Anchete
Banii românilor din pensiile private, direcționați spre industria de armament? PSD împinge limita prudenței investiționale
Pilonul II, noua sursă de finanțare pentru industria de apărare
Prudența investițională este aruncată în aer, dezvăluie Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu: PSD vrea ca banii din pensiile private ale românilor să poată fi investiți în industria de apărare.
Parlamentarii social-democrați au depus un proiect de lege prin care administratorii fondurilor de pensii private vor putea investi în acțiuni ale companiilor din România care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în firme cu activități cu dublă utilizare.
Criticii atrag însă atenția că, în lipsa unor contracte ferme cu statul, valoarea acțiunilor acestor societăți listate la bursă riscă să fie extrem de volatilă, ceea ce ar putea afecta direct siguranța economiilor pentru bătrânețe ale participanților la sistem.
Industria de apărare, „salvată” din conturile viitorilor pensionari
PSD își justifică inițiativa prin nevoia de a „revigora” industria națională de apărare. Proiectul de lege prevede ca fondurile de pensii să poată cumpăra acțiuni la companiile românești de profil listate la bursă, între care Cotidianul Național amintește Aerostar Bacău (reparații, modernizări și producție de aeronave militare), IAR Brașov (producție și reparații de elicoptere), Avioane Craiova (avioane de antrenament și luptă) și Turbomecanica București.
Problema majoră, punctată în analiza din Cotidianul Național, este contextul: contractele mari rezultate din împrumutul de 16,7 miliarde de euro prin SAFE au fost direcționate în afara țării de Guvernul Bolojan. În aceste condiții, așteptările privind o revigorare rapidă a companiilor românești din apărare par mai degrabă optimiste decât realiste.
Strategia de apărare, folosită ca argument politic
Inițiatorii PSD își fundamentează propunerea legislativă pe Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, document care consacră rolul economiei în arhitectura de securitate.
Parlamentarii arată că strategia cere economiei naționale să genereze resurse pentru programele de înzestrare și să contribuie direct la producția de echipamente și tehnologie militară, inclusiv prin dezvoltarea capabilităților cu dublă utilizare. Totodată, Strategia prevede revitalizarea industriei naționale de apărare și utilizarea unor instrumente economice și financiare – inclusiv consolidarea pieței de capital și stimularea investițiilor private – pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat și a susține proiectele de interes strategic.
PSD: „Adaptare la prioritățile strategice, nu risc suplimentar”
Potrivit social-democraților, fondurile de pensii investesc deja, prin natura mandatului lor, preponderent în instrumente tranzacționate pe piețe reglementate, sub reguli stricte de prudență: diversificare, lichiditate, calitate și securitate. În această logică, susțin ei, utilizarea pieței de capital pentru finanțarea economiei reale și, în special, a sectoarelor strategice este „pe deplin compatibilă” cu rolul acestor fonduri.
PSD afirmă că lărgirea expresă a cadrului pentru investiții în emitenți listați care activează în domeniul apărării și securității nu ar însemna o abatere de la protecția participanților, ci o „adaptare proporțională” la prioritățile strategice naționale și la misiunea pieței de capital de a finanța pe termen lung.
Dubla miză invocată de inițiatori
Social-democrații susțin că proiectul ar produce un „dublu efect benefic”:
– pe de o parte, ar permite „diversificarea prudentă” a portofoliilor fondurilor de pensii și accesul la „oportunități investiționale” în sectoare strategice, în interesul participanților, cu menținerea excluderilor ferme pentru arme interzise sau controversate;
– pe de altă parte, ar valorifica piața de capital și capitalul instituțional autohton ca instrument de finanțare pe termen lung a industriei de apărare.
Întrebarea-cheie: unde rămâne prudența investițională?
În prezent, conform legislației, administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să urmărească siguranța și rentabilitatea banilor participanților. Din acest motiv, circa 70% din activele fondurilor sunt investite în titluri de stat, considerate cele mai sigure instrumente, iar o parte mai mică în acțiuni ale unor companii solide listate la bursă.
Propunerea PSD ridică astfel o întrebare esențială, subliniată de analiza Cotidianului Național: poate fi industria de apărare – dependentă de comenzi politice, bugete publice și decizii internaționale – tratată ca un plasament „prudent” pentru economiile de pensie ale românilor?
Rămâne de văzut dacă Parlamentul va considera că riscurile de volatilitate și dependență de stat sunt compatibile cu rolul esențial de protecție pe care îl are sistemul de pensii private. Până atunci, dezbaterea despre folosirea banilor de pensie pentru a finanța tunurile și rachetele industriei de apărare este abia la început.
Anchete
Reconfigurarea puterii în instanțe: CSM a scos la concurs 155 de posturi de președinte. Lista completă a funcțiilor de conducere vizate
Sistemul judiciar din România se pregătește pentru un val masiv de schimbări la vârful ierarhiei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat startul oficial procedurilor pentru ocuparea a peste 150 de funcții de președinte, acoperind toate palierele justiției, de la judecătorii locale până la curți de apel și instanțe militare.
Decizia Secției pentru Judecători: Calendarul promovărilor pentru perioada iulie-noiembrie 2026
Potrivit unei dezvăluiri făcute de publicația Lumea Justiției, Secția pentru judecători a CSM a aprobat, în ședința de joi, 2 iulie 2026, organizarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere. Calendarul de desfășurare a probelor este fixat pentru intervalul iulie-noiembrie 2026, fiind vizate posturile care sunt deja vacante sau care urmează să se elibereze până la data de 9 ianuarie 2027.
Miza este una uriașă: sunt scoase la concurs 155 de funcții de președinte la curți de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și instanțe militare din întreaga țară.
Radiografia posturilor vacante: Bucureștiul și marile orașe, puncte fierbinți pe harta concursului
Analiza listei oficiale scoate în evidență un deficit major de conducere la nivelul unor instanțe-cheie. Conform documentelor publicate de CSM, situația în marile unități judiciare se prezintă astfel:
- Curtea de Apel București: Se caută președinte pentru însăși Curtea de Apel, dar și pentru tribunalele strategice din subordine (Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Ilfov). În Capitală, sunt vizate și șefiile de la Judecătoriile sectoarelor 1, 4 și 6.
- Curtea de Apel Craiova: O listă lungă de 14 poziții, incluzând Judecătoria Craiova și unități precum Slatina, Caracal sau Corabia.
- Curtea de Apel Ploiești: Sunt scoase la concurs conducerile Tribunalelor Prahova și Buzău, alături de judecătorii importante precum Câmpina, Sinaia, Târgoviște sau Pucioasa.
- Curtea de Apel Timișoara: Include funcția de președinte al Curții de Apel, precum și tribunalele Timiș, Arad și Caraș-Severin.
Instanțele militare și tribunalele specializate, incluse în procesul de selecție
Nici sectorul militar nu face excepție de la acest proces de înnoire. Lista publicată vizează șefia Curții Militare de Apel București, precum și posturile de președinte la Tribunalul Militar Cluj și Tribunalul Militar Iași. De asemenea, sunt scoase la concurs posturi la tribunalele specializate, precum Tribunalul Specializat Mureș.
Oportunitate pentru carieră și stabilitate instituțională
Acest concurs reprezintă un moment esențial pentru stabilitatea sistemului judiciar, având în vedere numărul mare de posturi care vor fi ocupate prin examen. Magistrații care aspiră la aceste funcții vor trebui să parcurgă etape riguroase de evaluare a managementului și a cunoștințelor profesionale.
Prin această mișcare, CSM urmărește să asigure o conducere stabilă și performantă pentru următorii ani, într-un moment în care sistemul de justiție se confruntă cu provocări legislative și administrative majore. Termenul limită pentru vacantările luate în calcul (ianuarie 2027) oferă o predictibilitate necesară pentru organizarea internă a instanțelor din România. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea care a spus „nu” lui Portocală iese din scenă: ultima pensionare de pe lista CSM
CSM își numără pensionările: una singură, dar grea
Joi, 02/07/2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi o singură pensionare. Doar una. Dar nu orice nume, ci unul care a deranjat direct „epoca Portocală”, așa cum reiese din dezvăluirea publicației Lumea Justiției.
Personajul principal: judecătoarea Carmen-Mihaela Pricope de la Curtea de Apel Ploiești. Adică exact judecătoarea care, împreună cu colegul judecătorul Mihai-Viorel Tudoran, a avut „obrăznicia” de a nu se închina în fața dosarelor fabricate marca DNA Ploiești – SRI.
Achitarea care a stricat „scenariul Portocală & Co.”
În anul 2022, completul format din Carmen-Mihaela Pricope și Mihai-Viorel Tudoran l-a achitat definitiv pe fostul șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică.
Dosar? Fabricat, potrivit dezvăluirilor, de „celebrul” tandem de la DNA Ploiești, procurorii Mircea Negulescu (Portocală) și Alfred Savu, în colaborare cu SRI. Schema clasică a vremurilor de glorie: combinația DNA–SRI, rețetă de „justiție” spectaculoasă pe sticlă, mai puțin în realitate.
Dar, în cazul Tudorică, filmul nu s-a mai terminat cu cătușe și declarații sforăitoare. S-a terminat cu achitare definitivă, semnată de Pricope și Tudoran. Iar acum, una dintre vocile care au contrazis „legendara” construcție de la Ploiești iese din sistem, prin pensionare.
Portocală rămâne în manuale, Pricope iese la pensie
Ironia istoriei judiciare românești: Mircea Negulescu – Portocală, simbol al dosarelor fabricate, rămâne nume de manual și exemplu de „așa nu”, în timp ce judecătoarea care a resetat un abuz printr-o achitare definitivă se retrage discret la pensie.
Publicația Lumea Justiției subliniază exact acest paradox: de pe ordinea de zi a Secției pentru judecători din CSM strălucește o singură pensionare – Carmen-Mihaela Pricope, judecătoarea care a spus, practic, „stop joc” într-un dosar construit de Portocală & echipa, cu binecunoscuta „susținere tehnică” a SRI.
Un sistem care se spală pe mâini, nu pe conștiință
Că plecarea vine acum, în 2026, după o achitare incomodă din 2022, va fi prezentată, desigur, ca simplă coincidență birocratică. Totul legal, totul regulamentar. O singură pensionare pe ordinea de zi, nimic de văzut, circulați.
Rămâne, însă, imaginea:
- un fost șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică, scos din malaxorul dosarului fabricat;
- doi procurori DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Alfred Savu, asociați cu practicile de laborator de „justiție spectaculoasă”;
- SRI, pomenit ca partener de colaborare în construcția dosarului;
- o judecătoare, Carmen-Mihaela Pricope, care a semnat achitarea definitivă și acum iese la pensie, singura „pensionare oficială” a ședinței.
În timp ce sistemul își numără liniștit ieșirile la pensie, rămâne întrebarea pe care o lasă în urmă acest caz, consemnat de Lumea Justiției:
câți Tudorici n-au avut norocul să dea peste un complet ca Pricope–Tudoran înainte ca Portocală & Co. să-și termine „opera”? (Irinel I.).
Anchete
DNA își mai pierde din dinți: încă un procuror sare în barca pensiei
Liniște suspectă pe frontul pensionărilor: doar două „evacuări” din parchet
E liniște ciudată în împărăția procurorilor. Atât de liniște, că aproape îți țiui în urechi. Într-o țară în care valul de pensionări a devenit sport național, marți, 30 iunie 2026, Secția pentru procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, pentru amnezicii instituționali) a aprobat doar două ieșiri la pensie. Doar două. Ca și cum, brusc, toată lumea ar fi decis să rămână pe metereze până la adânci bătrâneți.
Numai că una dintre aceste două pensionări nu e deloc banală: privește un procuror din cadrul DNA, Direcția Națională Anticorupție. Informația este dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care urmărește atent, de ani buni, mișcările de trupe din sistemul judiciar.
DNA Cluj pierde un soldat: Vasile Ionuț, la revedere, Dosare!
Prima decizie a Secției pentru procurori a CSM sună sec, birocratic, dar are efect de mic cutremur în ograda DNA:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului VASILE IONUȚ, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, începând cu data de 20.07.2026.”
Traducere din limbă de lemn în limbă de pamflet: încă un procuror DNA, de la Cluj, își închide dosarele, își strânge hârtiile, își salută colegii și se retrage pe tărâmul generos al pensiei speciale. Direcția Națională Anticorupție mai pierde un om din linia întâi, dar, desigur, sistemul e „rezilient”, „puternic” și „independent” – până la ultimul care apasă butonul de pensionare.
Data de 20 iulie 2026 devine, astfel, ziua în care Serviciul teritorial Cluj al DNA rămâne fără un procuror: domnul Vasile Ionuț. Un nume în plus pe lista celor care au decis că e mai bine să numeri lunile de pensie decât probele din dosare.
De la Turda la tribunal: procuror cu grad mare, drum scurt spre pensie
A doua decizie a Secției pentru procurori a CSM vizează un alt parchet, mai departe de lumina reflectoarelor DNA, dar nu mai puțin important pe tabla de șah a justiției:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei SOTELECAN ANDREEA DOINA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal, începând cu data de 01.08.2026.”
Cu alte cuvinte, doamna procuror Sotelecan Andreea Doina, care activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar cu rang de parchet de tribunal, spune „adio” funcției la 1 august 2026. Încă o rotiță din angrenajul sistemului care iese, oficial, la pensie. Neoficial, fiecare astfel de ieșire înseamnă un loc liber, un dosar redistribuit, o schemă care se subțiază, dar care, pe hârtie, merge înainte „fără probleme”.
CSM, funcția copy-paste: „înaintarea către Președintele României…”
Ambele hotărâri ale Secției pentru procurori a CSM urmează același tipar mecanic:
„înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare…”.
Cu alte cuvinte, CSM se ocupă să trimită la Cotroceni actele, iar Președintele României, după ritualul cunoscut, va semna eliberarea din funcție.
Dincolo de formula rigidă, datele concrete sunt clare și nu pot fi „cosmetizate”:
- procuror VASILE IONUȚ, DNA – Serviciul teritorial Cluj, pleacă la pensie de la 20.07.2026;
- procuror SOTELECAN ANDREEA DOINA, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, grad de parchet de tribunal, pleacă la pensie de la 01.08.2026.
Aceste decizii, dezvăluite de Lumea Justiției, punctează două noi „ieșiri din scenă” în sistemul de parchete, într-o perioadă în care, culmea, pare „destul de multă liniște” pe frontul pensionărilor.
Liniște înainte de furtună sau sistem obosit?
Dacă ne luăm după aparențe, doar două pensionări aprobate într-o ședință a Secției pentru procurori a CSM ar părea un detaliu de subsol. Dar, în contextul ultimilor ani, în care valul de plecări la pensie a lovit serios parchetele și instanțele, fiecare nume contează.
Faptul că între cele două decizii se află și un procuror al DNA, Serviciul teritorial Cluj, nu este deloc de ignorat. Sistemul se goleşte, încetul cu încetul, de oamenii cu experiență, iar formulele tipizate de eliberare din funcție ascund, sub un strat gros de limbaj administrativ, realitatea simplă: încă două uniforme de procuror atârnă în cui, în vreme ce dosarele rămân, ca de obicei, în grija „celor rămași”.
Datele sunt acolo, negre pe alb, așa cum le-a prezentat CSM și cum le-a semnalat Lumea Justiției. Restul e liniștea aceea ciudată, care se așază între un val de pensionări și următorul. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



