Anchete
Guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni Compensatorii (AOC), controlată la vedere de SRI, SIE, DGPI, SPP și STS
Reducerea posturilor guvernamentale rămâne doar un enunț de adormit Mitsura. De parcă n-ar exista destule instituții controlate prin acoperiți, guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni Compensatorii (AOC), controlată la vedere de SRI, SIE, DGPI, SPP și STS. În trecut în orb, acum la vedere.
Inițiativa i-a fost pasată senatoarei liberale de Ilfov, Nicoleta Paliuc, rămasă în dispozitiv. Asta în timp ce colegi de-ai domniei sale programau vacanțe de la Vourvourou până în Asia Mică. Creatoarea legii cancerului, a asistenței medicale pentru cuplurile infertile, susținătoarea frenetică a Legii Bujorului – floare națională a României, a înregistrat la Biroul Permanent Propunerea Legislativă de modificare a Legii Offset. Veche din 2002, aceasta nu mai satisfăcea cerințele momentului.
În guvernarea Adrian Năstase, pe vremea când bugetul înzestrării militare era de zece ori mai mic, norma juridică avea ca scop asigurarea cadrului juridic pentru achizițiile militare din străinătate, în sensul că o parte din componentele arsenalului importat să se producă și în România. Dar ce prevede noua propunere legislativă, dezbătută în foruri închise?
Încă din preambul, se spune că „propunerea legislativă așează în construcția instituțională o structură nouă și anume Comitetul de coordonare cu un rol fundamental în activitatea Agenției.” Așezat, neașezat, de ce e nevoie de reprezentanți ai serviciilor de intelligence? Unde sunt împuterniciții statului din industria națională de apărare? Micul amănunt nu se explică în documentul elaborat.
Acțiunea e vicleană. Securicii (noii securiști) au ales un parlamentar cu o vastă, temeinică și laborioasă muncă legislativă, cu o imagine bună printre români. Nu sunt puține familiile de români care beneficiază de inițiativele ei, de altfel mult lăudate. Perversitatea serviciilor secrete e fără margini. Acestea sunt în stare să se folosească de orice mijloace, să compromită orice, în misiunea de control total a societății, conform noilor Directive europene și în acord cu Marea Resetare.
În guvernarea securistoidă a lui Dacian Cioloș, băieții veseli, firește trași de fireturi, au descoperit că achizițiile guvern la guvern (G to G) pot eluda prevederile legii, deschizând un front convenabil de șpăgi pentru generali. Generali care, firește, nu puteau cădea în tranșeele luptei anticorupție, ei fiind scutiți de învinuiri. Nu erau apți combatanți, nici parte a inamicului. Dar? Lucrau pentru țară, serveau patria, înarmau biata noastră armată?
Apariția comitetului de coordonare al poc-aoc, format din reprezentanții intelligence-ului românesc, stârnesc suspiciuni rezonabile că în spatele secretului de serviciu se ascund viitoarele tunuri. Fripți, suflăm și-n iaurt. Dar ne întrebăm de ce liberalii sacrifică o frumoasă doamnă? Atât de consonantă cu suferințele românilor și o pun într-o acțiune cu viitor previzibil?
Prezent la o așa zisă dezbatere în Parlament, pe marginea propunerii legislative de înființare a AOC, Blocul Național Sindical și-a exprimat punctul de vedere privind oportunitatea relansării industriei naționale de armament, prin mecanismul de compensare offset. Sigur că sună a ceaușism invocarea apartenenței României în top zece producători mondiali de armament. Astăzi, prin grija guvernului de la Varșovia, concernul polonez PGZ are vânzări de 1.3 mld USD pe an. Romarm? 60 de milioane. Și cine e cel mai strategic partener al americanilor?
Printre altele, fie spus, norma propusă impune mecanismul de compensare și a contractelor G to G, ceea ce reprezintă un lucru salutar. Dar dacă avem de-a face cu offsetul de tipul camioanelor Iveco, mersi nu. La un plan de achiziții de peste 700 de milioane de Euro, compania italiană a deschis o așa zisă fabrică la Petrești, în Dâmbovița, cu o investiție de 20 de milioane de Euro. Suspicios din fire, am mers pe urmele fostului premier liberal Ludovic Orban, ca să văz. În realitate e o vopsitorie, înadins montată în România, pentru a eluda plata TVA, spun specialiștii.
Achiziţia rachetelor HIMARS şi Patriot au offset sau contracte de compensare „zero barat.” La fel şi cumpărarea avioanelor F-16. În cazul transportoarelor Piranha, un pic. Dar de ce un comitet plin de securici? Memoria media românească, sponsorizată de cartelurile marilor producători de armament, nu consemnează șpăgile date unui general român de compania Kongsberg din Norvegia, cea care s-a ocupat și de livrarea avioanelor F-16.
În 2014, firma Kongsberg a fost anchetată de Okokrim pentru scurgerea din conturile firmei a milioane de dolari către căsuțe poștale din paradisuri fiscale: Isle of Man, Delaware, St.Vincent, în conturi din Austria, Ungaria, și către un general din serviciile secrete din România, pentru asa zise contracte de consultanță și „de agent” pentru care nu s-a prestat nici un fel de servicii ( altele decât traficul de influență). Okokrim a cerut în zadar DNA-ului să investigheze. Norvegienii nu știau cutuma? Niciun străin nu poate fi făcut penal. Totuși, Acarul Păun, fostul director executiv pentru Europa de Est al Kongsberg, Dag Tore Sekkelsten, a recunoscut în instanță sifonarea celor 24 milioane de dolari și că românii percepeau un comision de 15%. El a fost acuzat că și-a însușit ceva peste o sută de mii de dolari pentru nevoile consoartei. Toată presa norvegiană a consemnat. Dar în România, câinele de pază face pâs.
Mai are rost să relatăm zicerea plină de esență a ministrului apărării Vasile Dîncu de la întâlnirea cu BNS? „Dar ce vreți, măi, oameni buni, să devenim rentieri pe banii lor?” Chiar așa. Generalii să dea toate contractele străinilor, ei să rămână cu șpăgile, iar industria națională de apărare să tragă cu flinta care nu face poc. Poc-Aoc, adhoc.
Marius Ghilezan
Anchete
Tribunalul București, invadat de gândaci: Probleme de igienă la Sema Parc
O situație alarmantă la nivelul instanțelor comerciale
Publicația Lumea Justiției a relatat că Tribunalul București se confruntă cu o nouă problemă serioasă la sediul său din Sema Parc, unde funcționează două secții comerciale, respectiv a VI-a și a VII-a.
Invazie de gândaci în sălile de judecată
Conform informațiilor obținute, aceste două secții au fost afectate de o invazie de gândaci. Problema nu se restrânge doar la arhivele cu dosare, ci afectează și birourile judecătorilor, ridicând semne de întrebare cu privire la condițiile de muncă și igiena în instanțele din capitală.
Implicarea autorităților și reacții publice
Situația a generat îngrijorare în rândul personalului și al părților implicate în procesele judecătorești, care se așteaptă la măsuri rapide din partea autorităților pentru a remedia această problemă. Asemenea condiții pot avea un impact negativ asupra funcționării justiției și asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.
Anchete
Controverse în politica românească: Partidul SENS și promovarea drogurilor
Recent, publicația Lumea Justiției a dezvăluit activitățile controversate ale unui fiu de fost procuror implicat în promovarea drogurilor. Acest scandal se leagă de Partidul SENS („Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate”), o formațiune politică susținută de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, fost membru USR.
Originea partidului SENS
Partidul SENS a fost înființat pe 28 septembrie 2023, de către foști membri USR care și-au exprimat nemulțumirea față de direcția pe care o lua Uniunea Salvați România. Aceste nemulțumiri derivă din percepția că USR nu era suficient de angajat în progresele sociale (#rezist) și că unii membri adoptaseră poziții conservatoare pe teme importante, cum ar fi familia tradițională, definită prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Ideologia partidului SENS
În esență, SENS este perceput ca o formațiune de stânga care promovează drepturile minorităților sexuale, inclusiv parteneriatele civile și adopțiile de către cupluri de același sex. De asemenea, partidul își asumă o poziție liberală în privința consumului de droguri, pledând pentru legalizarea cannabisului și a etnobotanicelor, precum și pentru dreptul la avort, adică „uciderea de copii nenăscuți.”
Concluzie
Activitățile și advocacy-ul Partidului SENS ridică suspiciuni și preocupări în spațiul public, în special în contextul promovării subiectelor sensibile, precum drogurile și avortul. Aceste aspecte pun în discuție direcția pe care o ia politica românească și impactul pe care formațiunile recente îl pot avea asupra societății. (Irinel I.).
Anchete
Proiect de lege pentru transparentizarea finanțării ONG-urilor în România
Deputații români au inițiat un proiect de lege ce obligă organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) să raporteze sursele de finanțare, având similitudini cu legislația adoptată recent în Georgia, numită „legea agentului străin”. Articolul semnat de Claudia Marcu pentru Cotidianul Național evidențiază implicațiile acestei propuneri, care, deși nu impune înregistrarea ONG-urilor ca având interese externe, solicită transparență în privința finanțatorilor.
Compararea cu modelul georgian
Spre deosebire de actul legislativ din Georgia, care cere ONG-urilor să se declare ca urmărind interesele unei puteri străine dacă mai mult de 20% din finanțare provine din afară, proiectul românesc solicită doar publicarea informațiilor legate de finanțatori. Deși actualul Parlament se află la final de mandat, inițiativa ar putea genera proteste din partea societății civile, având în vedere controversele izbucnite în urma legii din Georgia, care a atras critici severe din partea Uniunii Europene și Statelor Unite.
Motivația proiectului de lege
Inițiatorii proiectului, deputații Mihai Ioan Lasca și Daniel Florin Ghiță, susțin că măsura urmărește să consolideze încrederea publicului în ONG-uri și în mecanismele democratice, având în vedere că finanțarea din diverse surse poate genera întrebări legitime privind influențele externe asupra activităților acestora.
Transparența sursei de finanțare
Proiectul de lege prevede un cadru legal pentru raportarea și monitorizarea fondurilor primite de ONG-uri, asociații și fundații. Aceasta vizează implementarea de măsuri menite să asigure transparența surselor de finanțare, indiferent de proveniența acestora. Se consideră că reglementarea va permite o informare corectă a cetățenilor și autorităților, contribuind astfel la creșterea încrederii în activitatea organizațiilor neguvernamentale.
Obligații de raportare
Proiectul se va aplica tuturor asociațiilor, fundațiilor și ONG-urilor care primesc finanțare de la persoane fizice sau juridice străine. Aceste entități vor avea obligația de a declara statului român toate sursele lor de finanțare. Finanțarea, conform legii, include transferuri de bani, donații, sponsorizări și orice alt tip de sprijin economic.
Concluzie
Proiectul de lege pentru raportarea surselor de finanțare ale ONG-urilor din România are potențialul de a crea un cadru mai transparent pentru activitatea acestora, dar și de a genera controverse similare celor întâmpinate în Georgia. În contextul în care transparența și responsabilitatea devin tot mai importante în societatea civilă, monitorizarea eficientă a finanțării organizațiilor ar putea întări încrederea publicului în aceste entități.
-
Exclusivacum 2 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase (II)
-
Exclusivacum 17 ore
Guvernul răspunde criticilor Avocatului Poporului privind pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Mihai Polițeanu promite legalitate în Ploiești: Acțiuni impotriva ilegalităților în zona Hale și Piețe
-
Exclusivacum 4 zile
Sindicatele din Penitenciare reacționează la declarația lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile militare
-
Exclusivacum 5 zile
Afacerea ROSAL: Meciul subteran între mafia deșeurilor și justiție
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de corupție în procesul de mutare a Polițiștilor de Penitenciare
-
Exclusivacum 3 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase
-
Exclusivacum 4 zile
Impactul protestului pensionarilor militari din 29 noiembrie 2024: O privire asupra așteptărilor și cerințelor