Exclusiv
Coca-Cola: Otrava cu bule – Cum un Trio corupt asfixiază România pe gât cu sifon penal!
Coca-Cola: „Băutura fericirii”, otrava corupției – Cum un Trio toxic asfixiază România cu bule de ilegalitate!
Coca-Cola, simbolul Americii zâmbitoare și al obezității globale, se transformă, sub ochii noștri, în călăul României. Și nu o face singură! Cu complicitatea sinistră a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Prahova și a Gărzii de Mediu Prahova, gigantul carbogazos transformă legile în cârpe de șters pe jos și sănătatea publică într-o glumă amară. Incisiv de Prahova dezvăluie, în exclusivitate, afacerile „dulci” cu gust de șpagă, unde interesele personale și setea de profit sufocă orice urmă de decență și respect față de lege.
Coca-Cola și complicii săi, rețeta unui dezastru ecologic cu aromă de șpagă! (aici) , (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
APM Prahova: Agenția impotriva populației – Diaconu, marioneta Coca-Cola?
Florin Diaconu, șeful APM Prahova, un personaj controversat (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc, cu un trecut presărat cu scandaluri și conflicte, pare să aibă o singură misiune: să servească interesele Coca-Cola, indiferent de consecințe. În ciuda faptului că Agenția pe care o conduce ar trebui să fie un bastion al protecției mediului, Diaconu sfidează legea cu o nonșalanță revoltătoare, semnând autorizații de mediu pentru fabrica din Ploiești, deși aceasta funcționează cu multiple nereguli grave.
De ce tolerează APM activitatea ilegală a Coca-Cola? Simplu: complicitate directă la poluare și abuz de funcție! Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 195/2005, „Activitățile cu impact semnificativ asupra mediului pot fi desfășurate numai pe baza unei autorizații de mediu eliberate în condițiile legii”. Dar, se pare că, la Ploiești, legea are o valabilitate selectivă, iar Coca-Cola beneficiază de o imunitate inexplicabilă.
Surse Incisiv de Prahova dezvăluie o relație „extrem de apropiată” între Diaconu și Dragoș Nan, directorul fabricii Coca-Cola Ploiești. Mașinile șefului APM și ale Danielei Tudorache, șefa Gărzii de Mediu Prahova, ar fi burdușite cu produse Coca-Cola, oferite „la botul calului”, în schimbul autorizațiilor și controalelor „aranjate”. Un troc abject, care transformă protecția mediului într-o farsă sinistră.
În acest context putred, funcționara Luminița Mistodie ar putea fi o potențială eroină, capabilă să oprească lanțul ilegalităților. Însă, întrebarea care ne macină este: este cu adevărat lăsată să o facă? Sau ne confruntăm cu o rețea de influență care subordonează deciziile legii în favoarea unor prietenii și interese personale? O rețea care lucrează împotriva populației, a cărei sănătate este pusă în pericol de poluarea fabricii Coca-Cola.
Coca-Cola: Minciuni carbogazoase și tupeu la PET – Asfixiem România cu zâmbete „verzi”!
Coca-Cola, campioana ipocriziei eco, ne intoxică cu minciuni „verzi” și zâmbete carbogazoase. În timp ce la Bruxelles mimează grija pentru mediu, la Ploiești ne asfixiază cu miros de plastic ars, șobolani și incompetență crasă. Europa mustră, dar Ploieștiul tușește a moarte din cauza poluării „legale”, cu complicitatea autorităților române, care mușamalizează totul cu o nonșalanță demnă de Caragiale.
RETURO, sistemul „minunat” de reciclare, se transformă într-un jaf la scară largă, unde Coca-Cola este unul dintre principalii beneficiari. Deșeurile sunt raportate ca reciclate, dar, în realitate, ajung direct în gropile de gunoi ilegale, transformând România într-o imensă groapă de gunoi.
Și asta nu e tot! Coca-Cola este campioană și la frauda cu taxa de ambalaje. În loc să recicleze cu adevărat, preferă să arunce deșeurile în gropi de gunoi sau să le abandoneze în natură, sfidând legile și bunul simț.
„Big Brother Nan” Coca-Cola supraveghează Ploieștiul: Angajații, terorizați audio-video ca-n filmele cu proști
Dragoș Nan, directorul fabricii Coca-Cola Ploiești, transformă locul de muncă într-un platou de filmare distopic, unde fiecare șoaptă este monitorizată, iar angajații sunt terorizați audio-video ca-n filmele cu proști. Operatorii de elită s-au transformat în agenți secreți, iar angajații veterani sunt terorizați și amenințați cu concedierea, dacă îndrăznesc să spună adevărul.
GDPR? O glumă proastă pentru Dragoș Nan! Supravegherea audio la locul de muncă este aproape întotdeauna ilegală, dar cine să-i spună asta lui Nan? ANSPDCP, treziți-vă! Verificați modul în care acest individ abuzează de camerele audio-video și călcă în picioare drepturile fundamentale ale angajaților!
Coca-Cola: Sifon penal și apă neautorizată – Cum ne minte, ne poluează și ne sfidează!
Timp de 30 de ani, am consumat Coca-Cola făcută cu apă dubioasă, care poate n-a văzut niciodată un filtru sau un laborator! Un cocktail Molotov pentru sănătatea românilor, cu complicitatea autorităților locale, care închid ochii la ilegalități în schimbul unor favoruri.
Amenzi la reducere: E mai ieftin să fii un infractor cu bule decât un cetățean onest! Se pare că Coca-Cola HBC Ploiești nu se sperie de amenzi, pentru că plătește doar jumătate din minim. Un fel de „Happy Hour” la ilegalități, unde economiile făcute prin nerespectarea legii sunt mult mai mari decât amenzile simbolice.
Incisiv de Prahova a contactat avocații pentru sesizare penală: Siguranța Națională și Sănătatea Consumatorilor sunt în joc! Fabricarea și distribuirea de băuturi pe baza unei ape neautorizate reprezintă un atentat la siguranța alimentară și un risc la adresa securității naționale.
Dragoș Nan, geniul apelor tulburi, Vrea să schimbe legile ca să scape de pușcărie!
În disperare de cauză, Dragoș Nan, geniul apelor tulburi, pune la cale un plan diabolic: să schimbe legile României ca să se potrivească cu ilegalitățile Coca-Cola! Da, ați citit bine! Directorul fabricii din Ploiești vrea să modifice Legea privind calitatea apei potabile, HG-ul privind autorizarea surselor de apă și Ordinul privind normele de igienă!
Panică la Ploiești, telefoane incendiare și reproșuri aruncate: Nan dă vina pe șef că nu știe să mușamalizeze! După ce Incisiv de Prahova a scos la iveală combinațiile dubioase dintre Coca-Cola și autoritățile locale, Nan l-a admonestat pe bietul Vassilis Malouhos, șeful său, pentru că nu este în stare să stingă incendiul mediatic.
Alice și Vassilis, trimișii speciali la DSP: Când corporatiștii se lovesc de zidul legalității. Nan îi trimite pe cei doi la DSP Prahova, cu speranța că vor reuși să obțină, prin șarm și promisiuni, autorizația de apă potabilă. Dar surpriză! Autoritățile locale nu se lasă impresionate de costumele scumpe și discursurile pompoase.
Roșu sau albastru? Sifonul penal își joacă ultima carte. Vom asista la o comedie neagră sau la o tragedie națională? Va ceda ministrul Sănătății presiunilor Coca-Cola și va modifica legile ca să scape Dragoș Nan de pușcărie? Sau va apăra sănătatea românilor și va trimite sifonul penal acolo unde îi este locul?
Concluzie:
România, paradisul bulelor corupte: Un Trio asfixiază legile pe gât cu sifon și complicitate! Coca-Cola, APM Prahova și Garda de Mediu, un trio toxic care ne otrăvește cu zâmbete carbogazoase și afaceri murdare.
Până când vom permite ca „băutura fericirii” să ne otrăvească cu complicitatea autorităților corupte? Până când vom accepta ca România să devină groapa de gunoi a multinaționalelor fără scrupule?
Incisiv de Prahova cere public o anchetă urgentă, transparentă și demisia imediată a complicilor. Solicităm verificarea tuturor autorizațiilor de mediu, avizelor și controalelor efectuate de Daniela Tudorache (pe acest subiect urmeaza dezvaluiri bombe!) și Florin Diaconu la fabrica Coca-Cola din Ploiești.
Atenție, turiști! Coca-Cola din România are un gust amar de corupție și neglijență! Nu vă lăsați păcăliți de etichetele zâmbitoare! Informați-vă și protejați-vă sănătatea! Boicotați produsele Coca-Cola și luptați pentru un viitor mai curat și mai corect!
Și nu uitați: Așa cum am promis, revenim cu dezvăluiri explozive despre Trio-ul toxic APM Prahova – Garda de Mediu Prahova și Coca-Cola! O să fie cutremur mare, având în vedere legăturile incendiare dintre Diaconu de la APM Prahova și Daniela Tudorache, șefa Gărzii de Mediu! Stați conectați! (Cristina T.).
Exclusiv
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
Prahova în flăcări și beton armat: Când incompetența dansează pe ruine și corupția ne lasă cu ochii-n soare
De la hoteluri carbonizate la blocuri bombe: Cum mafia imobiliară ne Țtne ostatici într-un coșmar urban
Prahova, județ binecuvântat de Dumnezeu, dar blestemat de politicieni și dezvoltatori imobiliari fără scrupule! În timp ce ne trăim viețile liniștite, sub nasul nostru se țes intrigi, se fură ca-n codru și se construiesc bombe cu ceas, gata să explodeze oricând. Ultimul exemplu? Un hotel transformat în crematoriu, din cauza neglijenței crase și a corupției generalizate.
Tatarani: Hotelul făcut scrum, vieți reduse la cenușă
În comuna Tatarani, un hotel s-a transformat într-un iad în flăcări. Două suflete nevinovate, găsite carbonizate. Motivul? Un amalgam de ilegalități: construcție fără autorizație, lipsa autorizației ISU, zero instalații de detectare a fumului sau hidranți. ISU Prahova, după ce a dat o amendă și a dispus închiderea unității, s-a spălat pe mâini. Dar cine plătește cu adevărat? Doi oameni transformați în scrum și o comunitate în stare de șoc.
„White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a tras un semnal de alarmă: complexele imobiliare White Tower, City Gate și Mărășești, construite de familia Lupu și acoliții săi (Vlad Nichita, Daniel Ștefănescu, etc), sunt focare de nereguli și potențiale tragedii.
- White Tower: Un turn al minciunilor și al ilegalităților. Construit fără respectarea autorizației, cu etaj suplimentar (30 de apartamente!), fără autorizație ISU și fără utilități. Dar, hei, sute de oameni locuiesc acolo! Un adevărat coșmar locativ.
-
City Gate: Un oraș fantomă, cu apartamente ocupate abuziv. Oamenii aceștia, fără acte în regulă, pot provoca oricând o nenorocire. Responsabilii? Simona Manea (administrator Gersim Development) și acționarii Vlad Nichita și Daniel Ștefănescu. - Dar stați, nu plecați! Incisiv de Prahova a obținut imagini șocante: cabluri de alimentare cu energie electrică improvizate, aruncate pe jos, ca-n junglă! Noaptea, zeci de apartamente sunt luminate, semn că sunt locuite. Ziua, oameni se plimbă nestingheriți, ca și cum ar fi acasă. Dar sunt oare acasă? Sau sunt doar niște victime potențiale, așteptând o nenorocire?
- Mărășești 178: Responsabilitatea morală și penală aparține tuturor celor care au închis ochii.
„Il Capo” și gașca: Cum transformăm betonul în aur și viețile în nimic
În spatele acestor afaceri dubioase stau personaje pitorești:
- Vlad Nichita („Il Capo”): Maestrul fraudelor imobiliare, cel care trage sforile și împarte cărțile.
- Lorenz Michael Nasturica („Nash”): Escroc internațional, fugit în Dubai cu milioanele furate. Un fel de Arsène Lupin autohton, dar mult mai periculos.
- Mihai Lupu: Victima sau complice? Greu de spus. Cert e că și-a făcut o imagine de „afacerist de succes” pe spatele unor fraude și escrocherii.
- Etc,
Justiția, oarbă și șchioapă?
De ce nu se face nimic? Simplu: justiția e oarbă, șchioapă și, uneori, complice. Numele infractorilor apar peste tot, dar ei rămân liberi, protejați de un sistem corupt până-n măduva oaselor. Creditele sunt armele lor, bilanțurile contabile – minciunile lor, iar Dubaiul – paradisul lor fiscal.
Concluzie: Prahova, un județ capturat de mafie? (acum vedem și de ce!)
Legături de o ambianță de mafie și conspirație (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
Prahova a ajuns un județ capturat de mafie. Corupția a devenit sistem, iar sistemul – mafie. Dar nu e totul pierdut. Incisiv de Prahova ne arată clar ce se întâmplă. Dacă ne unim forțele, putem schimba această realitate cruntă. Să luptăm pentru un viitor în care siguranța și dreptatea să nu mai fie doar niște vorbe goale!
Ce-i de făcut? Să ne trezim!
E timpul să ne trezim! Să cerem socoteală autorităților, să demascăm mafia imobiliară și să luptăm pentru dreptate. Nu mai putem tolera ca viețile noastre să fie puse în pericol de niște infractori fără scrupule.
E timpul să facem curățenie în propria noastră casă. Să nu mai tolerăm corupția, incompetența și indiferența. Să construim o țară în care legea e lege pentru toți, nu doar pentru fraieri! (Cristina T.).
Exclusiv
Formularul de evaluare a riscului în violența domestică: Formalitate birocratică sau instrument real de protecție?
O analiză aprofundată a eficienței acestui instrument în contextul tragic al femicidului din România, realizată de Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul, scoate la iveală lacune sistemice și propune soluții pentru o protecție reală a victimelor.
România, o tară bântuită de violența domestică și femicid
În România, violența domestică a atins cote alarmante, cu peste 132.000 de intervenții ale poliției în 2024 și o creștere a infracțiunilor în domeniu, conform datelor Poliției Române. Cifrele sunt cutremurătoare: 34 de femicide în primele nouă luni din 2025 și 413 femei ucise între 2020 și 2023. Aceste statistici tragice demonstrează ineficiența mecanismelor de protecție existente.
Formularul de evaluare a riscului, teoretic o piatră de temelie, practic o formalitate
Formularul de Evaluare a Riscului, introdus prin ordin comun al ministerelor Afacerilor Interne și Muncii, este instrumentul principal pentru evaluarea riscului și emiterea Ordinului de Protecție Provizoriu (OPP). Teoretic, acest formular ar trebui să fie esențial, dar în practică devine adesea o simplă formalitate birocratică, subliniază Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul.
Metodologie rigidă, aplicare superficială și sistem fragmentat
Eficiența formularului este subminată de o metodologie cantitativă rigidă, o aplicare superficială din cauza resurselor limitate și un sistem de protecție fragmentat și necoordonat. Cazul din comuna Spiridonești, județul Neamț, și eșecul din cazul lui Emil Ganj din Mureș sunt simptome ale unor deficiențe sistemice profunde.
Discrepanțe alarmante: OPP emise vs. ordine de protecție transformate de instanțe
În 2024, polițiștii au emis 13.274 de ordine de protecție provizorii, dar doar 5.268 au fost transformate de instanțe în ordine de protecție pe termen lung. Această prăpastie ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului în etapa de după emiterea OPP. Cazul Gânj arată cum presiunea și manipularea pot anula efectul evaluării inițiale, iar sistemul judiciar și social nu dispune de mecanisme robuste pentru a susține victima în perioada de vulnerabilitate maximă.
Structura și metodologia formularului: O deconstrucție critică
Formularul conține 21 de întrebări structurate, grupate în categorii precum indicatori de risc letal, de escaladare, de control coercitiv și factori agravanți. Cu toate acestea, metodologia de calcul este problematică, transformând evaluarea într-un exercițiu aritmetic. Anumiți factori de risc, precum strangularea sau amenințările de a ucide, sunt predictori mai puternici ai femicidului, dar modelul românesc ignoră această ierarhizare.
Anularea judecății profesionale a polițistului și erori fatale
Standardizarea excesivă anulează judecata profesională a polițistului, care devine un funcționar care aplică o formulă, fără a analiza contextul sau limbajul non-verbal al victimei. Astfel, formularul poate duce la subevaluarea riscului în cazuri cu indicatori puțini, dar gravi, sau supraevaluarea în cazuri cu mulți indicatori de gravitate redusă.
Cadrul legal și analiza comparativă cu modelul DASH
Modelul românesc pare a se inspira din chestionarul DASH (Marea Britanie), dar omite componenta esențială de management integrat și colaborativ al cazului. O comparație între indicatorii de risc din formularul românesc și DASH evidențiază lacune semnificative, cum ar fi lipsa unei întrebări specifice despre strangulare.
Studii de caz: Eșecul sistemului în situații reale
Cazurile tragice de femicid demonstrează modul în care formularul eșuează în practică. În cazul din Neamț, poliția s-a concentrat pe un incident minor (furtul unui telefon), ignorând contextul de violență domestică. Cazul Ganj ilustrează un colaps în lanț al sistemului, unde fiecare instituție și-a îndeplinit formal atribuțiile, dar victima este moartă. Cazul din Arad evidențiază eroarea externalizării responsabilității către victimă.
Factori sistemici și umani care subminează eficiența
Eficiența formularului este influențată de contextul uman și instituțional. Prejudecățile polițiștilor, criza de personal, birocrația și lipsa de comunicare interinstituțională afectează capacitatea de intervenție. De asemenea, răspunsurile victimei sunt filtrate prin frică și neîncredere.
Noile tehnologii și limitele implementării
Sistemul de monitorizare electronică („brățări electronice”) este limitat de subutilizare cronică, dependența de consimțământul victimei și iluzia siguranței. Investiția masivă în tehnologie riscă să devină o altă formalitate costisitoare.
De la formalitate la protecție reală: O reformă multi-nivel
Pentru o protecție reală, este necesară o reformă multi-nivel, care să vizeze instrumentul, formarea personalului, integrarea sistemică, cadrul legislativ și resursele umane.
Recomandări principale:
- Revizuirea instrumentului: Trecerea la un model hibrid (scor numeric și evaluare calitativă), introducerea de indicatori ponderați (strangularea, tentativa de omor).
- Formare și resurse: Instruire specializată obligatorie, în parteneriat cu ONG-uri, pentru recunoașterea tiparelor de control coercitiv.
- Integrare sistemică: Crearea Conferințelor Multi-Agenție pentru Evaluarea Riscului (MARAC), flux informațional obligatoriu și automatizat către DGASPC.
- Cadru legislativ: Revizuirea condiției consimțământului, incriminarea femicidului.
- Abordarea crizei de resurse umane și a birocrației: Plan strategic de deblocare a posturilor și de recrutare, debirocratizare și digitalizare accelerată, implementarea programelor de suport psihologic pentru polițiști.
Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul concluzionează că o reformă amplă este esențială pentru a transforma Formularul de Evaluare a Riscului dintr-o formalitate birocratică într-un instrument real de protecție a victimelor violenței domestice. (Cerasela N.).
Exclusiv
Poliție în oglindă: 47 de „inspectori sanitari” pentru 120.000 de angajați — o farsă organizată
Când medicii fac și muncă de control, iar inspectorii… nu există în organigramă
„Soluția” improvizată: 47 de cadre medicale, obligate să facă și inspecție sanitară
Se spune că la 120.000 de angajați ai MAI există doar 47 de persoane care, oficial, realizează activități de inspecție sanitară. Realitate sau glumă proastă? Conform surselor interne, majoritatea sunt medici aflați în organigrama medicinii muncii (CMDTA) — cu atribuții clare — forțați însă să preia și sarcini de inspector sanitar, în afara fișei postului. Rezultatul: o activitate de control formală, superficială sau inexistentă.
Organigrama fantomă: „nu sunt prevăzute funcții distincte de inspector sanitar”
Oficial, la nivelul întregului minister „nu sunt prevăzute funcții distincte de inspector sanitar”. Asta explică de ce responsabilii se ascund în hârtii și transmiteri birocratice: dacă nu există funcție, cum poți cere responsabilitate? Traducere liberă: lipsă de voință administrativă sau lene managerială mascată în proceduri.
Conducerea MAI — experți în… orice altceva, mai puțin reformă
Atâta vreme cât în fruntea ministerului se află oameni „incapabili prăfuiți” — cu abilități care, în altă viață, i-ar fi recomandat pentru zugrăvit, sudură sau agricultură — nu e de mirare că reforma serviciului de poliție rămâne doar în PowerPoint. Problemele serioase cer lideri cu viziune, nu cu talent de barman de provincie.
Contabilul eroul economiilor: cum se fură… pardon, se „economisesc” salariile
Printre Circul de la etajul central tronează un contabil care raportează „economii” substanțiale la cheltuielile cu personalul — economii ce par să fie obținute din reducerea sau negarea drepturilor salariale ale polițiștilor. Exemple recente: recalculări intenționat dezavantajoase ale sporurilor pentru condiții grele în timpul concediilor, refuzul recunoașterii permanenței la domiciliu și neplata acesteia, neangajarea personalului pentru curățenie la posturi — toate măsuri care „taie” din salarii sub pretext de eficiență.
35 de milioane „salvate” — o realizare demnă de statuie?
Dl. Grecu, probabil mândru, a raportat 35 de milioane de euro economisite la personal. O sumă impresionantă, dacă e privită dinspre contabil. Din perspectiva celor afectați, e un calcul făcut pe spatele oamenilor. Ar merita poate o medalie, o stea, sau măcar un tablou pe holul ministerului — în glumă amară, bineînțeles.
Concluzie: reformă sau cosmetizare?
Când funcțiile lipsesc, când medicii sunt transformați în inspectori part-time, când economia bugetară înseamnă în realitate tăieri ale drepturilor și când conducerea pare ruptă de realitate, rămâne întrebarea: reformă reală sau doar cosmetizare de scenă? Iar până se schimbă conducerea și atitudinea, poliția va rămâne o structură care administrează problemele de la birou, nu de pe stradă. (Irinel I.).
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
Prahova în flăcări și beton armat: Când incompetența dansează pe ruine și corupția ne lasă cu ochii-n soare De la...
Formularul de evaluare a riscului în violența domestică: Formalitate birocratică sau instrument real de protecție?
O analiză aprofundată a eficienței acestui instrument în contextul tragic al femicidului din România, realizată de Vitalie Josanu de la...
Poliție în oglindă: 47 de „inspectori sanitari” pentru 120.000 de angajați — o farsă organizată
Când medicii fac și muncă de control, iar inspectorii… nu există în organigramă „Soluția” improvizată: 47 de cadre medicale, obligate...
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
În România anului 2025, justiția imobiliară a devenit un spectacol grotesc, unde morții sunt victime sigure, iar cei vii se...
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
Un cutremur anunțat: Ciuruitoarea revine, iar „Il Capo” tremură (doar un pic)? Zilele trecute, un fior rece a străbătut Ploieștiul,...
Reducerea bugetului MAI, o lovitură pentru polițiști. Economii fictive, sporuri furate și finanțări discutabile
Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă cu privire la reducerea bugetului Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...
Antigrindina S.R.L.: Rachete, minciuni, secetă: țara care și-a vândut ploaia pe nimic și a rămas cu seceta
Mafia rachetelor și a minciunilor: Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), ...
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
Radu Marinescu și Bogdan Burcu, Nemesis-ul șpăgarilor: „Vă vom curăța, până la ultimul!” „Tartorul” a crăpat! Festinul corupției, oprit brusc!...
Comunicare defectuoasă în MAI: Haos și nesiguranță alimentate de lideri sindicali confuzi
MAI, campion la mesaje trunchiate și confuze Incapacitatea cronică a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a comunica profesionist, transmiterea unor...
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!
România, colonie penală cu gust de Coca-Cola: O afacere murdară, unde apa de canal e la modă, iar politicienii locali...
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
Când pușcăria devine groapa de gunoi a incompetenței Penitenciarul Ploiești, sub conducerea eternului împuternicit Valentin Matei, nu mai este doar...
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
Emil Pășcuț, lider sindical, dezvăluie scenariile posibile și atrage atenția asupra privilegiilor nejustificate ale structurilor de suport. Declarațiile publice ale...
Salvare pe ultima sută de metri: Polițiștii angajați în 2022 rămân în sistem încă un an datorită unei ordonanțe de urgență
Sindicatul Europol dezvăluie eforturile pentru evitarea pierderii a peste 100 de polițiști gata formați, angajați pe perioadă determinată. Zeci de...
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
Un studiu intern al ANP aruncă o lumină crudă asupra sistemului penitenciar românesc. Pensionări masive, moral la pământ și nemulțumiri...
Prahova penală: Cum un sef de poliție transformă mita în… inșelăciune!
După Decizia ICCJ, corupția își găsește refugiu la IPJ Prahova După ce Înalta Curte de Casație și Justiție a mai...
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
Prahova penală: Cum un sef de poliție transformă mita în… inșelăciune!
-
Exclusivacum 4 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 5 zileCiuruitorul de Ploiești revine la Notariat! Lupu Marioara, Nichita și ‘fleacul’ de sute de inimi frânte
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Președintele FSANP trage un semnal de alarmă cutremurător din interiorul sistemului penitenciar: „ANP are nevoie de terapie urgentă!”
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?