Vineri, BNR a majorat din nou dobânda de referinţă, de la 4,75% la 5,5%, o creştere de 0,75%, mai puţin decât de aşteptau analiştii. În Ungaria dobânda de referinţă este de 10,25% iar în Polonia este de 6,5% la o inflaţie cam ca în România, de 14-15%.

Dobânda lombard, adică dobânda la care se împrumută băncile de la BNR când au nevoie de lichiditate – şi au! – a crescut de la 5,75% la 6,5%. De fapt aceasta este dobânda „reală” practicată de BNR.

Banca Naţională a majorat dobânda cu doar 0,75%, mai puţin decât se aştepta piaţa, pentru că ultimele date indică o plafonare a inflaţiei în T3/2022 (totuşi să nu uităm că preţurile la energia electrică şi gaze sunt plafonate, iar preţurile reale de pe piaţă pur şi simplu au explodat), după care ar urma intrarea pe un trend de scădere, începând cu T4, asta dacă nu mai apare încă o lebădă neagră.

Dar poate cel mai important lucru pe care l-a menţionat BNR după decizia de vineri, este că economia a intrat într-o perioadă de cvasistagnare – în T2 şi T3 după creşterea neaşteptată din T1 (peste 6%), deci criza, inflaţia, scăderea puterii de cumpărare, recesiunea din economiile occidentale încep să-şi facă simţită prezenţa şi la noi.

Pe piaţa interbancară ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru o parte din creditele persoanelor fizice şi companii, a urcat extrem de alert în ultima săptămână, fiind cotat la 8,12%, vineri 5 august.

La 1 an ROBOR-ul a fost cotat la 8,34%.

Dobânda interbancară, unde se fac cele mai multe tranzacţii între bănci, a fost cotată vineri la 5,86%, faţă de 4,72% în luna iulie.

Această dobândă stă la baza calculării IRCC-ului, indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare – Prima Casă, Noua Casă, sau cele acordate liber de bănci, fără garanţia statului.

Acum, IRCC este de 2,56%, indicator valabil pentru lunile iulie, august, septembrie.

Pentru octombrie, noiembrie, decembrie, IRCC-ul va fi de 3,9%.

Pentru ianuarie, februarie, martie anul viitor, IRCC-ul va depăşi 5%, după cum arată dobânzile de pe piaţă, asta dacă nu va fi chiar mai mult.

Până acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simţit creşterea dobânzilor, având în vedere decalajul de calcul al IRCC – 6 luni întârziere – şi diferenţa faţă de ROBOR. De aceea toată lumea vrea să schimbe indicatorul de referinţă, să treacă de pe ROBOR la IRCC. Dar şi IRCC-ul va creşte.

De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adică echivalentul a 70.000 de euro, în urmă cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cât era atunci, plus marja băncii de 2%, adică o dobândă totală de 3,08%, rezulta o rată lunară de plată de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu.

La un venit de 6.110 lei net, rata la bancă reprezenta 30% din câştigul lunar, adică maximul cât putea acorda o bancă conform normelor.

Acum, când IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja băncii, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, adică 37% din câştigul lunar. 400 de lei în plus la rată contează, dar nu înseamnă o presiune.

Din octombrie, când se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja băncii, rezultând o dobândă de 5,9%, şi o rată lunară de plată de 2.639 de lei, adică 43% din câştigul lunar.

Dintr-o dată, în numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe lună, deci începe să „usture”. Asta dacă salariul nu s-a majorat între timp.

Din ianuarie 2023, IRCC-ul va creşte la cel puţin 5,2% (un calcul făcut pe datele actuale) la care se adaugă marja băncii de 2%, rezultând o dobândă de 7,2%. Rata de plată va creşte la cel puţin 3.010 lei pe lună, reprezentând 50% din câştigul lunar.

Practic, într-un an şi 6 luni, rata a crescut cu 1.177 de lei, adică cu 60%.

Problema este că, între timp, puterea de cumpărare va scădea cu 20% prin creşterea preţurilor.

Dacă în momentul acordării creditului, la un venit lunat de 6.110 lei şi o rată de 1.833 de lei pe lună, cu o inflaţie de 3%, rata putea fi plătită fără probleme, din primul trimestru al anului viitor situaţia se va schimba radical, amintind de perioada de acum un deceniu, când creşterea cursului francului elveţian şi a euro a dat foarte multe bugete peste cap, declanşând o furie mare a românilor împotriva băncilor.

Cei care au credite imobiliare, care sunt de valori mari, vor simţi în plin lovitura primită prin creşterea IRCC. Asta să nu mai vorbim de faptul că cei care sunt legaţi la ROBOR simt deja exponenţial lovitura primită.

Mulţi nu realizează ce va fi de anul viitor, la cât vor creşte ratele de plată la bancă.

Nu ştiu dacă realizează şi băncile ce furie va veni, pentru că va fi foarte greu de acomodat creşterea ratelor în bugetul unei persoane sau unei familii.

Amânarea plăţii ratelor nu este o soluţie nici pentru clienţi, nici pentru bănci, deci trebuie găsită o altă soluţie.

Exemplul de mai sus se bazează pe faptul că cel care a luat creditul îşi va păstra locul de muncă sau salariul nu va suferi vreo modificare, în sensul reducerii lui, aşa cum s-a întâmplat în criza precedentă.

Oricare dintre aceste situaţii ar reprezenta un dezastru.

Criza actuală nu a adus restructurări, disponibilizări şi tăierea salariilor. Să sperăm că nu va fi cazul.

Oricum, de la anul se va vedea ce înseamnă creşterea dobânzilor, şi nu ştiu câtă lume este pregătită pentru impact.

Cristian Hostiuc