
STATUL „ÎMPUTERNICIȚILOR” ETERNI: CUM A DEVENIT IPJ CARAȘ-SEVERIN MOȘIA PRIVATĂ A IGPR-ULUI
În timp ce legea este literă moartă pentru șefii de la București, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Caraș-Severin s-a transformat...
Ierarhia vinei sub lupa Justiției: Sentințe „la indigo” pentru șefi și subalterni în dosarul mușamalizării de la IPJ Cluj
O sentință recentă a Curții de Apel Cluj ridică semne de întrebare fundamentale despre modul în care balanța legii cântărește...
Arma tăcerii, învinsă de lege: Directiva anti-SLAPP devine scutul sindicatelor din Poliție împotriva proceselor de intimidare
O nouă eră a protecției juridice se prefigurează pentru cei care au curajul să denunțe abuzurile din sistemul polițienesc. Directiva...
Rachete pe hârtie, milioane pe bune: anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul pe 2,3 milioane de hectare fantomă
Cum să nu faci nimic, dar să cheltui aproape 100 de milioane În România administrativă, s-a inventat perfecțiunea: un sistem...
Viitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
Cerul s-a rupt, comuna s-a înecat, dar statul era ocupat cu carnetul de amenzi Sâmbătă, 06.06.2026, o rupere de nori...
Olimpiada căpușelor: Sala Sporturilor din Ploiești, transformată într-un decor de „survivor” pentru cetățenii curajoși
În timp ce alte orașe civilizate se bat în baze sportive moderne, Ploieștiul propune un concept revoluționar: „Sportul Extrem printre...
JUSTIȚIA „OARBĂ” SAU DOAR SOMNAMBULĂ? CUM SE JUDECĂ DOSARELE LA ALBA IULIA: FĂRĂ PROBE, DAR CU O DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ PENTRU MAI
În timp ce cetățeanul de rând își imaginează că un judecător cântărește probele cu balanța în mână, la Curtea de...
IPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
Vasluiul nu mai este de mult doar țara bancurilor cu spirtoase, ci a devenit oficial laboratorul de experimente logice al...
RACHETE ÎN NORI, MINTE ÎN CEAȚĂ. MAFIA ANTIGRINDINA. Cum a ajuns România captivă într-o pseudo-știință scumpă, unsă cu iodură de argint și propagandă
Când „știința” trage cu rachete și logica fuge de rușine Un specialist care chiar știe ce înseamnă știință aplicată –...
Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi Foști polițiști și militari se trezesc, după...
-
Exclusivacum 4 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 4 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Administratieacum 5 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 24 de ore
Viitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 5 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
-
Exclusivacum o zi
IPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login