Exclusiv
Adevărul în pânza minciunilor: ce îi spune Mirițescu lui Predoiu?/Mirițescu, îi mai spui minciuni domnului Ministru Predoiu?
Mirițescu, îi mai spui minciuni domnului Ministru Predoiu?
Contextul candidaturilor electorale
Privind banerele electorale amplasate în județul Prahova, în care Domnul Ministru Cătălin Predoiu apare ca și candidat al PNL, ne-am întrebat dacă nu cumva domnia sa ar fi trebuit să se pozeze alături de un om de afaceri local din Câmpina, Anastasescu pe numele lui. Ordinea pe banerul electoral ar fi trebuit să fie următoarea: Cătalin Predoiu, Anastasescu, Miritescu, Bălan Marcel și Ginel Preda, cei din urmă fiind slugile domnului Anastasescu.
Influența lui Mihai Anastasescu
Ce legătură are întrebarea de la inceputul articolului cu domnul Anastasescu? În urma cu ceva timp, domnul Anastasescu, om influent prin prisma relațiilor personale pe care le-a dezvoltat, a avut revelația să solicite numirea în funcția de șef al Biroului Investigații Criminale din cadrul municipului unde locuiește, Câmpina, a lui Bălan Marcel, un polițist anonim la acea vreme, care nu se remarcase profesional, dar care avea osatura creată pentru a fi recunoscător stăpânului civil care îl ajuta să avanseze în carieră.
Propulsarea în funcții cheie
După o perioadă scurtă petrecută la Poliția Municipiului Câmpina, acesta a fost propulsat de Mirițescu la comanda Poliției Municipiului Ploiești, funcție pe care Anastasescu și Mirițescu au considerat-o ca fiind trambulina prin care Bălan Marcel putea fi numit inspector șef, închizând astfel gura răutacioșilor care puteau susține numirea unui personaj necunoscut în funcția de inspector șef. În situația dată, Bălan Marcel venea de pe funcția de comandă a Poliției Municipiului Ploiești.
Competiția pentru funcția de Inspector Șef
După pensionarea subită a inspectorului șef Manea Cristian, zis „Armmmani”, planurile lui Anastasescu și Mirițescu de desemnare ca inspector șef a lui Bălan Marcel au fost date peste cap de către domnul comisar șef Manuc, ofițer de carieră, onest, un mare profesionist și om, ca toți colegii dumnealui din Academia de Poliție care au absolvit în același an, acesta fiind desemnat ca inspector șef, în detrimentul lui Bălan Marcel. Ca și premiu de consolare, lui Bălan Marcel i-a fost oferită funcția de Șef Serviciu Investigații Criminale din cadrul IJP Prahova, cu promisiunea funcției de inspector șef.
Corupție și afaceri ilegale
Din această postură, de șef serviciu, Bălan Marcel a devenit omul care, în anul 2023, îi deschidea ușa, la propriu, domnului Anastasescu, când acesta venea în vizită la sluga Ginel Preda, colegilor din IJP Prahova nevenindu-le să creadă ceea ce vedea cu ochii lor, slugărnicia și decăderea umană a lui Bălan Marcel, timorat când ținea ușa deschisă „nașului”.
Strategii politice și numiri controversate
Cine este Mihai Anastasescu, protectorul discret al comisarului Marcel Bălan? Este un om de afaceri care a reușit să evite dosarele penale datorită suportului primit din partea unei rețele de interes ocult (Statul Paralel!). În perioada 2002-2004, România a fost marcată de o expansiune a „afacerilor subterane” cu alcool, implicând peste 100 de firme la nivel național. Printre persoanele urmărite în rețeaua de trafic ilegal cu alcool se numărau Gheorghe Florea, proprietarul „Bere Bragadiru”, Mihai Anastasescu, activ în diverse afaceri precum MIKA Quatro SRL Câmpina, Metal Euroest Câmpina, SC Ceres SA Ploiești, SC Elsid SA Titu și SC Casiron SA Turda, și Ioan Niculae, proprietar al Alcozim SA Zimnicea. Au fost emise mandate legale de interceptare.
Interceptările au relevat că suspecții de trafic de alcool erau și implicați în afaceri ilegale cu produse petroliere, utilizate ca sursă de energie în producția de băuturi alcoolice. Potrivit estimărilor din sector, statul român a pierdut anual peste 500 de milioane de euro din cauza activităților mafiei alcoolului în acea perioadă.
Anastasescu Mihai a avut afaceri comune cu Tufan, un businessman controversat, cunoscut pentru un atac violent împotriva unei angajate, pentru care a fost condamnat la o pedeapsă considerată blândă. Ulterior, acesta a transferat întreprinderile sale în sectorul energetic avocatului Doru Trăilă, care este cercetat de DNA în legătură cu foștii șefi ai SRI, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă.
Tufan, care avea o avere estimată la 100 milioane de euro, a cedat administrația acțiunilor sale în trei companii lui Doru Trăilă pentru o perioadă de șapte ani, invocând dorința de a se concentra pe activitățile familiale și caritabile. Contractul semnat în februarie 2023 implică firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements, iar procurorii investighează posibila „optimizare judiciară” referitoare la cazul său de tentativă de omor.
Suspecte colaborări și temeri
Tufan a fost inițial condamnat la 3 ani și 6 luni, o sentință considerată ușoară; ultima decizie a judecătoarei Daniela Toader de la Tribunalul București a fost de doar 2 ani, 2 luni și 20 de zile, ceea ce a stârnit suspiciuni de trafic de influență legate de Coldea, Dumbravă și Trăilă. Contractul dintre Tufan și Trăilă sugerează o colaborare pe termen lung, în care Tufan își arată încrederea în abilitățile avocatului, cei patru fiind reprezentați de același avocat în instanță.
În 2020, Tufan a atacat-o pe directoarea companiei Elsid, iar Florian Coldea și Dumitru Dumbravă sunt cercetați de DNA pentru „trafic de influență” și „spălare de bani”, în legătură cu o sumă de 600.000 de euro destinată să evite încarcerarea omului de afaceri Cătălin Hideg. Această situație conturează un peisaj complex de suspiciuni de corupție și activități ilegale ce necesită o investigație detaliată.
Întrebări fără răspuns
În urmă cu două săptămâni, filiala Câmpina a PSD, căci domnul Anastasescu este susținătorul principal al PSD și omul care face toate aranjamentele electorale în filială, l-a sunat, indirect, pe Mirițescu, cerându-i ca în schimbul renunțării sale la numirea în funcția de inspector șef a lui Bălan Marcel în favoarea lui Ginel Preda, primului să îi fie oferită șefia Serviciului Județean Anticorupție Prahova.
Bucurie mare în sânul tripletei malefice!
Pentru că, în situația aceasta, Mirițescu împușca doi iepuri: Ginel Preda era numit inspector șef, iar la SJA Prahova era numit Bălan Marcel, lucru care îi convenea de minune prin prisma interesului personal ca ofițerii care instrumentează dosarul nr. 4621/P/2023 să fie direcționați către alte cauze, astfel încât acest dosar să fie mușamalizat.
Interesul domnului Anastasescu este specific unui om politic și de afaceri, deși nelagal, deloc necondamnabil din punct de vedere etic, acela de a-și securiza următoarele posibile sesizări cu privire la promisele afaceri imobiliare pe care intenționează să le inițieze odată cu validarea ca nou primar al municipiului Câmpina a candidatului PSD, ilustra anonimă, fosta șefă a DGASPC Prahova, deținând astfel controlul asupra ambelor instituții care puteau efectua cercetări.
Oare nu îi este deloc teamă lui Mirițescu de posibila reîntoarcere din „Scandinavia” a suspectei Matei Tatiana, colaboratoarea intimă de pe vremea când activa la IJP Prahova? Din informațiile obținute, doamna se simte lăsată cam singură în fața SJA Prahova și ar putea povesti multe lucruri!
Aceste numiri convin și lui Ginel Preda. Apropo, v-au fost restituiți mereu, domnule Preda Ginel, banii pe care îi dați sub formă de împrumut? Ceva dobândă ați perceput? Sau doar ați fost „părintele” care ajută copilul neînțărcat? Este greu de înțărcat un copil care se pare că are cel puțin două mame vitrege! Cunoscătorii știu cum și de ce!
Așteptăm reacția Domnului Ministru la situația pe care asocierea Anastasescu (PSD), Mirițescu (niciodată PNL), și slugile Preda Ginel și Bălan Marcel încearcă din răsputeri să o provoace în județul Prahova prin impunerea unor personaje asupra cărora planează suspiciuni, de parcă nu ar mai exista în Poliția Română polițiști onești, bine pregătiți profesional care să ocupe aceste două funcții.
Întrebarea pentru Mirițescu
Și acum întrebarea pentru Mirițescu! Oare îi veți spune adevărul domnului Ministru Predoiu în momentul în care va întreba cine a fost la celălalt capăt al firului și v-a transmis doleanțele domnului Anastasescu? Dacă Mirițescu nu are curaj, poate îl ajută domnul Despescu cu răspunsul! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el
Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00
Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.
Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.
Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.
De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ
Fotografia e simplă și devastatoare:
- coșul e gol sau aproape gol;
- gunoiul e pe jos, în jur;
- iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.
Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:
- tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
- administrație locală paralizată;
- cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.
Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.
„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară
În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:
- gunoaiele sunt „la comun”;
- peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
- singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.
Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.
Când pui alături:
- mormanele de gunoi dintre blocuri,
- tarifele „coafate” din listele de întreținere,
- și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.
Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie
Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.
În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:
- lipsă de control;
- lipsă de întreținere a spațiilor publice;
- lipsă de rușine.
Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.
Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț
Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:
- nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
- absența patrulelor de control;
- indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.
În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:
- gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
- tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
- nimeni nu răspunde pentru nimic.
Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț
Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.
Concluzia anilor în care:
- tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
- bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
- administrația a preferat comunicate în loc de controale;
- iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.
Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.
Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”
Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:
- ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
- dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;
Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:
- performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
- și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.
Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.
Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului
SRL IPJ Constanța: Legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la jupânii cu epoleți
Constanța, tărâmul unde marea se întâlnește cu cerul și unde logica polițienească se îneacă oficial la mal sub greutatea unor epoleți care se cred patroni de tarabă. Într-o demonstrație de forță a absurdului, Serviciul Siguranță Transporturi din cadrul IPJ Constanța a fost transformat, prin pixul unui șefuleț, într-un fel de club privat unde legea intră doar dacă este pe lista de invitați a „conducerii”.
Comisarul Dică și „biletul de voie”: Cum să pui legea în lanțuri pentru liniștea „sistemului”
Potrivit unor dezvăluiri incendiare făcute de Sindicatul Europol, universul polițienesc de la malul mării a fost zguduit de o dispoziție care frizează patologicul administrativ. Se pare că domnul comisar șef Dică Alexandru, marele arhitect al ordinii și liniștii (mai ales a liniștii „prijtenilor”), a decis că polițiștii din subordine sunt prea harnici.
Astfel, a emis o dispoziție scrisă prin care le interzice agenților să aplice legea rutieră în afara intervalelor și locurilor stabilite de domnia sa. Practic, dacă un polițist vede un pericol public pe șosea, acesta trebuie să stea în poziție de drepți și să ceară „aprobare” pentru a-și face meseria. Oare ce urmează, domnule Dică? Cerere cu timbru fiscal pentru a sufla în etilotest?
Filtre birocratice pentru „pile”: Sindicatul Sidepol confirmă dictatura „camarilei”
În timp ce drumurile sunt pline de vitezomani, „geniile” de la SST Constanța par mai preocupate să ridice scuturi de protecție deasupra cui trebuie. Sursa citată, Sindicatul Sidepol, dar și colegii de la Europol, ridică o întrebare legitimă: nu cumva aceste „aprobări” sunt, de fapt, filtre de sortare a victimelor?
Republica autonomă a sefuleților: La IPJ Constanța, legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la stăpânire
Dacă agentul constată o contravenție și trebuie să sune după permisiune, nu cumva la celălalt capăt al firului se verifică dacă „contravenientul” este vreo pilă a sistemului, vreun apropiat al șefului sau vreun membru al „camarilei” de partid și de stat? Este pentru prima dată când vedem o tentativă atât de grosolană de control subiectiv, o condiționare a legii care transformă uniforma de polițist într-un costum de lacheu la curtea „Jupânului” Dică.
Interese de grup și „stenogramele” rușinii: Când poliția devine scut pentru traficul de influență
Această limitare absurdă a atribuțiilor nu este doar o eroare managerială, ci pare să facă parte dintr-un tablou mult mai sinistru. În contextul actual, unde stenogramele scot la iveală cum procurori, oameni de afaceri și polițiști își dau mâna în „frății” obscure, dispoziția de la Constanța miroase a interes de grup.
Sindicatul Europol subliniază gravitatea situației: polițistul este vulnerabilizat și forțat să intre într-un joc periculos de „sunat șeful”. Este o tentativă clară de a anula autonomia agentului, pentru a se asigura că nicio „persoană importantă” nu este deranjată de rigorile Codului Rutier în timp ce se deplasează spre port sau spre vreo vilă de protocol.
Chestorul Mototolea, somnul rațiunii naște monștri cu epolet!
Întrebarea care rămâne este: unde este șeful IPJ Constanța în tot acest circ? Chestorul Mototolea privește cum subordonații săi reinventează statul de drept după bunul plac? Dacă intervenția polițienească se face cu „viza de la Dică”, înseamnă că siguranța cetățeanului a fost scoasă la mezat pentru liniștea „băieților deștepți”.
Domnilor șefuleți, legea (OUG 195/2002 și Legea 218/2002) nu se suspendă prin dispoziții interne de consum propriu. Polițistul nu trebuie să ceară voie să fie polițist. