Connect with us

Exclusiv

Nominalizarea care irita SIE si serviciile secrete externe partenere/Un tanar contabil (32 ani) de la o clinica medicala privata din Bucuresti nominalizat ambasador pentru Emiratele Arabe Unite

Publicat

pe

În urma aprobării și semnării de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, au fost publicate, la 4 februarie 2022, decretele de rechemare a 10 ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai României, care urmează să își încheie misiunea, conform legii, în termen de 90 de zile de la această dată. Corelativ, au fost înaintate de către Ministerul Afacerilor Externe 12 propuneri de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea acestora era vacantă.
Acest demers este unul uzual, continuând procesul firesc de înnoire a conducerii misiunilor diplomatice ale României, inițiat în anul 2020 și continuat în anul 2021, în conformitate cu practicile și prevederile instituționale, și vizează șefii de misiuni care au îndeplinit sau au depășit deja mandatul uzual de 4 ani în exercitarea funcției de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României.
În conformitate cu prevederile legale, propunerile de rechemări și respectiv de numiri sunt aprobate de către Președintele României, fiind inițiate de către Ministerul Afacerilor Externe și avizate de către Prim-ministrul României.
MAE a avut în vedere, pentru propunerile de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, o serie criterii care să corespundă exigențelor acestor posturi care asigură reprezentarea României la nivel înalt atât în sistem multilateral, cât și bilateral, criterii aplicate și în celelalte etape ale acestui proces de înnoire a conducerilor misiunilor diplomatice ale României.
Astfel, persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomați de carieră și cunosc foarte bine problematicile în atenție. În avansarea acestor propuneri au fost avute în vedere, în special, profesionalismul și pregătirea pentru specificul postului în care ar urma să își desfășoare mandatul persoanele nominalizate, precum și parcursul profesional, competențele și pregătirea necesare asumării unei astfel de poziții. La fel ca și până acum, elementul principal în formularea acestor nominalizări au fost reprezentat de competențele și abilitățile candidaților de a îndeplini aceste funcții, cu scopul de a apăra și promova interesele României și ale cetățenilor români în afara granițelor, pentru a contribui la o reprezentare mai bună a României peste hotare și, implicit, la o imagine mai bună a țării noastre în relația cu partenerii săi externi, în conformitate cu liniile strategice promovate la nivelul politicii externe a României.
În etapa următoare, Ministerul Afacerilor Externe urmează să transmită către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a celor 12 candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României. Pentru candidații pentru posturile diplomatice bilaterale va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961. Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerii avizului acestora, care are caracter consultativ, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, acolo unde este cazul, Președintele României semnează decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.
Prezentăm mai jos, lista cu persoanele propuse pentru a ocupa o funcție de ambasador:
1. Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York – Cornel Feruță (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2014 și exercită, din ianuarie 2020, funcția de secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul MAE. A desfășurat până în prezent o activitate prestigioasă, care a contribuit în mod semnificativ, inclusiv din perspectiva aprecierii sale în plan internațional, la promovarea și credibilitatea României. A fost, în perioada 2007 – 2012, șeful Misiunii Permanente a României la Organizațiile Internaționale de la Viena. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul aceleiași Misiuni în perioada 2000 – 2004. În Centrala MAE, a mai ocupat funcțiile de director general pentru afaceri politice / Director Politic, în perioada 2012 – 2013 și director de cabinet al ministrului afacerilor externe, între 2005 și 2007. În 2004 a fost director al Direcției Balcanii de Vest și Cooperare Regională. A exercitat mai multe funcții și poziții de responsabilitate majoră și în cadru multilateral internațional. Din septembrie 2013, a făcut parte din conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA), ca director general adjunct, respectiv, în perioada iulie – decembrie 2019, ca director general interimar. În calitate de reprezentant al AIEA, a participat la semnarea „Acordului nuclear” (Joint Comprehensive Plan of Action/JCPOA) cu Teheranul. În perioada 2012 – 2013 a fost președinte al Comitetului Pregătitor al Conferinței de Examinare a Tratatului de Neproliferare, în septembrie 2011 a fost președinte al celei de-a 55-a Conferințe Generale a AIEA, între octombrie 2008 – septembrie 2010 a fost vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, Guvernator din partea României. A mai ocupat funcțiile de coordonator din partea Președinției OSCE pentru reabilitare post-conflict și președinte al procesului de elaborare a Strategiei AIEA 2012-2017. Vorbește limbile engleză și franceză).
2. Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva – Răzvan-Victor Rusu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2019 și ocupă, din 2016, funcția de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. În perioada 2007 – 2012 a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Italia, Malta și San Marino, precum și Reprezentant Permanent al României la agențiile ONU (FAO, FIDA, PAM). În perioada 2014 – 2017 a fost șeful delegației României la International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), iar în intervalul 2012 – 2016, a ocupat funcția de emisar special al MAE pentru Parteneriatul Estic al UE și de director general al Departamentului Afaceri Regionale din Ministerul Afacerilor Externe. În Centrala MAE a mai deținut, inter alia, pozițiile de director general al Direcției Generale Europa Extinsă (2004 – 2007) și director adjunct al Direcției ONU. Vorbește limbile engleză, franceză și italiană.)
3. Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg – Ion Jinga (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2017 și exercită, din august 2015, funcția de reprezentant permanent al României la ONU, New York. Din această poziție, a îndeplinit o serie de funcții în premieră pentru țara noastră, precum cea de Președinte al Comitetului de decernare a Premiului ONU pentru Populație, în 2019, 2020 și 2021, Președinte al Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Internațională (2018 – 2019), Președinte (2018) și Vicepreședinte (2019) al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, co-președinte al procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate (2016 – 2017). Anterior, a deținut funcția de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, între 2008 și 2015, iar în perioada 2003 – 2008 a fost ambasador al României în Regatul Belgiei. În Serviciul Exterior a mai exercitat, între 2000-2001, rolul de însărcinat cu afaceri a.i. și adjunct al ambasadorului în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, Bruxelles, iar între 1998 – 1999 a fost adjunctul ambasadorului în cadrul aceleiași instituții, pe durata misiunii în Serviciul Exterior începute în anul 1995. În Centrala MAE a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general pentru Uniunea Europeană și membru al delegației României la Convenția privind viitorul Europei și Coordonator al Secretariatului Național al Delegației României, în intervalul 2002 – 2003, și membru în echipa de negociere a aderării României la UE, între 2000 și 2004. Vorbește limbile engleză și franceză.)
4. Republica Moldova – Cristian-Leon Țurcanu (Diplomat de carieră. Exercită, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina. Anterior, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, a ocupat funcția de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008 – 2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală, între noiembrie 2015 și august 2016, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală, între aprilie și septembrie 2014, respectiv director adjunct al aceleiași direcții, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014. Vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.)
5. Ucraina – Alexandru Victor Micula (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și exercită, din 2019, funcția de Reprezentant cu însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul MAE. În perioadele noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și februarie 2016 – ianuarie 2018 a ocupat funcția de secretar de stat pentru afaceri interinstituționale în cadrul MAE, iar între noiembrie 2007 și iunie 2008 a fost secretar de stat, coordonatorul național pentru organizarea Summitului NATO de la Bucureşti. În perioada octombrie 2011 – februarie 2016 a fost ambasadorul României în Ungaria, iar în intervalul iunie 2014 – iunie 2016 a fost Secretar al Comisiei Dunării. A îndeplinit, de asemenea, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Danemarcei și Republica Islanda, între 2009 și 2011. În perioada 2002 – 2007 a fost ambasadorul României în Republica Argentina și Republica Paraguay. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena (1999-2001) și al Ambasadei României la Budapesta (1997 – 1999). În Centrala MAE a mai îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe (iunie 2008 – aprilie 2009), director general pentru politici strategice (în perioada februarie – iunie 2007), director de cabinet al ministrului afacerilor externe și purtător de cuvânt al MAE (ianuarie 2001 – octombrie 2002). Vorbește limbile engleză și spaniolă și are cunoștințe de limbă maghiară.)
6. Regatul Suediei – Daniel Ioniță (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019 și a ocupat, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Anterior, în perioada 2015 – 2016, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE. În perioada 2011 – 2015, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României la Stockholm, unde a îndeplinit funcția de prim-colaborator în perioada 2002 – 2006, și la Misiunea României la NATO și UEO Bruxelles, în 2002 și anterior, în 1998. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director al Direcției Politici de Securitate în perioadele octombrie 2008 – mai 2009 și noiembrie 2009 – septembrie 2010, precum și de director adjunct al aceleiași direcții, în intervalul 2008 – 2009. A fost director adjunct, în 2000 și 2001-2002 și șef serviciu, în perioada 1999-2000, al Direcției NATO, UEO și Probleme Strategice. Vorbește limbile engleză, franceză și suedeză/norvegiană.)
7. Turkmenistan – Ion Naval (Diplomat de carieră. Ocupă postul de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României în Republica Azerbaidjan din octombrie 2021, funcție pe care a îndeplinit-o și în intervalul septembrie 2020 – aprilie 2021. În perioada aprilie 2020 – octombrie 2021 a exercitat rolul de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul aceleiași ambasade. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României în Ucraina, în perioada 2008 – 2019. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a lucrat în cadrul Direcţiei Europa de Est şi Asia Centrală, în perioadele 2019 – 2020 și 2007 – 2008. Vorbește limbile rusă, franceză, ucraineană, engleză.)
8. Republica Singapore – Iulian Buga (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și a ocupat, din 2015, funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Suediei. Anterior, a îndeplinit funcțiile de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, în perioada 2013 – 2015, în Irlanda, în perioada 2009 – 2013, și în Regatul Țărilor de Jos, în intervalul 2001 – 2007, unde a deţinut şi poziţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, ocupând și poziția de Preşedinte al Comitetului Conferinţei Statelor Părţi. În Centrala MAE a fost, între 2007 şi 2009, secretar de stat pentru afaceri politice şi strategice, iar anterior a ocupat funcțiile de director, în perioada 1999 – 2001, și director adjunct, în intervalul 1993 – 1994, al Direcţiei pentru America de Nord, precum și director adjunct al Direcției Protocol, în perioada 1992 – 1993. Vorbeşte limbile engleză şi franceză.)
9. Emiratele Arabe Unite – Octavian-Bogdan Badica (Ocupă, din 2010, funcția de șef al departamentului pentru verificare și raportare (head of controlling and reporting) în cadrul unei rețele private de sănătate, poziție din care gestionează întreaga activitate financiară a instituției și o serie de activități de coordonare aferente. Anterior, a ocupat funcția de auditor senior în cadrul unei importante firme de consultanță și audit. Este licențiat în administrarea afacerilor în cadrul Universității din București (2005 – 2008) și în limbi străine, cu o specializare în limbile engleză și arabă de la Universitatea Dimitrie Cantemir din București (2005 – 2008). Vorbește limbile engleză, arabă și franceză.)
Game over!
La nominalizarea domnului Octavian-Bogdan Badica ne-am blocat!
„Persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomați de carieră și cunosc foarte bine problematicile în atenție” – se precizeaza de catre M.A.E.
Deci s-a anunțat nominalizarea drept ambasador pentru Emiratele Arabe Unite (nu oriunde, atenție) a unui tânăr contabil (32 ani) al unei cunoscute clinici medicale private din București, licențiat in studii economice. Mai contează ca nu îl recomanda nimic in acest sens, nu este diplomat, nu a avut nicio legătura cu MAE? Diplomații de cariera din MAE ce părere au, mai au sanse in aceasta conjunctura sau sa se reprofileze contabili / auditori? (va rugam sa va grăbiți pana nu se ocupa toate locurile, si nu suntem sarcastici!)
Suntem curioși și noi cine l-a recomandat pe acest domn, vocea și talentul? Cum s-a ajuns la el, și de ce nu s-a luat in calcul (de exemplu) pe contabilul de la Policlinica orășenească Târgu-Bujor? O fi pila cuiva, maestre ?
Oare a fost nominalizat acest tanar contabil doar pentru ca la Rețeaua de sănătate REGINA MARIA de unde provine se trateaza anumite personaje de la „varf”? (Cristina T.).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Beaua_privat%C4%83_de_s%C4%83n%C4%83tate_REGINA_MARIA?fbclid=IwAR0S5l64Nf_BV_Mqih33hZ0c5cHpByNF2SYqhqPrKNvYPandqUU1GLwWZOo
https://ro.wikipedia.org/wiki/Wargha_Enayati?fbclid=IwAR1DHKE7Zbn3t0rjWt4Jw2xApjLe8CAunBhopgdjCc36GkR7FIlbNZtS8a0

