Connect with us

Exclusiv

Nominalizarea care irita SIE si serviciile secrete externe partenere/Un tanar contabil (32 ani) de la o clinica medicala privata din Bucuresti nominalizat ambasador pentru Emiratele Arabe Unite

Publicat

pe

În urma aprobării și semnării de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, au fost publicate, la 4 februarie 2022, decretele de rechemare a 10 ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai României, care urmează să își încheie misiunea, conform legii, în termen de 90 de zile de la această dată. Corelativ, au fost înaintate de către Ministerul Afacerilor Externe 12 propuneri de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea acestora era vacantă.
Acest demers este unul uzual, continuând procesul firesc de înnoire a conducerii misiunilor diplomatice ale României, inițiat în anul 2020 și continuat în anul 2021, în conformitate cu practicile și prevederile instituționale, și vizează șefii de misiuni care au îndeplinit sau au depășit deja mandatul uzual de 4 ani în exercitarea funcției de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României.
În conformitate cu prevederile legale, propunerile de rechemări și respectiv de numiri sunt aprobate de către Președintele României, fiind inițiate de către Ministerul Afacerilor Externe și avizate de către Prim-ministrul României.
MAE a avut în vedere, pentru propunerile de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, o serie criterii care să corespundă exigențelor acestor posturi care asigură reprezentarea României la nivel înalt atât în sistem multilateral, cât și bilateral, criterii aplicate și în celelalte etape ale acestui proces de înnoire a conducerilor misiunilor diplomatice ale României.
Astfel, persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomați de carieră și cunosc foarte bine problematicile în atenție. În avansarea acestor propuneri au fost avute în vedere, în special, profesionalismul și pregătirea pentru specificul postului în care ar urma să își desfășoare mandatul persoanele nominalizate, precum și parcursul profesional, competențele și pregătirea necesare asumării unei astfel de poziții. La fel ca și până acum, elementul principal în formularea acestor nominalizări au fost reprezentat de competențele și abilitățile candidaților de a îndeplini aceste funcții, cu scopul de a apăra și promova interesele României și ale cetățenilor români în afara granițelor, pentru a contribui la o reprezentare mai bună a României peste hotare și, implicit, la o imagine mai bună a țării noastre în relația cu partenerii săi externi, în conformitate cu liniile strategice promovate la nivelul politicii externe a României.
În etapa următoare, Ministerul Afacerilor Externe urmează să transmită către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a celor 12 candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României. Pentru candidații pentru posturile diplomatice bilaterale va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961. Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerii avizului acestora, care are caracter consultativ, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, acolo unde este cazul, Președintele României semnează decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.
Prezentăm mai jos, lista cu persoanele propuse pentru a ocupa o funcție de ambasador:
1. Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York – Cornel Feruță (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2014 și exercită, din ianuarie 2020, funcția de secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul MAE. A desfășurat până în prezent o activitate prestigioasă, care a contribuit în mod semnificativ, inclusiv din perspectiva aprecierii sale în plan internațional, la promovarea și credibilitatea României. A fost, în perioada 2007 – 2012, șeful Misiunii Permanente a României la Organizațiile Internaționale de la Viena. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul aceleiași Misiuni în perioada 2000 – 2004. În Centrala MAE, a mai ocupat funcțiile de director general pentru afaceri politice / Director Politic, în perioada 2012 – 2013 și director de cabinet al ministrului afacerilor externe, între 2005 și 2007. În 2004 a fost director al Direcției Balcanii de Vest și Cooperare Regională. A exercitat mai multe funcții și poziții de responsabilitate majoră și în cadru multilateral internațional. Din septembrie 2013, a făcut parte din conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA), ca director general adjunct, respectiv, în perioada iulie – decembrie 2019, ca director general interimar. În calitate de reprezentant al AIEA, a participat la semnarea „Acordului nuclear” (Joint Comprehensive Plan of Action/JCPOA) cu Teheranul. În perioada 2012 – 2013 a fost președinte al Comitetului Pregătitor al Conferinței de Examinare a Tratatului de Neproliferare, în septembrie 2011 a fost președinte al celei de-a 55-a Conferințe Generale a AIEA, între octombrie 2008 – septembrie 2010 a fost vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, Guvernator din partea României. A mai ocupat funcțiile de coordonator din partea Președinției OSCE pentru reabilitare post-conflict și președinte al procesului de elaborare a Strategiei AIEA 2012-2017. Vorbește limbile engleză și franceză).
2. Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva – Răzvan-Victor Rusu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2019 și ocupă, din 2016, funcția de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. În perioada 2007 – 2012 a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Italia, Malta și San Marino, precum și Reprezentant Permanent al României la agențiile ONU (FAO, FIDA, PAM). În perioada 2014 – 2017 a fost șeful delegației României la International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), iar în intervalul 2012 – 2016, a ocupat funcția de emisar special al MAE pentru Parteneriatul Estic al UE și de director general al Departamentului Afaceri Regionale din Ministerul Afacerilor Externe. În Centrala MAE a mai deținut, inter alia, pozițiile de director general al Direcției Generale Europa Extinsă (2004 – 2007) și director adjunct al Direcției ONU. Vorbește limbile engleză, franceză și italiană.)
3. Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg – Ion Jinga (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2017 și exercită, din august 2015, funcția de reprezentant permanent al României la ONU, New York. Din această poziție, a îndeplinit o serie de funcții în premieră pentru țara noastră, precum cea de Președinte al Comitetului de decernare a Premiului ONU pentru Populație, în 2019, 2020 și 2021, Președinte al Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Internațională (2018 – 2019), Președinte (2018) și Vicepreședinte (2019) al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, co-președinte al procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate (2016 – 2017). Anterior, a deținut funcția de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, între 2008 și 2015, iar în perioada 2003 – 2008 a fost ambasador al României în Regatul Belgiei. În Serviciul Exterior a mai exercitat, între 2000-2001, rolul de însărcinat cu afaceri a.i. și adjunct al ambasadorului în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, Bruxelles, iar între 1998 – 1999 a fost adjunctul ambasadorului în cadrul aceleiași instituții, pe durata misiunii în Serviciul Exterior începute în anul 1995. În Centrala MAE a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general pentru Uniunea Europeană și membru al delegației României la Convenția privind viitorul Europei și Coordonator al Secretariatului Național al Delegației României, în intervalul 2002 – 2003, și membru în echipa de negociere a aderării României la UE, între 2000 și 2004. Vorbește limbile engleză și franceză.)
4. Republica Moldova – Cristian-Leon Țurcanu (Diplomat de carieră. Exercită, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina. Anterior, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, a ocupat funcția de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008 – 2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală, între noiembrie 2015 și august 2016, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală, între aprilie și septembrie 2014, respectiv director adjunct al aceleiași direcții, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014. Vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.)
5. Ucraina – Alexandru Victor Micula (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și exercită, din 2019, funcția de Reprezentant cu însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul MAE. În perioadele noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și februarie 2016 – ianuarie 2018 a ocupat funcția de secretar de stat pentru afaceri interinstituționale în cadrul MAE, iar între noiembrie 2007 și iunie 2008 a fost secretar de stat, coordonatorul național pentru organizarea Summitului NATO de la Bucureşti. În perioada octombrie 2011 – februarie 2016 a fost ambasadorul României în Ungaria, iar în intervalul iunie 2014 – iunie 2016 a fost Secretar al Comisiei Dunării. A îndeplinit, de asemenea, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Danemarcei și Republica Islanda, între 2009 și 2011. În perioada 2002 – 2007 a fost ambasadorul României în Republica Argentina și Republica Paraguay. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena (1999-2001) și al Ambasadei României la Budapesta (1997 – 1999). În Centrala MAE a mai îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe (iunie 2008 – aprilie 2009), director general pentru politici strategice (în perioada februarie – iunie 2007), director de cabinet al ministrului afacerilor externe și purtător de cuvânt al MAE (ianuarie 2001 – octombrie 2002). Vorbește limbile engleză și spaniolă și are cunoștințe de limbă maghiară.)
6. Regatul Suediei – Daniel Ioniță (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019 și a ocupat, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Anterior, în perioada 2015 – 2016, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE. În perioada 2011 – 2015, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României la Stockholm, unde a îndeplinit funcția de prim-colaborator în perioada 2002 – 2006, și la Misiunea României la NATO și UEO Bruxelles, în 2002 și anterior, în 1998. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director al Direcției Politici de Securitate în perioadele octombrie 2008 – mai 2009 și noiembrie 2009 – septembrie 2010, precum și de director adjunct al aceleiași direcții, în intervalul 2008 – 2009. A fost director adjunct, în 2000 și 2001-2002 și șef serviciu, în perioada 1999-2000, al Direcției NATO, UEO și Probleme Strategice. Vorbește limbile engleză, franceză și suedeză/norvegiană.)
7. Turkmenistan – Ion Naval (Diplomat de carieră. Ocupă postul de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României în Republica Azerbaidjan din octombrie 2021, funcție pe care a îndeplinit-o și în intervalul septembrie 2020 – aprilie 2021. În perioada aprilie 2020 – octombrie 2021 a exercitat rolul de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul aceleiași ambasade. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României în Ucraina, în perioada 2008 – 2019. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a lucrat în cadrul Direcţiei Europa de Est şi Asia Centrală, în perioadele 2019 – 2020 și 2007 – 2008. Vorbește limbile rusă, franceză, ucraineană, engleză.)
8. Republica Singapore – Iulian Buga (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și a ocupat, din 2015, funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Suediei. Anterior, a îndeplinit funcțiile de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, în perioada 2013 – 2015, în Irlanda, în perioada 2009 – 2013, și în Regatul Țărilor de Jos, în intervalul 2001 – 2007, unde a deţinut şi poziţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, ocupând și poziția de Preşedinte al Comitetului Conferinţei Statelor Părţi. În Centrala MAE a fost, între 2007 şi 2009, secretar de stat pentru afaceri politice şi strategice, iar anterior a ocupat funcțiile de director, în perioada 1999 – 2001, și director adjunct, în intervalul 1993 – 1994, al Direcţiei pentru America de Nord, precum și director adjunct al Direcției Protocol, în perioada 1992 – 1993. Vorbeşte limbile engleză şi franceză.)
9. Emiratele Arabe Unite – Octavian-Bogdan Badica (Ocupă, din 2010, funcția de șef al departamentului pentru verificare și raportare (head of controlling and reporting) în cadrul unei rețele private de sănătate, poziție din care gestionează întreaga activitate financiară a instituției și o serie de activități de coordonare aferente. Anterior, a ocupat funcția de auditor senior în cadrul unei importante firme de consultanță și audit. Este licențiat în administrarea afacerilor în cadrul Universității din București (2005 – 2008) și în limbi străine, cu o specializare în limbile engleză și arabă de la Universitatea Dimitrie Cantemir din București (2005 – 2008). Vorbește limbile engleză, arabă și franceză.)
Game over!
La nominalizarea domnului Octavian-Bogdan Badica ne-am blocat!
„Persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomați de carieră și cunosc foarte bine problematicile în atenție” – se precizeaza de catre M.A.E.
Deci s-a anunțat nominalizarea drept ambasador pentru Emiratele Arabe Unite (nu oriunde, atenție) a unui tânăr contabil (32 ani) al unei cunoscute clinici medicale private din București, licențiat in studii economice. Mai contează ca nu îl recomanda nimic in acest sens, nu este diplomat, nu a avut nicio legătura cu MAE? Diplomații de cariera din MAE ce părere au, mai au sanse in aceasta conjunctura sau sa se reprofileze contabili / auditori? (va rugam sa va grăbiți pana nu se ocupa toate locurile, si nu suntem sarcastici!)
Suntem curioși și noi cine l-a recomandat pe acest domn, vocea și talentul? Cum s-a ajuns la el, și de ce nu s-a luat in calcul (de exemplu) pe contabilul de la Policlinica orășenească Târgu-Bujor? O fi pila cuiva, maestre ?
Oare a fost nominalizat acest tanar contabil doar pentru ca la Rețeaua de sănătate REGINA MARIA de unde provine se trateaza anumite personaje de la „varf”? (Cristina T.).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Beaua_privat%C4%83_de_s%C4%83n%C4%83tate_REGINA_MARIA?fbclid=IwAR0S5l64Nf_BV_Mqih33hZ0c5cHpByNF2SYqhqPrKNvYPandqUU1GLwWZOo
https://ro.wikipedia.org/wiki/Wargha_Enayati?fbclid=IwAR1DHKE7Zbn3t0rjWt4Jw2xApjLe8CAunBhopgdjCc36GkR7FIlbNZtS8a0

 

Octavian Badica

Controlling and Reporting Manager
Se alatura REGINA MARIA in 2010, in calitate de Financial Controller. Un an mai tarziu, devine Controlling and Reporting Manager, rol din care gestioneaza intreaga activitate financiara a Grupului, cu raportare directa catre CFO si Board.

Exclusiv

Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare

Publicat

pe

De

Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă?

Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești și la domiciliile unor cadre medicale nu mai arată demult a simplă „verificare de rutină”. Potrivit informațiilor obținute de redacție din surse apropiate anchetei, nu vorbim doar de controale, ci de radiografierea unui posibil mecanism de decontare nejustificată a unor servicii medicale către sistemul public de asigurări de sănătate.

Cu alte cuvinte, anchetatorii verifică dacă nu cumva, în anumite cabinete, tastatura a muncit mai mult decât stetoscopul, iar raportările la stat au fost mai bogate decât realitatea din cabinet.

Conform surselor citate de redacție, suspiciunile vizează servicii medicale raportate și decontate la valori mai mari decât cele reale sau, mai grav, servicii introduse în evidențe fără să fi fost efectiv prestate pacienților. Dacă aceste suspiciuni se confirmă, nu mai vorbim doar de „nereguli”, ci de un posibil mecanism prin care banii contribuabililor au fost scoși din buzunarul sănătății și transferați, elegant, în conturi private.

„Urma banilor”, mai importantă decât „urma pacienților”

Ancheta urmărește, în mod declarat, traseul banilor, nu traseul pacienților prin cabinete. Potrivit surselor consultate de redacție, perchezițiile s-au concentrat pe documentele financiar-contabile, evidențele medicale și sistemele informatice ale clinicii.

Anchetatorii încearcă să vadă dacă există diferențe între ce s-a făcut efectiv și ce s-a raportat spre decontare, între programările din agendă, fișele medicale și sumele încasate de la stat. Mai pe românește: cât e medicină și cât e ficțiune contabilă?

Se verifică inclusiv modul în care au fost întocmite și băgate în sistem documentele justificative care au stat la baza solicitărilor de plată. Procurorii sunt cu ochii pe posibile fapte de înșelăciune, fals intelectual, uz de fals, fraudă cu fonduri publice sau constituirea unor mecanisme de generare de decontări necuvenite. Adică un mic „manual de creativitate cu bani publici”, dacă bănuielile se confirmă.

Toate aceste informații provin din datele și precizările menționate în articolul inițial, obținute de redacție din surse apropiate anchetei.

„Boală națională”: consultații la tastatură, nu la pacient

Fenomenul nu este nicidecum o invenție locală. Așa cum reiese din contextualizarea făcută de redacție, dosarele cu decontări fictive au făcut deja istorie în sistemul medical românesc: consultații inexistente, investigații raportate doar pe hârtie, internări fantomă, servicii facturate pentru pacienți care n-au văzut medicul nici în poză.

Mecanismul, în varianta sa clasică, e de o simplitate dezarmantă: se introduc servicii în sistemele informatice, se trimit frumușel spre decontare către instituțiile care gestionează fondurile de sănătate, iar când documentele justificative nu mai au legătură cu realitatea, prejudiciul lovește direct bugetul public. Pacientul devine decor, iar tastatura – principalul instrument medical.

În acest context, accesul anchetatorilor la baze de date, arhive electronice și documente medicale nu e un moft, ci cheia pentru a afla dacă sistemul a fost folosit pentru tratarea oamenilor sau pentru „tratarea” bugetului.

Pacientul – plătitor, spectator și victimă colaterală

În timpul perchezițiilor, activitatea clinicii a fost grav afectată. Pacienții programați pentru consultații, investigații și controale au rămas pe dinafară, cu biletul de trimitere în mână și cu nervii la purtător. Pentru mulți, imaginile cu polițiști și procurori intrând și ieșind dintr-o clinică medicală au fost suficiente să dea peste cap bruma de încredere rămasă în sistem.

Pe de altă parte, așa cum precizează și informațiile inițiale, efectuarea perchezițiilor nu înseamnă stabilirea vinovăției. Dosarul este încă în fază preliminară, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. Pamfletul poate fi acid, dar Codul Penal rămâne sobru.

Întrebările care dor mai tare decât injecția

Speța nu se oprește la o singură clinică. Dacă suspiciunile se confirmă, cazuistica de la AS Medical Ploiești riscă să devină simptom pentru o boală mai gravă: vulnerabilități majore în sistemul de verificare a serviciilor medicale decontate din bani publici.

Anchetatorii trebuie să răspundă unor întrebări incomode:
– Câte servicii medicale sunt suspectate că au fost raportate neconform?
– Ce valoare au decontările aflate acum sub lupă?
– Pe ce perioadă s-ar fi întins presupusele nereguli?
– Cine a aprobat și validat documentele trimise spre decontare?
– Există persoane din afara clinicii implicate în mecanism?
– Care este prejudiciul estimat adus fondurilor publice?

Dacă răspunsurile vor confirma suspiciunile, vom avea încă o dovadă că, în România, pacientul finanțează sistemul, dar sistemul se tratează singur cu fonduri publice.

Până la finalizarea verificărilor, dosarul rămâne unul cu implicații serioase pentru sistemul medical privat din Prahova și pentru instituțiile care gestionează banii destinați sănătății.

Vom reveni cu detalii – pentru că, în acest „roman medical”, încă nu s-a ajuns nici la diagnostic final, nici la rețeta de tratament pentru un sistem care se îmbolnăvește cronic de bani publici. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț

Publicat

pe

De

Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu.

În momentul în care Poliția Locală Ploiești amendează posesorii de autoturisme care își parchează ilegal mașinile pe domeniul public sau le lipește în parbriz avertismente de „educare” rutieră, scena de azi pare pur și simplu sfidătoare: o mașină chiar a Poliției Locale Ploiești parcată ilegal pe domeniul public, blocând, în plus, și trecerea de pietoni.

Imaginea (foto transmisă de cititor / utilizator) arată perfect dublul standard: cetățenii plătesc pentru o oprire greșită, „gardienii ordinii” își permit luxul să blocheze marcajul pietonal cu girofarul stins și cu tupeul aprins.

Flori, flori… dar nu pe trecerea de pietoni!

Nu ne interesează – repetăm, NU ne interesează – că polițista locală din imagine își cumpără flori în timpul programului. Motivul nici nu contează: poate că acum se poartă ca femeile să dea flori bărbaților, poate că a avut un eveniment la școală cu copiii, poate că s-a gândit să mai înfrumusețeze o zi de lucru. Fiecare își face cumpărăturile cum și când consideră.

Problema reală nu este buchetul de flori, ci „buchetul” de încălcări: s-a blocat trecerea de pietoni și s-a parcat ilegal, cu mașina instituției care ar trebui să fie exemplu, nu demonstrație practică de „așa NU, dar nouă ni se permite”.

Cetățeanul plătește. Mașina Poliției Locale, imaculată și neatinsă

Când un șofer obișnuit parchează așa, primește amendă sau, în cel mai „blând” caz, un avertisment pus regulamentar în parbriz. Întrebarea care arde este evidentă:

Acestei mașini cine îi dă amendă? Cine îi pune pe parbriz măcar un avertisment de bun-simț?

Sau legea e doar pentru fraieri, iar „excepțiile” poartă uniformă și insignă?

În timp ce polițiștii locali verifică necruțător trotuarele, alveolele și toate colțurile de stradă unde șoferii greșesc, propria mașină de serviciu poate să stea liniștită, cocoțată pe domeniul public, blocând trecerea de pietoni, ca un mic monument al ipocriziei administrative.

Legea, în oglindă: pentru ei nu se vede?

Dacă un simplu cetățean își permitea să parcheze exact în același loc, exact în același mod, foarte probabil își vedea în câteva minute „cadoul” pe parbriz și eventual și o discuție „educativă” cu agentul constatator.

Când însă mașina Poliției Locale Ploiești este cea care încalcă regulile, tabloul devine grotesc:
– domeniu public ocupat ilegal;
– trecere de pietoni blocată;
– nici urmă de sancțiune, nici avertisment, nici jenă.

Conform informațiilor și imaginii furnizate de cititor/sursă, scena nu este un montaj, nu este o glumă, ci realitatea de zi cu zi: exact cei care ar trebui să fie campioni la respectarea legii ajung să fie campioni la „lasă că merge și așa”.

Final de pamflet: cine amendează Poliția Locală Ploiești?

Rămâne întrebarea-cheie, pe care o lăsăm, în mod ironic, tot în grija autorităților:

Cine are curajul – și atribuțiile – să amendeze Poliția Locală Ploiești atunci când calcă pe trecerea de pietoni cu mașina de serviciu, nu cu piciorul?

Până vom vedea un proces-verbal lipit pe parbrizul unei mașini de Poliție Locală, orice avertisment către cetățeni sună a pamflet, nu a autoritate. Din păcate, unul foarte usturător pentru cei care încă mai cred că legea ar trebui să fie aceeași pentru toți. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Publicat

pe

De

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a IPJ Prahova, burdusita cu politisti „zelosi”, se indrepta spre Primaria Baicoi (aici).

Scopul:

  • sa afle daca publicitatea de pe panourile „Stop Vexler” a fost platita;
  • sa verifice daca panourile sunt ridicate legal.

Fotografia surprinsa de Incisiv de Prahova, cu Loganul IPJ ruland spre Baicoi, e dovada ca melcul institutional inca mai are puls – doar ca i-a luat aproape o luna de la scandal pana la prima oprire la primarie.

Mirarea e legitima si pentru noi: dupa atatea dezvaluiri si presiuni publice ale ziarului de investigatii Incisiv de Prahova, politistii de la IPJ Prahova binevoiesc, in sfarsit, sa se apuce de ancheta. Speram – nu cu spatele la panou – ca ancheta sa fie serioasa si sa duca, in final, la daramarea acestor panouri care nu fac cinste nici Prahovei, nici Baicoiului, si in niciun caz IPJ Prahova.

Pana una-alta, tabloul ramane grotesc: statul abia porneste de pe loc, in timp ce extremismul de carton are deja avans de cateva sute de kilometri.

Kilometrul zero al tupeului: Unde legea e optionala, iar panoul obligatoriu

Pe DN1, la Baicoi, intre Forja Neptun si viitorul pasaj spre strada Infratirii, Romania si-a montat oglinda completa:

  • gropi si santiere;
  • un mormant vechi de 5.000 de ani al culturii Yamnaya, scos la lumina de arheologi;
  • si, peste toate, doua panouri cu mesajul „Stop Vexler”.

Traducerea, pentru cine mai citeste si altceva decat sloganuri:

„Stop legea care combate antisemitismul, xenofobia si extremismul, ca ne strica jocurile de partid.”

Legea 241/2025 – „Legea Vexler”, dupa initiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania – interzice organizatiile si faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, intareste pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste, sanctioneaza negarea si falsificarea Holocaustului si propaganda online. Despre acest cadru legal au scris Digi24, Spotmedia si Adevarul.

Statul zice, oficial:

  • „Nu vrem antisemitism.”
  • „Nu vrem fascism.”
  • „Nu vrem extremism.”

Panoul de la Baicoi raspunde, cu tupeu:

  • „Stop Vexler.”

Traducere libera:

„Stop legea care ne taie curentul la propaganda extremista.”

Panoul care se crede curte constitutionala: Referendum cu carton pe DN1

„Stop Vexler” nu e grafica de plictiseala, e o palma declarativa data unui act normativ:

  • adoptat de Parlament;
  • promulgat de presedinte;
  • intrat in vigoare.

Ce face Legea 241/2025, explicata inclusiv de Digi24, Spotmedia si Adevarul:

  • inaspreste pedepsele pentru distribuirea de materiale fasciste si antisemite;
  • sanctioneaza negarea si falsificarea istoriei, inclusiv a Holocaustului;
  • interzice promovarea cultului unor personalitati extremiste;
  • interzice utilizarea numelor liderilor miscarilor rasiste, xenofobe, fasciste si legionare.

Statul: „Nu vrem antisemitism, nu vrem xenofobie, nu vrem cultul extremistilor.”

Panoul: „Stop Vexler.”

Fara prea multa hermeneutica:

„Stop legea care ne incurca icoanele fasciste si jucariile propagandistice.”

In loc de contestatie la Curtea Constitutionala, dezbateri, amendamente, se prefera metoda „marca DN1”:

„Nu-mi place legea, o scuip pe panou, intre un sens giratoriu si un mormant milenar.”

Abonamentul la antisistem: De la AUR si SOS la ACT si PAC, cu panou inclus

Potrivit informatiilor locale si dezvaluirilor Incisiv de Prahova:

  • in spatele „curajului” de carton apare un personaj politic plimbat prin AUR, SOS si, mai nou, ACT – un fel de abonament la toate versiunile de „antisistem” cu update-uri dese si manual lipsa;
  • surse judiciare citate de Incisiv de Prahova vorbesc despre:
    • zeci de plangeri penale pentru hartuire;
    • atacuri la adresa unor primari, deputati, societati comerciale;
    • plangeri pentru incitare la ura;
    • si o protectie aproape miraculoasa din partea unor organe de cercetare penala, care par sa fi pus dosarele la pastrat, la rece.

Partidul Actiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Tarziu, este legat public de campania StopVexler.ro, conform Spotmedia (10 ianuarie 2026) si referintelor CNCD:

  • exista site-ul StopVexler.ro;
  • acelasi mesaj „Stop Vexler” a fost afisat pe sediul PAC;
  • discursul oficial: Legea 241/2025 „ingradeste libertatea de exprimare” si „loveste in personalitati istorice romanesti”.

Pe limba lor:

„Daca nu mai putem lustrui icoane fasciste la lumina neoanelor, suntem victimele dictaturii.”

Panoul smecher: Ilegal pe hartie, ilegal pe teren, legal doar la tupeu

Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova:

  • ambele panouri „Stop Vexler” ar fi ridicate fara autorizatii, ceea ce inseamna deja contraventie;
  • unul dintre panouri este montat, fara drept, direct pe teren apartinand UAT Baicoi.

Aici nu mai vorbim doar de:

  • „publicitate neautorizata”.

Vorbim de:

  • folosirea fara drept a domeniului public;
  • nerespectarea regimului de autorizare;
  • plus mesaj cu tenta extremista, indreptat impotriva unei legi care a fost gandita tocmai pentru a preveni derapajele fasciste.

Pe romaneste:

Nu e doar „panou fara hartii”, e steag ilegal infipt pe teren public, cu mesaj contra unei legi care apara societatea.

CNCD vede risc de ura si violenta. IPJ Prahova vede „dosar in lucru”

Vicepresedintele CNCD, Catalin Raiu, citat de Spotmedia si Adevarul, explica foarte clar:

  • CNCD se autosesizeaza in cazul panourilor StopVexler.ro, semnalate initial de Incisiv de Prahova;
  • se vor identifica persoanele fizice sau juridice din spate, dupa modelul altor cazuri de panouri controversate;
  • se trimit adrese la primarii pentru clarificarea autorizarii si asumarii mesajului.

Mai mult, Raiu spune negru pe alb:

  • mesajele de tip „Stop X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ura;
  • tintirea comunitatii evreiesti este, de regula, incadrata la discurs de ura;
  • „Stop Vexler” poate fi perceput, de o parte a societatii, pana la nivel de:
    • „lichidare fizica”;
    • sau invitatie la „lichidare fizica”;
  • deci intram in zona potentiala a incitarii la violenta.

CNCD vorbeste limpede despre risc de discurs de ura si violenta.

IPJ Prahova vorbeste in dialectul clasic:

  • „sesizare inregistrata”;
  • „dosar penal intocmit”;
  • „verificari in curs”.

Iar panourile… tot acolo. Pana azi, 17.05.2026, ora 10:15, cand Loganul IPJ este surprins, in sfarsit, de Incisiv de Prahova, in drum spre Primaria Baicoi, pentru a cere acte si confirmari pe care le putea cere din prima zi.

Melcul institutional, surprins in habitatul lui natural: banda intai, viteza mica.

Documentul IPJ vs. realitatea DN1: Pe hartie avem stat, pe drum avem carton

Potrivit unui document oficial al IPJ Prahova, consultat de Incisiv de Prahova:

  • o sesizare privind panourile „Stop Vexler” a fost inregistrata (14.264/09.06.2026);
  • a fost deschis dosarul penal nr. 1689/11.06.2026;
  • au fost intocmite acte de sesizare penala, cu indicarea cadrului normativ referitor la fapte de natura extremista si incalcarea ordinii de drept;
  • se efectueaza verificari privind:
    • continutul mesajului;
    • amplasarea si autorizarea panourilor.

Pe hartie, IPJ functioneaza exemplar.

Pe teren:

  • panourile continua sa troneze;
  • unul, amplasat ilegal pe domeniul public al UAT Baicoi, sfideaza in continuare autoritatea;
  • campania „Stop Vexler” se intensifica online, cu indemnuri la nesupunere fata de ordinea de drept.

Abia pe 17.06.2026 vedem masina IPJ mergand spre primarie. Nu dupa ce s-a aprins becul rosu in sistem, ci dupa ce Incisiv de Prahova a batut obrazul public, de repetate ori.

Claudiu Tarziu, avocatul reflex: La panou, prezent; la dosare, absent

Cand IPJ Prahova a deschis dosar penal dupa dezvaluirile Incisiv de Prahova:

  • PAC a tipat „abuz”;
  • a strigat „stat politienesc”;
  • si a pozat in „opozitie redusa la tacere”.

Liderul PAC, Claudiu Tarziu, a iesit indignat, anuntand proteste si jucand rolul clasic de victima a regimului.

Numai ca, asa cum rezulta din investigatiile Incisiv de Prahova:

  • Tarziu a sarit sa apere „un membru de partid” fara sa verifice:
    • istoricul persoanei (zeci de plangeri penale pentru hartuire, atacuri la primari, deputati, companii);
    • acuzatiile repetate de incitare la ura;
    • si, mai grav, faptul ca unul dintre panouri e amplasat ilegal pe teren al UAT Baicoi – adica deja discutam despre posibile infractiuni, nu despre simple opinii politice.

„Statul politienesc” din discursul lui Tarziu arata, in fapt, asa:

  • panouri ilegale;
  • mesaj cu tenta extremist-antisistem;
  • protectii inexplicabile;
  • si un lider politic sarind, in orb, in apararea exact a persoanei cu dosarele la gramada.

Preistorie scoasa la lumina, extremism urcat pe stalp

In aceeasi zona Baicoi – DN1:

  • arheologii descopera un mormant vechi de 5.000 de ani, al culturii Yamnaya;
  • presedintele Consiliului Judetean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vorbeste public despre:
    • „Prahova preistorica” ce iese la lumina;
    • „radacini de cinci milenii”;
    • nevoia de a imbina infrastructura cu protejarea patrimoniului;
  • se anunta:
    • expozitie-eveniment la Palatul Culturii din Ploiesti, cu obiecte din aur, argint si cupru;
    • conferinte si discursuri solemne.

Respect total pentru trecutul de 5.000 de ani, la lumina reflectoarelor.

Intre timp, la cativa metri:

  • rasar panouri ultramoderne care contesta o lege menita sa protejeze memoria Holocaustului si a victimelor antisemitismului;
  • adica tocmai memoria ultimelor 80 de ani, pe care Romania se angajase solemn sa n-o mai calce in picioare.

Pentru trecutul de 5.000 de ani – reverente la conferinte. Pentru trecutul de 80 de ani – panoul zice „Stop”.

Libertatea de exprimare, luata ostatic: Petitie la suprafata, propaganda in interior

Potrivit declaratiilor PAC, consemnate si de Adevarul:

  • panourile „nu contin mesaje extremiste”;
  • „nu fac referire la rasa, etnie sau religie”;
  • „nu instiga la ura ori violenta”;
  • ele ar directiona doar spre un site cu „petitie civica” pentru abrogarea legii.

Realitatea, asa cum reiese din:

  • anchetele Spotmedia;
  • investigatiile Incisiv de Prahova;
  • materialele Digi24;
  • declaratiile CNCD:

este ca:

  • Legea Vexler sanctioneaza propaganda extremista, cultul figurilor fasciste, negarea Holocaustului;
  • panourile transforma chiar legea in tinta simbolica;
  • „Stop Vexler” poate fi perceput ca mesaj impotriva:
    • persoanei initiatorului, reprezentant al comunitatii evreiesti;
    • si, implicit, impotriva comunitatii pe care o reprezinta;
  • campania functioneaza:
    • offline (panouri, sediu de partid);
    • online (site StopVexler.ro, retele sociale), cu retorica victimizanta si apel la nesupunere fata de cadrul legal.

„Petitie civica” este ambalajul lucios. In cutie gasesti exact ce a vrut sa previna Legea Vexler.

Laboratorul absurdului la Baicoi: Legea in Monitorul Oficial, panoul pe boost

Puse cap la cap – informatiile din Incisiv de Prahova, Spotmedia, Digi24, Adevarul, declaratiile CNCD si ale CJ Prahova – arata asa:

  • o lege speciala – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – menita sa blocheze antisemitismul, xenofobia si propaganda extremistilor;
  • doua panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Baicoi –, ridicate fara autorizatii, care ataca simbolic aceasta lege;
  • un personaj politic cu traseu prin AUR, SOS, ACT, antisistem de carton si zeci de plangeri penale (hartuire, incitare la ura);
  • un partid (PAC) care isi asuma mesajul, plange de „stat politienesc”, dar ignora:
    • nelegalitatea panourilor;
    • istoricul persoanei pe care o apra;
  • IPJ Prahova, prins intre:
    • un document oficial corect;
    • un teren pe care panourile stau, luni de zile, „batand” legea in obraz;
    • un Logan miscat, cu greu, spre Primaria Baicoi abia la 17.06.2026, ora 10:15, dupa ce Incisiv de Prahova a insistat public;
  • CNCD, care vede risc de discurs de ura si posibila incitare la violenta;
  • CJ Prahova, care predica dragostea de radacini vechi de 5.000 de ani, in timp ce langa ele cresc lastari de extremism pe carton.

Concluzia de pe DN1: Legea Vexler apara statul de extremism. Cine apara Legea Vexler de stat?

Legea Vexler (Legea 241/2025) a fost gandita ca un scut:

  • pentru comunitatea evreiasca;
  • pentru minoritati;
  • pentru intreaga societate, impotriva reabilitarii fascismului, legionarismului, rasismului si antisemitismului.

La Baicoi, acest scut a fost transformat in tinta de carton, cu litere mari:

  • „Stop Vexler.”

Statul roman, pe hartie, apara memoria victimelor extremismului. Statul roman, in practica:

  • nu e in stare, luni la rand, sa dea jos doua panouri neautorizate;
  • se misca in reluare, cu „dosare in lucru” si „verificari in curs”;
  • porneste Loganul spre primarie abia dupa ce presa il ia, public, la rost.

Pe DN1, la Baicoi, contrastul e perfect:

  • sub pamant – un mormant de 5.000 de ani, elogiat in conferinte, promis pentru expozitii;
  • deasupra pamantului – panouri care saboteaza simbolic o lege menita sa opreasca ideologiile care au umplut Europa de gropi comune.

Legea Vexler apara statul de extremism.

Intrebarea care ramane, mai mare decat orice panou de pe DN1, este:

Cine apara Legea Vexler de un stat care se misca in reluare, se uita la panouri, isi baga mainile in buzunar si porneste la drum abia dupa ce Incisiv de Prahova ii bate obrazul in public?

Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare

Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă? Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești...

Exclusiv8 ore ago

Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț

Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu. În momentul în care Poliția Locală...

Exclusiv12 ore ago

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...

Exclusiv18 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv18 ore ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv18 ore ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv18 ore ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv19 ore ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusiv2 zile ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusiv2 zile ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Exclusiv2 zile ago

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...

Exclusiv2 zile ago

TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”

Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...

Exclusiv2 zile ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusiv3 zile ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv3 zile ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv