Afectaţi de inflaţie şi de creşterea valorii lunare a ratelor pe care le au de plătit către bănci, tot mai mulţi români apelează la serviciile instituţiilor financiare nebancare (IFN), pentru a acoperi cheltuieli urgente, neprevăzute. Internetul şi mediul televizual sunt pline de reclame ale IFN-urilor, acestea promovându-se ca un fel de colac de salvare a celor care au nevoie urgentă de bani, dar nu îi pot obţine de la bănci din diferite motive.

Din cauză că nu au reuşit să-și plătească la timp sumele împrumutate de la bănci, unii au ajuns pe lista rău-platnicilor, iar alții, neavând un serviciu stabil care să ofere garanțiile necesare cerute de o bancă, nu pot accesa credite bancare.

În anumite cazuri, suma de împrumutat este prea mică pentru a fi eligibilă băncilor.Instituțiile financiare nebancare sunt entităţi separate de instituţiile clasice de credit, desfăşurându-şi activitatea de creditare cu titlu profesional, în condiţii stabilite de lege.

Înfiinţarea acestor tipuri de instituţii în România se face în baza Legii 93/2009, vizând instituţii care pot acorda credite, dar care nu pot realiza depozite pentru clienţi.

În materialul de faţă ne-am propus să analizăm ofertele a patru IFN-uri, pentru a stabili, dacă, într-adevăr, acestea pot fi un real colac de salvare sau, mai degrabă, devin pietre de moară agăţate de gâtul debitorilor. În general, clienţii sunt agăţaţi prin strategii de marketing bine ticluite.

Unele te ademenesc cu rate săptămânale fixe, în timp ce altele te atrag cu promoţii de genul zero comision de analiză a dosarului şi zero dobândă. Zero dobândă, dar când vezi cât este Dobânda Anuală Efectivă (DAE) te îngrozeşti.

DAE include toate costurile pe care le implică un credit: dobânda anuală, costul asigurării, comision de analiză a dosarului, taxele de administrare (lunare sau anuale), fie că este vorba despre o sumă fixă, fie că se referă la un procentaj din soldul creditului rămas de achitat.

Provident, cea mai cunoscută instituţie financiară nebancară de pe piaţa românească, oferă credite de nevoi personale, cu perioada de rambursare de până la 94 de săptămâni. Site-ul Provident oferă un simulator de credit, cu ajutorul căruia poţi afla cât ai de returnat în funcţie de suma împrumutată şi de perioada pe care este contractat creditul.

De pildă, la un împrumut de 6.000 de lei, cu o perioadă de returnare de maximum 104 săptămâni, DAE este de 105,22%. Rata săptămânală de plată ajunge la 109,37 lei. La finalul perioadei, debitorul ajunge să returneze IFN-ului o sumă totală de 13.454 de lei, doar dobânda fiind de 5.254 de lei.

Calculul estimativ, realizat prin intermediul simulatorului de rate online, este orientativ și nu are valoare contractuală, specifică Provident. Dacă rata este plătită lunar, perioada de rambursare nu poate fi mai mare de 18 luni (72 de săptămâni).

În acest caz, DAE scade la 69,66%, iar valoarea totală de plată este de 9.244 de lei, la o rată lunară de 513.56 de lei. Ratele săptămânale pot părea mici, pentru că sunt întinse pe o perioadă lungă, însă suma totală de rambursat este mai mult decât dublă. Este varianta cea mai costisitoare pentru debitor, dar şi cea mai promovată de IFN-uri.

O altă instituţie care ne face cu ochiul la tv este cea din reclama cu doamna data viitoare, ICredit. Simulatorul de pe site-ul acestei firme calculează că, pentru un credit de 6.000 de lei, rata săptămânală nu poate fi mai mică de 248 de lei, împrumutul fiind acordat pe o perioadă de maximum 11 luni, cu 45 de rate săptămânale.

Clientul va avea de returnat 11.160 de lei, DAE fiind 385%. Simulatorul nu arată că ai avea posibilitatea plăţii lunare a creditelor. În schimb, dacă rata săptămânală plătită ajunge la 515 lei, numărul de rate va fi de maximum 18, suma totală plătită ajungând la 9.270 de lei.

Practic, în cinci luni, returnezi instituţiei cu 3.270 de lei în plus. Cu cât este mai scurtă perioada de returnare a banilor, cu atât DAE pare a fi mai mare, în al doilea caz reflectat ajungând la 1.200%. Pe site, ICredit susţine că are peste 75.000 de clienţi şi 545.000 de credite acordate în România.

Firma Credit Fix nu oferă posibilitatea calculării costurilor cu ajutorul unui simulator, dar anunţă: Pentru un credit online în valoare de 500 de lei, DAE este de 3852,20%, dobânda  totală, de 1.715,38 lei, total de plată 2.215,38 lei.

Acest exemplu a fost calculat presupunând că suma a fost trasă şi achitată de client în 12 luni. Linia de credit are valabilitate cinci ani. Pentru un împrumut în valoare de 500 lei, VIVA Credit percepe o dobândă Anuală Efectivă de 4.114%, dobânda  fiind de 1.715.33 lei, iar suma totală de plată  de 2.215 lei.

DAE și suma totală de plată pentru creditul din acest exemplu au fost calculate presupunând că suma aprobată a fost retrasă integral în momentul acordării, iar rambursarea se face în 12 rate lunare egale cu 184.61 lei.

Clienţii se plâng că, de cele mai multe ori, contractele sunt făcute în așa fel încât obligă debitorul la plata unor sume uriașe în cazul în care nu rambursează banii la timp. De cele mai multe ori, beneficiarul creditului susține că nu a cunoscut acele clauze, dar semnătura sa apare pe contract.

În Parlament este dezbătut un proiect de lege privind plafonarea dobânzilor la creditele de consum, la începutul anului primind aviz favorabil în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.

Principala prevedere legată de IFN-uri stipulează că valoarea totală plătibilă de consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Astfel, dacă un client al unui IFN primește 5.000 de lei, el nu poate returna mai mult de 10.000 de lei, dacă această lege ar fi în vigoare.

Nici o dobândă penalizatoare sau altă clauză contractuală nu ar putea obliga beneficiarul creditului să plătească mai mult decât dublul sumei încasate. Proiectul se află, momentan, pentru dezbatere, în circuitul legislativ, la Camera Deputaţilor. Potrivit proiectului de lege, 260 de IFN-uri funcţionează în ţara noastră. (Liviu Anghel).