 

Octavian Badica

Controlling and Reporting Manager
Se alatura REGINA MARIA in 2010, in calitate de Financial Controller. Un an mai tarziu, devine Controlling and Reporting Manager, rol din care gestioneaza intreaga activitate financiara a Grupului, cu raportare directa catre CFO si Board.

Exclusiv

Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)

Publicat

pe

De

CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI”

Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești s-a transformat, din instituție a statului, în decor pentru fițe cu număr „de cineva”. Agentul de poliție Stănică Mihai își făcea treaba când, brusc, o decapotabilă albă Mercedes cu numărul PH 01 TID intră în curtea postului ca și cum ar fi parcare de supermarket.

Numărul „PH 01 TID” nu este o simplă plăcuță – este declarația de superioritate pe roți: „eu sunt TID, nu muritor de rând”. Deși la intrare tronează un semn uriaș cu ACCES INTERZIS (scris clar, „ca la prost”, cum se spune în text), mașina se înfige direct în curte, blocând intrarea și ieșirea autospecialelor.

Agentul Stănică face ce scrie în fișa postului: îl abordează pe șofer, îl întreabă dacă a venit cu vreo reclamație – în regulă, atunci lasă mașina afară – și îi explică, simplu, că postul de poliție nu e service auto și nici showroom pentru decapotabile rătăcite.

TRANSPIRATUL CRONIC CU IFOSĂ DE „TATA REZOLVĂ”

Din mașină coboară un individ extrem de agitat, extrem de infatuat și extrem de transpirat – transpirat cronic, cum îl descriu martorii. Exact profilul pentru care polițiștii cer DrugTest: transpirație abundentă, agitație, reacții disproporționate.

Omul începe spectacolul:
– țipă,
– gesticulează,
– amenință cu „tata”,
– debitează fără logică faptul că „nu are unde parca” și că „s-a stricat mașina”, deși aceasta funcționa perfect.

Chiar și dacă ar fi avut probleme tehnice, Postul Păulești nu e vulcanizare, nu e service, iar curtea Poliției nu e „loc de refugiu” pentru băieți cu număr personalizat și ego cât IPJ-ul.

Șoferul:

  • refuză să se legitimeze,
  • refuză să mute mașina,
  • refuză orice urmă de bun-simț.

Rezultatul: este sancționat contravențional de agentul Stănică Mihai. Între timp, după aproximativ o oră, sosește un echipaj de la Ploiești cu aparatul DrugTest. Transpiratul cronic este testat: nu iese drogat, însă iese complet negativ la capitolul bun-simț.

TATA CU PORTOFELUL, NU CU EDUCAȚIA

Nu trece mult și pe scenă intră tatăl acestui „copil imatur la 40 de ani”. Un domn mai în vârstă, cu bani, dar fără maniere. După relatare, omul nu vine să-și tragă odrasla de urechi, ci să-i spele mofturile cu influență:

  • se laudă că „vorbește cu Preda”,
  • promite că „o să vadă polițiștii cine este el”,
  • afirmă că „ei sunt familia Toma”, de parcă numele vine la pachet cu imunitate legală, nu cu responsabilitate.

E limpede că „Preda” din discurs nu e șeful de post Preda Marius – prezentat ca o slugă obedientă, fricoasă, cu probleme în casnicie și îngropat în datorii – ci șeful IPJ Prahova, Preda Ginel. Acolo e miza. Postul Păulești e doar decorul.

În loc să spună „bă, ai 40 de ani, te legitimezi, muți mașina și închizi gura”, tatăl îl susține și își folosește relațiile pentru a lovi în polițistul care doar și-a făcut treaba.

„MARELE DOCTOR”, DOAR CÂND E VORBA DE PRESTIGIU

Abia după scandal iese la iveală cine e transpiratul cu PLACI TID.

Conform relatării și surselor, este vorba de Toma Iustin Daniel, prezentat drept „marele doctor de la Clinica Dentirad”. Așa se recomandă el, așa îl laudă tatăl său, de parcă ar fi descoperit leacul la cancer, nu drumul scurt între decapotabilă și IPJ.

Mama ar fi, potrivit surselor, avocat în Ploiești. Iar Dentirad este descrisă ca un așa-zis „spital” cu legături la IPJ și cu evaziune „la greu”. Aici vorbim de afirmații care circulă pe surse, nu de o sentință penală, dar exact pe aceste suspiciuni se clădește tupeul și siguranța lui TID.

MEDIC, PHD STUDENT, AUTO-DUMNEZEU PE INSTAGRAM

Pe un profil de Instagram cu numele de utilizator „toma.iustin”, apare următoarea carte de vizită:

„Endocrinology Doctor
PhD student
Be a king? Think not, why be a king when you can be a God?”

Adică, tradus liber: nu-l încape pământul. Nu vrea să fie rege, când se poate juca de-a Dumnezeu. Exact atitudinea cu care intră în curtea Poliției Păulești: „ce acces interzis, când eu sunt Dumnezeu cu PH 01 TID?”

Asta nu mai e doar o declarație „de imagine”, este mentalitatea cu care tratezi o instituție a statului ca pe o anexă a garajului familiei.

POZE LUCIOASE, CARTE DE VIZITĂ LUCIOASĂ, COMPORTAMENT MIZER

Pe un profil de Facebook cu numele „Iustin Toma” apare:

  • localizare: București,
  • instituție: Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”,
  • fotografii atent „lucrate”: pe fundal de oraș, zâmbete, poziții de influență, imagine de tânăr „de succes”.

Într-o altă imagine, același tip de decor: un bărbat bine îmbrăcat, zâmbitor, în fața unei clădiri emblematice din București, cu textul: „3…2…1…Smile!”.

Pozele strigă: „viață frumoasă, carieră, prestigiu.”
Faptele de la Păulești strigă: „mocirlă, aroganță, dispreț față de lege.”

Acesta este contrastul: imagine de broșură vs. comportament de mahala cu pile.

CUM SE ÎNDOAIE IPJ PRAHOVA: „A VENIT BCI, ȘTERGEȚI URMELE!”

Partea cea mai grețoasă abia aici începe.

Într-o captură de ecran de pe un grup WhatsApp denumit „SPR 3 Blejoi”, apar mesaje referitoare exact la acest caz:

  • se menționează că „se așteaptă prezența BCI la secție și la Postul Poliției Păulești”,
  • se vorbește de „spetă acolo”,
  • se fac remarci ironice despre „profesia de medic” a personajului,
  • apare inclusiv un mesaj șters („Acest mesaj a fost șters”), semn clasic de „hai să nu lăsăm urme scrise”.

Totul pentru CE? Pentru un proces-verbal dat corect unui șofer care a intrat unde scrie negru pe alb ACCES INTERZIS și a refuzat să se legitimeze și să mute mașina.

Concret, după ce tatăl a invocat „Preda”, a doua zi:

  • vine BCI Prahova la Postul Păulești,
  • se ridică imaginile de pe camerele Primăriei care surprind curtea postului,
  • vine cineva de la SOP – Serviciul Ordine Publică personal să ridice procesul-verbal aplicat șoferului,
  • se cer rapoarte,
  • se face presiune „să nu afle presa”.

Pentru un amărât de „maimuțoi de șofer”, cum este plastic descris în relatare, se pune în mișcare un aparat întreg. Nu pentru că legea a fost încălcată, ci pentru că un transpirat cronic cu pile s-a simțit ofensat.

ÎN FAȚA VICTIMELOR, LENT. ÎN FAȚA LUI TID, TURBO.

Întrebarea centrală, pusă chiar în text, e aceasta:

La câte:

  • ultraje,
  • violuri,
  • crime,
  • cazuri precum Vexler Băicoi,

ați văzut o asemenea operativitate, asemenea implicare, asemenea aliniere de structuri (BCI, SOP, ridicare camere, rapoarte fulger)?

Răspunsul e limpede:

  • pentru victime reale: greu, cu întârziere, cu lipsă de personal,
  • pentru „doctorul TID” cu număr personalizat: instantaneu, ca la comandă.

Nu a venit nici SOP, nici BCI pentru tragedii cu victime, dar pentru orgoliul rănit al familiei Toma, IPJ Prahova s-a prezentat ca la inspecție de ministru. Singura structură care a mai lipsit a fost NASA. În rest, totul prezent la Păulești.

ȘEFII: UNUL SLUGĂ, ALTUL STĂPÂN. POLIȚISTUL CINSTIT – ȚINTA.

În această schemă, personajele-cheie sunt:

  • Preda Marius, șeful de post Păulești – descris ca slugă obedientă, fricoasă, cu probleme în căsnicie și îngropat în datorii, incapabil să-și apere subalternii sau să spună NU presiunilor;
  • Preda Ginel, șeful IPJ Prahova – numele invocat amenințător de tatăl șoferului: „o să vorbesc cu Preda, o să vedeți voi cine suntem noi”.

Iar între ei, la mijloc, agentul Stănică Mihai, singurul care, paradoxal, a făcut ce trebuie: a aplicat legea.

Cine este „lucrat”?
– Nu transpiratul cu Mercedes.
– Nu familia cu pile.
– Ci polițistul care n-a știut că, în IPJ Prahova, semnul ACCES INTERZIS nu se aplică la „dumnezei auto”.

ZEUL TID ȘI LUTUL DIN CURTEA POSTULUI

Pe Instagram, profilul „toma.iustin” spune:
„Be a king? Think not, why be a king when you can be a God?”

În realitate, la Păulești, același spirit se manifestă așa:

  • nerespectarea regulilor,
  • refuz de legitimare,
  • sfidarea poliției,
  • apel la „tata” și la „Preda”,
  • mobilizarea BCI și SOP împotriva unui agent care și-a făcut treaba.

E logica omului convins că este deasupra tuturor, inclusiv a legii. Nu drogurile l-au trădat la DrugTest, ci ego-ul.

Sursele mai susțin și că respectivul „fumează ceva de calitate”. Poate nu doar la propriu, ci mai ales la figurat: fumează din plin aroganță, autosuficiență și impresia bolnavă că este Dumnezeu în propriul județ.

PRAHOVA, LOCUL UNDE LEGEA TRANSPIRĂ ȘI SE ȘTERGE CU SERVIETA (aici)

Acest caz – în care un simplu proces-verbal dat corect a generat:

  • intervenția BCI,
  • intervenția SOP,
  • ridicarea camerelor Primăriei,
  • presiuni interne,
  • mesaje pe grupul SPR 3 Blejoi, inclusiv șterse ulterior,

arată nivelul de mocirlă în care se scaldă o parte din IPJ Prahova.

Nu se mișcă pentru victime.
Nu se agită pentru dosare grele.
Dar pentru un transpirat cronic cu număr PH 01 TID, legături în Poliție și profil de Instagram în care se autoproclamă „God”, instituția sare în picioare.

Agentul Stănică Mihai, de la Postul Păulești, devine astfel exemplul viu al polițistului care, dacă îndrăznește să aplice legea și unui „cineva”, riscă să fie călcat de propriul sistem.

Și atunci se naște întrebarea cea mai grea: în ce bază legală au ridicat azi cei de la BCI filmările de la Primărie – există cumva un dosar penal făcut în timp record sau vorbim de o ridicare abuzivă, ilegală, făcută doar pentru confortul unui cetățean transpirat, caz în care IPJ Prahova nu doar că nu apără legea, ci o calcă în picioare încă o dată, cu bocancii relațiilor și ai slugărniciei.

Iar cât timp România acceptă ca un „doctor cu decapotabilă” să fie mai presus decât un polițist care își face treaba, Prahova va rămâne județul unde legea nu se aplică – doar transpiră, se șterge și se ascunde în spatele unor uși cu ACCES INTERZIS pe care băieții „de sus” le deschid cu piciorul. Vom reveni. (Cristina T.).
Citeste in continuare

Exclusiv

Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări

Publicat

pe

De

De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot

Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva zile de eschivări penibile, tăceri strategice și mimat amnezia colectivă în partidul „Mișcarea Noi Ploieștenii” (MNP), a apărut piesa de rezistență: o fotografie de arhivă, intrată în posesia redacției (conform sursei citate în textul original), în care primarul municipiului Ploiești apare zâmbitor la un marș LGBT.

Nu, nu e dublură, nu e photoshop, nu e „un unchi” care seamănă. E chiar edilul-șef, surprins în timp ce participă la un eveniment LGBT, în Capitală, alături de un participant înfășurat în steagul curcubeu – simbolul oficial al comunității LGBT. Imaginea arată un primar extrem de relaxat, bine dispus, în carne, oase și… ideologie asumată.

De aici începe comedia amară: ceea ce la București e mândrie progresistă, la Ploiești devine subiect tabu, ascuns sub preș, cu consilieri care ori „nu știu”, ori fug la propriu de întrebări.

„Nu suntem progresiști, doar pozăm așa în poze”

Fotografia de arhivă nu mai lasă loc de interpretări: Mihai Polițeanu a fost prezent, fizic și zâmbăreț, la marșuri LGBT din Capitală. Nu e vorba de o postare dată „din greșeală”, nici de un „share nefericit”. Este participare la un eveniment public, cu un mesaj clar.

Faptul că imaginea surprinde primarul la un astfel de marș demonstrează că orientarea ideologică progresistă nu este o excentricitate izolată a unor colegi de partid, ci o linie asumată la vârful MNP. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre „păreri personale”, ci despre o direcție politică.

Și totuși, în Ploiești, aceeași echipă se preface că n-are nicio legătură cu subiectul. În fața electoratului conservator, discursul se schimbă brusc: tăcere, schimbat subiectul, ignorat întrebările.

Manual de manipulare MNP – „Spune una la București, alta la Ploiești”

Sursa inițială (articolul publicat în 18 iunie 2026, ora 10:23) conturează clar cele patru „dovezi” ale unei agende ascunse. Piesele de puzzle se potrivesc perfect, doar că MNP se preface că nu vede imaginea de ansamblu.

Șeful de partid apasă butonul „PRIDE ON”

Președintele formațiunii „Mișcarea Noi, ploieștenii”, Șerban Pitic, a ieșit primul în față – dar nu în fața ploieștenilor, ci pe Facebook. A lăudat public marșul Bucharest PRIDE 2026, cerând drepturi pentru comunitatea LGBT „chiar și cu prețul oprobriului”.

Cu alte cuvinte, partidul care l-a făcut primar pe Polițeanu își asumă deschis o agendă progresistă în spațiul public național. Mesajul e clar, ferm și asumat – cel puțin online.

Dovada 2: Primarul, prezent la paradă – nu doar în vorbe, ci în poze

Fotografia de arhivă, menționată și în textul original, este dovada că nu doar șeful de partid e aliniat la această mișcare, ci și primarul în funcție. Mihai Polițeanu nu e un simplu spectator abstract, ci un participant direct la marșurile LGBT.

Prezența sa în imagine, lângă un participant înfășurat în steagul curcubeu, arată că această „simpatizare” nu se oprește la like-uri și comunicate, ci ajunge la o implicare pe teren.

Consiliera Dumitru – „eu n-am văzut, n-am auzit, doar am dat like”

În plenul Consiliului Local, când a fost întrebată despre aceste poziționări, consiliera MNP Raluca Dumitru a declarat cu inocența de manual că „nu știe despre ce e vorba”. Problemă: aceeași Raluca Dumitru se afla, conform sursei, printre primele persoane care au acordat „like” de susținere la postarea lui Șerban Pitic despre Bucharest PRIDE 2026.

Așadar, în online: entuziasm și validare. În plen: amnezie politică și „nu știu, nu cunosc”. Minciuna prin omisiune devine strategie oficială de partid.

Consiliera Trofin – fugă de cetățeni în stil olimpic

În ultima ședință de Consiliu, activistul civic Gerald – cunoscut pentru insistența cu care participă la ședințele publice – a întrebat-o direct pe consiliera MNP, Magdalena Trofin, cum comentează acțiunile lui Șerban Pitic.

Reacția? Nici măcar nu s-a chinuit să inventeze un răspuns. Potrivit relatării inițiale, consiliera a ales varianta „evadarea”: a plecat din discuție, refuzând să ofere explicații celor care o plătesc, totuși, din bani publici.

„Omerta” sub steag colorat – când tăcerea devine politică oficială

În interiorul taberei Polițeanu pare să funcționeze perfect o lege nescrisă: nu recunoști, nu explici, nu răspunzi. „Omerta” – legea tăcerii – aplicată la nivel de administrație locală.

La București, liderii MNP se afișează mândri la parade, își umplu rețelele sociale cu mesaje progresiste, vorbesc despre curaj civic „chiar și cu prețul oprobriului”.
La Ploiești, aceeași oameni:

  • își pun masca de administratori „tehnocrați”, preocupați doar de asfalt și borduri,
  • ocolesc subiectul LGBTQ ca pe o groapă neasfaltată,
  • ascund adevărul de electoratul conservator,
  • îi etichetează pe jurnaliști și activiști drept „aserviți” doar pentru că îndrăznesc să pună întrebări legitime.

Dubla măsură e evidentă: una e fața „capitalist-progresistă”, alta e fața „de Ploiești, oraș serios”. Doar că între cele două fețe s-a strecurat acum o fotografie care nu mai poate fi ștearsă cu un „nu știu despre ce vorbiți”.

Concluzie: Ploiești, conduci sau ești condus pe nevăzute?

Toată această tăcere din Consiliul Local, toate fuga de răspunsuri și schimbatul subiectului nu sunt altceva decât o tentativă disperată de a proteja imaginea primarului Mihai Polițeanu și a conducerii MNP în fața electoratului.

Faptele, așa cum reies din textul inițial și din fotografia de arhivă:

  • conducerea MNP susține și promovează marșurile LGBT (vezi declarațiile lui Șerban Pitic despre Bucharest PRIDE 2026);
  • primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a participat la astfel de marșuri;
  • consilierii de partid se fac că nu știu, deși reacțiile lor online îi contrazic;
  • când sunt întrebați direct, fug de discuții sau le blochează.

Rămâne, în final, întrebarea pe care ploieștenii ar trebui să o pună tare și clar, nu doar în online:

Sunteți de acord să fiți conduși de o echipă care își ascunde adevăratele intenții și priorități politice, doar ca să vă vâneze voturile, pozând într-un fel la București și în cu totul alt fel la Ploiești? (Paul D.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)

Publicat

pe

De

Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii”

În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i se predică la televizor: a sunat la 112.

Un sătean vede arderi masive, fum gros, risc de incendiu la gospodării. Sună la Poliția Băicoi, convins că statul o să sară, cu sirenă cu tot, să-l ajute.

Ce vine, conform relatării sale?

  • Polițiști de la Băicoi + polițiști locali din Scorțeni.
  • Nici mare interes pentru ce arde, nici pentru noxe, nici pentru case.
  • În schimb, mare interes pentru „obrăznicia” omului care a îndrăznit să deranjeze.

Mesajul, după cum îl povestește săteanul, e simplu și „pedagogic”:

  • „Pentru atâta ne-ați deranjat?”
  • „Asta nu e urgență.”
  • Traducere: data viitoare, lasă să ardă, nu mai suni.

Finalul lecției de „educație civică”: în loc de „vă mulțumim pentru spiritul civic”, cetățeanul se trezește, spune el, cu o amendă sănătoasă. Sunat la 112? Bravo, ia și plătește.

Body-cam la buton, adevărul pe silențios (aici)

Același cetățean susține că body-cam-urile, acele icoane moderne ale „transparenței”, au funcționat așa:

  • oprite când discuțiile deveneau jenante,
  • pornite când trebuia să „dea bine la dosar”,
  • folosite mai mult ca decor, nu ca dovadă completă.

Camerele nu ar fi surprins:

  • toată discuția,
  • lipsa de măsuri reale,
  • atitudinea superioară față de omul care a sunat la 112.

În loc să fie scut pentru cetățean și polițist, body-cam-ul, dacă relatarea e corectă, devine emblema epocii: on pentru imagine, off pentru adevăr.

Biroul Control Intern, în varianta de familie: „ai noștri verifică pe ai noștri”

Plângerea cetățeanului ajunge la Biroul Control Intern al IPJ Prahova. Adică la cei care, teoretic, trebuie să taie în carne vie când apar abuzuri.

Practic, potrivit celor relatate, ajunge la:

  • inspector principal Mare Adelina,
  • fostă lucrătoare la post în zona Cocorăștii Mislii,
  • cu foști colegi chiar printre cei de la Băicoi,
  • cu mama – proprietară de magazin în Scorțeni,
  • cu tată – fost polițist, despre care se spune că a lucrat exact la Băicoi.

Cu alte cuvinte, plângerea împotriva unor polițiști de la Băicoi este „verificată” chiar de:

  • fosta lor colegă,
  • fiica fostului lor coleg,
  • om cu familie ancorată în comuna unde a izbucnit scandalul.

Nu mai vorbim de conflict de interese, e deja sitcom: „cine verifică plângerea? Coleguța și fata colegului”. Biroul control intern nu mai sună a filtru de legalitate, ci a filtru de protecție: să fie bine pentru „gașcă”, ca să nu fie rău.

De la cetățeanul „obrăznicuț” la polițistul „nebun”: aceeași rețetă, altă victimă

În aceeași zonă, același IPJ Prahova aplică aceeași tehnică și în interior: cine deranjează trebuie etichetat.

Agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:

  • un an vechime în poliție,
  • tânăr, de loc din Bordeni,
  • cu tupeul de a nu sta în genunchi non-stop,
  • cu obiceiul periculos de a comenta când vede abuzuri.

Pentru un șef din IPJ Prahova, asta nu e personalitate, e boală profesională. Așa că omul trece, brusc, de la statutul de polițist tânăr la potențial „caz psihologic”.

Hârtie, semnătură, ștampilă: trimis la psihologul Poliției Prahova. Nu pentru sprijin, ci pentru „dosar”. În loc să se întrebe sistemul „ce se întâmplă cu șefii care-și calcă oamenii în picioare?”, se întreabă: „nu cumva e nebun ăsta micu’ că îndrăznește să zică nu?”.

Psihologul cu halat administrativ: canapeaua s-a transformat în scaun de interogatoriu

Relatările din interior spun că psihologul IPJ Prahova nu mai e doar specialist, ci și extensie a conducerii.

Agentul Antonescu ajunge la „analiză psihologică” și se trezește într-o atmosferă mai apropiată de:

  • interogatoriu decât consiliere,
  • căutare de „defect” decât înțelegere,
  • vânătoare de argument administrativ pentru a-l scoate „problematic”.

Logica de bun-simț face praf toată construcția:

  • dacă agentul are o problemă psihică, cum a intrat în școala de poliție?
  • cum a trecut testele psihologice inițiale?
  • cum a funcționat un an fără incidente?
  • și cum se face că devine „caz” exact după ce începe să nu mai tacă?

În IPJ Prahova, diagnosticul pare simplu:

  • demnitatea = tulburare de comportament,
  • refuzul de slugărnicie = simptom,
  • spiritul critic = mare problemă psihologică.

Rutiera Băicoi: trei oameni, zero chef, un oraș lăsat în voia crucilor de pe drum

Pe decorul ăsta intră în scenă Poliția orașului Băicoi, linia rutieră. Acolo unde, conform informațiilor din interior, echipa arată așa:

Agentul Richea Radu – navetistul pedepsit

  • Tată a doi copii mici.
  • De loc din Valea Doftanei.
  • Face zilnic o navetă grea, între casă și Băicoi.
  • A depus, spun sursele, mai multe rapoarte să fie mutat mai aproape de casă.

La aproape toți s-a găsit soluție. La el, mereu se găsește motivul perfect de refuz. Când, în sfârșit, îl întreabă direct pe „barosul” de serviciu de ce la alții se poate și la el nu, primește răspunsul legendă, confirmat din mai multe direcții:

„Nu vreau, p**a mea.”

Nu argument legal, nu explicație profesională. Politică de personal la IPJ Prahova, stil tavernă.

Ca să fie pachetul complet, în 2024, Richea primește calificativul „Bine”, suficient cât să piardă la bani și să înțeleagă mesajul: „stai cuminte, ești tolerat, nu respectat”. Omul își ia atunci jurământul invers: va munci doar strict ce este obligatoriu. Restul – pauză.

Agentul Jumolea Valentin – rutieristul „atât s-a putut”

  • De loc din Băicoi.
  • Mutat de la Postul Scorțeni la rutieră Băicoi.
  • Descris de colegi ca fiind:
    • limitat profesional,
    • leneș la muncă,
    • dar suficient de alunecos și pupincurist cât să fie „ridicat” la rutieră.

Rol neoficial, după cum se vorbește în zonă: dă amenzi cui i se spune „de sus”, execută ordine fără prea multă discuție. La capitolul cunoaștere pe linie rutieră, colegii spun că e depășit, dar, cum nu există alții, „atât s-a putut”.

Are și o mare pasiune: pariurile. Cam greu de împăcat cu statutul de polițist rutier. În loc să fie concentrat pe drum, lege și prevenție, își împarte energia între:

  • bilete la pariuri,
  • spionaj conjugal la prietena (și ea polițistă), ca nu cumva să fie înșelat.

Un portret de tânăr imatur, dar cu uniformă, punând amenzi și emoții pe drumuri.

Agentul Costea Daiana – „obiectivul” perfect de hărțuit

  • Tânără, proaspăt ieșită din școala de poliție,
  • venită din județul Hunedoara,
  • trimisă la rutieră Băicoi.

Nu rupe norma de sancțiuni, nu excelează la testări cu aparatele, nu „produce cifre” pentru statistica șefului. În schimb, primește:

  • reproșuri constante,
  • presiune directă,
  • amenințări cu trimiterea la Biroul control intern, ca bâtă administrativă.

Singurul ei gând, povestit prin birouri: să scape cât mai repede de Băicoi și să se întoarcă în județul ei. Dorința de a învăța rutieră, în condițiile în care colegii sunt un navetist resemnat și un parior depășit, tinde spre zero.

Un tânăr mort pe strada Înfrățirii și un oraș care se întreabă: „unde era radarul?”

Cu o rutieră în configurația asta exotică, nu miră pe nimeni că Băicoiul numără victime, nu doar procese verbale.

Recent, pe strada Înfrățirii, în plină zi, un tânăr moare într-un accident violent. În oraș, oamenii pun aceeași întrebare amară: „dacă era radar acolo, mai murea?”.

În paralel:

  • există porțiuni de „localitate” cu doar câmp și zero case,
  • se bagă radarul acolo, pentru că „așa scrie în acte”,
  • șoferii merg cu 70, convinși că nu deranjează pe nimeni,
  • se trezesc cu amendă.

Statistica de „activitate” arată bine. Crucile de pe drumuri arată adevărul.

Dosare în dulap, telefoane fără răspuns, cetățeni care se lovesc de zid

Pe lângă haosul rutier, mai apare și altă plângere, repetată de cetățeni și polițiști:

  • dosarele penale zac prin dulapuri,
  • oamenii sună să întrebe „ce se mai întâmplă cu dosarul meu?”,
  • răspunsul e, de cele mai multe ori, liniște și amânare.

Statul pare să funcționeze excelent doar când e vorba să dea amendă unui sătean care a sunat la 112. Când e vorba să ducă la capăt anchete, motoarele intră pe relanti.

IPJ Prahova – locul unde „deranjant” nu e compliment, e condamnare

Dacă pui cap la cap toate relatările:

  • săteanul din Scorțeni, care sună la 112 pentru fum și e taxat,
  • body-cam-urile folosite, conform lui, „la buton”,
  • Biroul control intern, unde plângerea ajunge la cineva cu legături de familie și colegialitate cu cei reclamați,
  • agentul Antonescu, polițistul tânăr trimis la psiholog pentru că nu se lasă strivit,
  • agentul Richea, tatăl navetist, ținut intenționat departe de casă și tratat cu „nu vreau, p**a mea” când cere mutare,
  • agentul Jumolea, promovat la rutieră deși e considerat depășit, dar bun executant,
  • agentul Costea, tânăra împinsă spre fugă, nu spre formare,
  • dosarele penale lăsate să adune praf,
  • tânărul mort pe strada Înfrățirii, într-un oraș unde radarul păzește câmpul,

rezultă un tablou:

IPJ Prahova nu arată ca un scut pentru cetățean, ci ca un zid pentru șefi.
Cine are coloană vertebrală – deranjează.
Cine pune întrebări – e „problemă psihologică”.
Cine sună la 112 – e „problemă de comportament civic”.

Încheiere: nu mai sunați la 112, deranjați cariera

Mesajul pe care îl transmit, în fapt, aceste practici – dacă relatările celor implicați sunt exacte – este grotesc de clar:

  • nu mai sunați la 112, deranjați sistemul;
  • nu mai întrebați Biroul control intern de conflicte de interese, deranjați rețeaua de „ai noștri”;
  • nu mai cereți mutare umană, deranjați orgoliul „barosului”;
  • nu mai comentați când șeful vă calcă în picioare, că vă treziți la psiholog.

În timp ce ard câmpurile, mor oameni pe străzi și dosarele prind mucegai în dulapuri, adevărata prioritate pare să fie liniștea conducerii, nu siguranța publică.

Așa arată, în 2026, un IPJ Prahova în care normalitatea a ajuns să fie diagnostic, iar abuzul – stil de lucru. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)

CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI” Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești...

Exclusiv13 ore ago

Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări

De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva...

Exclusiv16 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)

Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii” În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i...

Exclusiv16 ore ago

Operațiunea „Frigiderul”: Cum transformă conducerea IPJ Sibiu polițiștii în hamali de lux pe banii destinați misiunilor operative

De la escortarea infractorilor la cărat frigidere: „management operativ” marca IPJ Sibiu Ce ar trebui să facă un polițist dintr-un...

Exclusiv16 ore ago

Cameră de tortură cu pixul: Cum a transformat Poliția „ofițerul de serviciu” în sclav universal cu stație, ștampilă și coloana vertebrală pe avarie

„Sună la poliție!” – dar nu deranja, că omul de la serviciu ține tot statul pe un scaun de birou...

Exclusivo zi ago

Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare

Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă? Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești...

Exclusivo zi ago

Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț

Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu. În momentul în care Poliția Locală...

Exclusiv2 zile ago

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv2 zile ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv2 zile ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv2 zile ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusiv3 zile ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusiv3 zile ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv