Anchete
Guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni Compensatorii (AOC), controlată la vedere de SRI, SIE, DGPI, SPP și STS
Reducerea posturilor guvernamentale rămâne doar un enunț de adormit Mitsura. De parcă n-ar exista destule instituții controlate prin acoperiți, guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni Compensatorii (AOC), controlată la vedere de SRI, SIE, DGPI, SPP și STS. În trecut în orb, acum la vedere.
Inițiativa i-a fost pasată senatoarei liberale de Ilfov, Nicoleta Paliuc, rămasă în dispozitiv. Asta în timp ce colegi de-ai domniei sale programau vacanțe de la Vourvourou până în Asia Mică. Creatoarea legii cancerului, a asistenței medicale pentru cuplurile infertile, susținătoarea frenetică a Legii Bujorului – floare națională a României, a înregistrat la Biroul Permanent Propunerea Legislativă de modificare a Legii Offset. Veche din 2002, aceasta nu mai satisfăcea cerințele momentului.
În guvernarea Adrian Năstase, pe vremea când bugetul înzestrării militare era de zece ori mai mic, norma juridică avea ca scop asigurarea cadrului juridic pentru achizițiile militare din străinătate, în sensul că o parte din componentele arsenalului importat să se producă și în România. Dar ce prevede noua propunere legislativă, dezbătută în foruri închise?
Încă din preambul, se spune că „propunerea legislativă așează în construcția instituțională o structură nouă și anume Comitetul de coordonare cu un rol fundamental în activitatea Agenției.” Așezat, neașezat, de ce e nevoie de reprezentanți ai serviciilor de intelligence? Unde sunt împuterniciții statului din industria națională de apărare? Micul amănunt nu se explică în documentul elaborat.
Acțiunea e vicleană. Securicii (noii securiști) au ales un parlamentar cu o vastă, temeinică și laborioasă muncă legislativă, cu o imagine bună printre români. Nu sunt puține familiile de români care beneficiază de inițiativele ei, de altfel mult lăudate. Perversitatea serviciilor secrete e fără margini. Acestea sunt în stare să se folosească de orice mijloace, să compromită orice, în misiunea de control total a societății, conform noilor Directive europene și în acord cu Marea Resetare.
În guvernarea securistoidă a lui Dacian Cioloș, băieții veseli, firește trași de fireturi, au descoperit că achizițiile guvern la guvern (G to G) pot eluda prevederile legii, deschizând un front convenabil de șpăgi pentru generali. Generali care, firește, nu puteau cădea în tranșeele luptei anticorupție, ei fiind scutiți de învinuiri. Nu erau apți combatanți, nici parte a inamicului. Dar? Lucrau pentru țară, serveau patria, înarmau biata noastră armată?
Apariția comitetului de coordonare al poc-aoc, format din reprezentanții intelligence-ului românesc, stârnesc suspiciuni rezonabile că în spatele secretului de serviciu se ascund viitoarele tunuri. Fripți, suflăm și-n iaurt. Dar ne întrebăm de ce liberalii sacrifică o frumoasă doamnă? Atât de consonantă cu suferințele românilor și o pun într-o acțiune cu viitor previzibil?
Prezent la o așa zisă dezbatere în Parlament, pe marginea propunerii legislative de înființare a AOC, Blocul Național Sindical și-a exprimat punctul de vedere privind oportunitatea relansării industriei naționale de armament, prin mecanismul de compensare offset. Sigur că sună a ceaușism invocarea apartenenței României în top zece producători mondiali de armament. Astăzi, prin grija guvernului de la Varșovia, concernul polonez PGZ are vânzări de 1.3 mld USD pe an. Romarm? 60 de milioane. Și cine e cel mai strategic partener al americanilor?
Printre altele, fie spus, norma propusă impune mecanismul de compensare și a contractelor G to G, ceea ce reprezintă un lucru salutar. Dar dacă avem de-a face cu offsetul de tipul camioanelor Iveco, mersi nu. La un plan de achiziții de peste 700 de milioane de Euro, compania italiană a deschis o așa zisă fabrică la Petrești, în Dâmbovița, cu o investiție de 20 de milioane de Euro. Suspicios din fire, am mers pe urmele fostului premier liberal Ludovic Orban, ca să văz. În realitate e o vopsitorie, înadins montată în România, pentru a eluda plata TVA, spun specialiștii.
Achiziţia rachetelor HIMARS şi Patriot au offset sau contracte de compensare „zero barat.” La fel şi cumpărarea avioanelor F-16. În cazul transportoarelor Piranha, un pic. Dar de ce un comitet plin de securici? Memoria media românească, sponsorizată de cartelurile marilor producători de armament, nu consemnează șpăgile date unui general român de compania Kongsberg din Norvegia, cea care s-a ocupat și de livrarea avioanelor F-16.
În 2014, firma Kongsberg a fost anchetată de Okokrim pentru scurgerea din conturile firmei a milioane de dolari către căsuțe poștale din paradisuri fiscale: Isle of Man, Delaware, St.Vincent, în conturi din Austria, Ungaria, și către un general din serviciile secrete din România, pentru asa zise contracte de consultanță și „de agent” pentru care nu s-a prestat nici un fel de servicii ( altele decât traficul de influență). Okokrim a cerut în zadar DNA-ului să investigheze. Norvegienii nu știau cutuma? Niciun străin nu poate fi făcut penal. Totuși, Acarul Păun, fostul director executiv pentru Europa de Est al Kongsberg, Dag Tore Sekkelsten, a recunoscut în instanță sifonarea celor 24 milioane de dolari și că românii percepeau un comision de 15%. El a fost acuzat că și-a însușit ceva peste o sută de mii de dolari pentru nevoile consoartei. Toată presa norvegiană a consemnat. Dar în România, câinele de pază face pâs.
Mai are rost să relatăm zicerea plină de esență a ministrului apărării Vasile Dîncu de la întâlnirea cu BNS? „Dar ce vreți, măi, oameni buni, să devenim rentieri pe banii lor?” Chiar așa. Generalii să dea toate contractele străinilor, ei să rămână cu șpăgile, iar industria națională de apărare să tragă cu flinta care nu face poc. Poc-Aoc, adhoc.
Marius Ghilezan
Anchete
Omar Hayssam, în libertate deplină. Curtea de Apel București i-a ridicat și măsura custodiei publice
Omar Hayssam beneficiază, începând din 18 septembrie 2026, de libertate deplină, după ce Curtea de Apel București a dispus anularea măsurii custodiei publice. Informația este relatată de publicația Lumea Justiției, care precizează că afaceristul sirian nu mai este obligat să fie însoțit sau supravegheat de autorități atunci când se deplasează.
Decizia vine la o săptămână după ce Tribunalul Ilfov a admis definitiv cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam.
Liberat condiționat după executarea a 13 ani de închisoare
La 11 septembrie 2026, judecătoarele Diana-Andreea Iacomir și Cristina Gabor, de la Tribunalul Ilfov, au admis cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam.
Sirianul executase aproximativ 13 ani din pedeapsa de 24 de ani și patru luni de închisoare, primită în dosarul privind terorismul și răpirea jurnaliștilor români în Irak, în anul 2005.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a fost definitivă, astfel că Hayssam a fost pus în libertate condiționată.
Curtea de Apel a anulat măsura custodiei publice
Ulterior, cauza privind custodia publică a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătoarea Andreea-Cecilia Mihai a admis plângerea formulată de Omar Hayssam și a anulat ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale.
Potrivit minutei hotărârii CAB nr. 1465/2026, pronunțată în dosarul nr. 5855/2/2026, instanța a decis:
„Admite plângerea. Anulează ordonanța nr. 6456/III-11/2026 emisă la data de 12.09.2026 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale. Definitivă.”
Prin această decizie, măsura custodiei publice a fost înlăturată. În consecință, Omar Hayssam nu mai este obligat să locuiască într-un centru specializat al statului și nici să fie permanent sub pază.
Avocatul explică ce înseamnă custodia publică
Avocatul Mihai Baicu, apărătorul lui Omar Hayssam, a explicat pentru Lumea Justiției că măsura custodiei publice este una administrativă, nu o pedeapsă penală.
„Custodia publică reprezintă o măsură administrativă de restrângere a libertății de circulație, prin care un cetățean străin este cazat obligatoriu într-un centru specializat al statului, cum ar fi cele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, măsura este aplicată, în principal, străinilor care nu respectă regimul șederii sau procedurile privind îndepărtarea de pe teritoriul României.
Deși nu reprezintă o sancțiune penală propriu-zisă, custodia publică implică privarea de libertate și supravegherea permanentă. Persoanele plasate în astfel de centre beneficiază de asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite, însă nu au libertate de mișcare.
Hayssam nu mai este supus niciunei forme de custodie publică
Prin hotărârea Curții de Apel București, Omar Hayssam a scăpat și de această măsură administrativă. Astfel, după liberarea condiționată și anularea custodiei publice, afaceristul sirian se află în libertate deplină, notează Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte, iese la pensie. CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat eliberarea din funcție prin pensionare a șapte judecători
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se pensionează, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieșirea sa din magistratură.
Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care anunțase încă de zilele trecute că magistrata de la instanța supremă urma să se pensioneze.
Șase judecători de la instanțe din țară, incluși pe lista pensionărilor
În aceeași procedură, Secția pentru judecători a CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați care activează la instanțe din București și din mai multe județe ale țării.
Pe lista judecătorilor cărora le-a fost aprobată ieșirea la pensie se află:
- Carmen-Nicoleta Anton, judecătoare la Curtea de Apel Pitești;
- Nicoleta Dogariu, judecătoare la Tribunalul București;
- Mariana Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov;
- Petronela Cîșlariu, judecătoare la Judecătoria Vaslui;
- Ionel Alexandru, președintele Judecătoriei Oltenița;
- Andreia-Irina Stavarache, judecătoare la Judecătoria Pașcani.
Deciziile trebuie urmate de procedurile legale
Aprobarea pensionării de către Secția pentru judecători a CSM reprezintă etapa instituțională prin care este avizată eliberarea din funcție ca urmare a pensionării. Pentru încetarea efectivă a mandatelor sunt necesare parcurgerea procedurilor legale și emiterea actelor corespunzătoare.
Pensionarea judecătoarei Lavinia Curelea se înscrie într-o serie de plecări din magistratură care afectează atât instanța supremă, cât și instanțele de apel, tribunalele și judecătoriile din țară. Aceste vacantări de posturi pot impune ulterior demararea unor proceduri de ocupare a funcțiilor rămase libere. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul cu vis de Procuror General și prietenii lui de la CSM: război personal ambalat în „independența justiției”
„Visul frânt” al lui Claudiu Sandu: eu cu cine mai visez Procuror General?
Că procurorul CSM Claudiu Sandu are o obsesie constantă față de șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, nu mai surprinde pe nimeni din sistem. Potrivit relatărilor apărute în publicația Lumea Justiției, adversitatea lui Sandu față de Procurorul General al României este deja folclor intern.
Prin culisele magistraturii se șușotește de mult că, în spatele acestei atitudini belicoase, s-ar afla o frustrare veche: visul – neîmplinit – al lui Claudiu Sandu de a se vedea instalat chiar el în fotoliul de Procuror General. Doar că, în loc de „domnul Procuror General”, a rămas, în percepția unora, doar „domnul nemulțumit de Procurorul General”.
Alianța „independenței”: Sandu, Staicu și Ion, trei procurori într-o barcă… cu fix altă destinație
Dacă până acum conflictul părea mai degrabă un duel personal Sandu–Chiriac, potrivit Lumea Justiției, tabloul s-a mai „îmbogățit” cu două nume din CSM: vicepreședintele Consiliului, Bogdan Staicu, și procuroarea Emilia Ion.
Cei doi ar fi votat, umăr la umăr cu Claudiu Sandu, în ședința CSM din 16 septembrie 2026, pentru sesizarea Inspecției Judiciare, pe motiv de „posibilă încălcare a independenței justiției”.
Motivul? Procurorul General, Cristina Chiriac, a îndrăznit, ce sacrilegiu!, să-și exercite atribuțiile legale și să ceară strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a ridicat problema sesizării CJUE în două chestiuni fierbinți:
- lipsa de competență a DNA de a ancheta magistrați;
- incompatibilitatea judecătorilor care sesizează CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Cu alte cuvinte: Procurorul General își face treaba, iar o parte din CSM, în loc să se ocupe de sănătatea sistemului, sare direct să invoce „independența justiției” ca paravan pentru un război politic-instituțional ambalat juridic.
Egalitate la vot, inegalitate la logică: independența procurorilor, folosită ca scut de nervi personali
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată: votul a ieșit egal și urmează să fie reluat vineri, 18 septembrie 2026. Însă, dincolo de rezultat, întrebarea care bântuie prin sistem este alta: cum a ajuns procuroarea Emilia Ion – percepută ani la rând drept un profesionist serios, cu carte și coloană – să se așeze, la vot, fix în aceeași tabără cu Claudiu Sandu?
Potrivit interpretării critice prezentate de Lumea Justiției, teoria „încălcării independenței procurorilor” în acest caz pare complet ruptă de realitate. Procurorul General cere strămutarea unui dosar – un demers legal și prevăzut de competențele funcției – iar o parte din CSM răspunde ca și cum ar fi vorba de un atentat la democrația mondială.
Independența procurorilor devine, astfel, un fel de umbrelă universală: se deschide ori de câte ori cineva din sistem are un deranj personal, o ambiție neconsumată sau o antipatie instituțională.
Pamfletul zilei: când „independența justiției” devine alibi pentru reglări de conturi
Privind din exterior, întregul episod arată mai degrabă a scenetă de teatru absurd decât a dezbatere serioasă într-un organism care ar trebui să vegheze la buna funcționare a justiției:
- Un procuror CSM, despre care se spune că s-a visat Procuror General, conduce corul acuzațiilor.
- Alți doi procurori, în loc să fie filtru de rațiune, par să devină ecou.
- Procurorul General, care își folosește atribuțiile legale, este transformat, peste noapte, în suspect de „atingere la independență”.
Dacă n-ar fi vorba despre sistemul de justiție al unei țări, ar putea fi trecut la rubrica divertisment. Așa însă, rămâne doar un trist exemplu de cum concepte serioase – precum independența justiției – pot fi folosite, după cum notează Lumea Justiției, ca pretext într-un joc de orgolii, frustrări și calcule de culise.
Concluzie: independența justiției nu e jucărie de CSM
În loc ca independența justiției să fie scut pentru protejarea magistraților de influențe reale, ea riscă să devină, dacă astfel de episoade se generalizează, un slogan gol, folosit ori de câte ori cineva din interiorul sistemului vrea să lovească, nu să apere.
Iar când jocurile personale sunt îmbrăcate în robe de principiu, nu mai vorbim doar despre un conflict între persoane, ci despre o decredibilizare lentă, dar constantă, a întregii justiții.
Acest text este un pamflet și reflectă o interpretare satirică și critică a informațiilor relatate în special de publicația Lumea Justiției, nu o constatare judiciară de vinovăție sau nevinovăție a persoanelor menționate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Featuredacum 5 zileȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 4 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 5 zileGNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
-
Exclusivacum 4 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 2 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



