Connect with us

Anchete

Guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni Compensatorii (AOC), controlată la vedere de SRI, SIE, DGPI, SPP și STS

Publicat

pe

Reducerea posturilor guvernamentale rămâne doar un enunț de adormit Mitsura. De parcă n-ar exista destule instituții controlate prin acoperiți, guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni Compensatorii (AOC), controlată la vedere de SRI, SIE, DGPI, SPP și STS. În trecut în orb, acum la vedere.

Inițiativa i-a fost pasată senatoarei liberale de Ilfov, Nicoleta Paliuc, rămasă în dispozitiv. Asta în timp ce colegi de-ai domniei sale programau vacanțe de la Vourvourou până în Asia Mică. Creatoarea legii cancerului, a asistenței medicale pentru cuplurile infertile, susținătoarea frenetică a Legii Bujorului – floare națională a României, a înregistrat la Biroul Permanent Propunerea Legislativă de modificare a Legii Offset. Veche din 2002, aceasta nu mai satisfăcea cerințele momentului.

În guvernarea Adrian Năstase, pe vremea când bugetul înzestrării militare era de zece ori mai mic, norma juridică avea ca scop asigurarea cadrului juridic pentru achizițiile militare din străinătate, în sensul că o parte din componentele arsenalului importat să se producă și în România. Dar ce prevede noua propunere legislativă, dezbătută în foruri închise?

Încă din preambul, se spune că „propunerea legislativă așează în construcția instituțională o structură nouă și anume Comitetul de coordonare cu un rol fundamental în activitatea Agenției.” Așezat, neașezat, de ce e nevoie de reprezentanți ai serviciilor de intelligence? Unde sunt împuterniciții statului din industria națională de apărare? Micul amănunt nu se explică în documentul elaborat.

Acțiunea e vicleană. Securicii (noii securiști) au ales un parlamentar cu o vastă, temeinică și laborioasă muncă legislativă, cu o imagine bună printre români. Nu sunt puține familiile de români care beneficiază de inițiativele ei, de altfel mult lăudate. Perversitatea serviciilor secrete e fără margini. Acestea sunt în stare să se folosească de orice mijloace, să compromită orice, în misiunea de control total a societății, conform noilor Directive europene și în acord cu Marea Resetare.

În guvernarea securistoidă a lui Dacian Cioloș, băieții veseli, firește trași de fireturi, au descoperit că achizițiile guvern la guvern (G to G) pot eluda prevederile legii, deschizând un front convenabil de șpăgi pentru generali. Generali care, firește, nu puteau cădea în tranșeele luptei anticorupție, ei fiind scutiți de învinuiri. Nu erau apți combatanți, nici parte a inamicului. Dar? Lucrau pentru țară, serveau patria, înarmau biata noastră armată?

Apariția comitetului de coordonare al poc-aoc, format din reprezentanții intelligence-ului românesc, stârnesc suspiciuni rezonabile că în spatele secretului de serviciu se ascund viitoarele tunuri. Fripți, suflăm și-n iaurt. Dar ne întrebăm de ce liberalii sacrifică o frumoasă doamnă? Atât de consonantă cu suferințele românilor și o pun într-o acțiune cu viitor previzibil?

Prezent la o așa zisă dezbatere în Parlament, pe marginea propunerii legislative de înființare a AOC, Blocul Național Sindical și-a exprimat punctul de vedere privind oportunitatea relansării industriei naționale de armament, prin mecanismul de compensare offset. Sigur că sună a ceaușism invocarea apartenenței României în top zece producători mondiali de armament. Astăzi, prin grija guvernului de la Varșovia, concernul polonez PGZ are vânzări de 1.3 mld USD pe an. Romarm? 60 de milioane. Și cine e cel mai strategic partener al americanilor?

Printre altele, fie spus, norma propusă impune mecanismul de compensare și a contractelor G to G, ceea ce reprezintă un lucru salutar. Dar dacă avem de-a face cu offsetul de tipul camioanelor Iveco, mersi nu. La un plan de achiziții de peste 700 de milioane de Euro, compania italiană a deschis o așa zisă fabrică la Petrești, în Dâmbovița, cu o investiție de 20 de milioane de Euro. Suspicios din fire, am mers pe urmele fostului premier liberal Ludovic Orban, ca să văz. În realitate e o vopsitorie, înadins montată în România, pentru a eluda plata TVA, spun specialiștii.

Achiziţia rachetelor HIMARS şi Patriot au offset sau contracte de compensare „zero barat.” La fel şi cumpărarea avioanelor F-16. În cazul transportoarelor Piranha, un pic. Dar de ce un comitet plin de securici? Memoria media românească, sponsorizată de cartelurile marilor producători de armament, nu consemnează șpăgile date unui general român de compania Kongsberg din Norvegia, cea care s-a ocupat și de livrarea avioanelor F-16.

În 2014, firma Kongsberg a fost anchetată de Okokrim pentru scurgerea din conturile firmei a milioane de dolari către căsuțe poștale din paradisuri fiscale: Isle of Man, Delaware, St.Vincent, în conturi din Austria, Ungaria, și către un general din serviciile secrete din România, pentru asa zise contracte de consultanță și „de agent” pentru care nu s-a prestat nici un fel de servicii ( altele decât traficul de influență). Okokrim a cerut în zadar DNA-ului să investigheze. Norvegienii nu știau cutuma? Niciun străin nu poate fi făcut penal. Totuși, Acarul Păun, fostul director executiv pentru Europa de Est al Kongsberg, Dag Tore Sekkelsten, a recunoscut în instanță sifonarea celor 24 milioane de dolari și că românii percepeau un comision de 15%. El a fost acuzat că și-a însușit ceva peste o sută de mii de dolari pentru nevoile consoartei. Toată presa norvegiană a consemnat. Dar în România, câinele de pază face pâs.

Mai are rost să relatăm zicerea plină de esență a ministrului apărării Vasile Dîncu de la întâlnirea cu BNS? „Dar ce vreți, măi, oameni buni, să devenim rentieri pe banii lor?” Chiar așa. Generalii să dea toate contractele străinilor, ei să rămână cu șpăgile, iar industria națională de apărare să tragă cu flinta care nu face poc. Poc-Aoc, adhoc.

Marius Ghilezan

Anchete

Justiția la linia de supraviețuire: CSM recheamă judecătorii pensionari pentru a acoperi vidul de personal din instanțe

Publicat

pe

De

Aflat într-un impas sistemic fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) recurge la o strategie de avarie pentru a salva instanțele de la colaps. Într-o mișcare ce trădează disperarea unui sistem măcinat de lipsa de cadre, magistrații ieșiți la pensie sunt invitați să îmbrace din nou roba, ca ultimă soluție în fața deficitului cronic de personal.

Sistemul judiciar românesc se confruntă cu o furtună perfectă: pe de o parte, un număr record de locuri vacante, iar pe de altă parte, blocarea concursurilor de admitere în magistratură. În acest context tensionat, publicația Lumea Justiției dezvăluie o inițiativă controversată a Secției pentru judecători a CSM: activarea „rezervelor” pentru a menține actul de justiție pe linia de plutire.

Sistemul, sub asediul deficitului: Concursurile blocate forțează măsuri de avarie

Criza de personal din tribunale și curți de apel nu mai este un secret, însă amploarea acesteia a atins cote alarmante. Potrivit sursei citate, imposibilitatea de a organiza concursuri de admitere într-un ritm care să acopere plecările masive din sistem a lăsat sute de dosare în așteptare, punând o presiune insuportabilă pe umerii judecătorilor rămași în funcție.

Decizia Secției pentru judecători a CSM de a apela la magistrații pensionari este privită ca o „gură de oxigen” temporară, menită să umple golurile lăsate de un proces de recrutare paralizat. Este o recunoaștere implicită a faptului că mecanismele clasice de regenerare a resurselor umane din justiție au eșuat.

Cine are dreptul la „marea revenire”? Condițiile stricte ale reîncadrării

Procedura de reîncadrare, ce urmează a fi declanșată oficial, nu este însă deschisă oricui. CSM a impus criterii riguroase pentru a asigura un nivel minim de actualitate profesională. Astfel, pot solicita revenirea la catedra de judecată doar acei magistrați care au fost eliberați din funcție prin pensionare în ultimii trei ani anteriori momentului reîncadrării.

Această fereastră temporală de trei ani este gândită ca un filtru de siguranță, asigurându-se că judecătorii care revin sunt încă familiarizați cu dinamica legislativă extrem de fluidă din România. Totuși, rămâne de văzut câți foști magistrați vor fi dispuși să renunțe la liniștea pensiei pentru a se întoarce în „focul” instanțelor supraîncărcate.

Prețul întoarcerii în robă: Un sacrificiu financiar de 85% din pensie

Dincolo de dorința de a sprijini sistemul, magistrații care vor opta pentru reîncadrare trebuie să accepte o condiție financiară drastică. Conform informațiilor oferite de Lumea Justiției, legea impune o barieră severă: judecătorii care aleg să revină în activitate vor vedea cum pensia lor este redusă cu nu mai puțin de 85%.

Această reținere financiară semnificativă transformă decizia de revenire într-un act aproape filantropic sau bazat pe vocație, având în vedere că beneficiile materiale sunt sever diminuate. În aceste condiții, succesul inițiativei CSM rămâne sub semnul întrebării: va fi dorința de a servi justiția mai puternică decât pierderea financiară substanțială pe care o presupune reintrarea în sistem?

Răspunsul la această întrebare va decide dacă instanțele din România vor găsi resursele necesare pentru a funcționa sau dacă criza magistraților se va adânci până la punctul de rupere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii

Publicat

pe

De

Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.

Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.

Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul

Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.

Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:

  • Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
  • Aurel Găitan – nota 8,466
  • Livișor Dascălu – nota 8,133

Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.

O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție

Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.

Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.

Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Nereguli majore în curtea ministerului condus de Diana Buzoianu: Peste 9 miliarde de lei s-au evaporat din bugetul AFM

Publicat

pe

De

Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.

Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.

Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.

Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori

Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.

Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.

Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei

Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.

Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)

CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI” Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești...

Exclusiv9 ore ago

Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări

De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva...

Exclusiv12 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)

Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii” În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i...

Exclusiv12 ore ago

Operațiunea „Frigiderul”: Cum transformă conducerea IPJ Sibiu polițiștii în hamali de lux pe banii destinați misiunilor operative

De la escortarea infractorilor la cărat frigidere: „management operativ” marca IPJ Sibiu Ce ar trebui să facă un polițist dintr-un...

Exclusiv12 ore ago

Cameră de tortură cu pixul: Cum a transformat Poliția „ofițerul de serviciu” în sclav universal cu stație, ștampilă și coloana vertebrală pe avarie

„Sună la poliție!” – dar nu deranja, că omul de la serviciu ține tot statul pe un scaun de birou...

Exclusivo zi ago

Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare

Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă? Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești...

Exclusivo zi ago

Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț

Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu. În momentul în care Poliția Locală...

Exclusivo zi ago

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv2 zile ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv2 zile ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv2 zile ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusiv3 zile ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusiv3 zile ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv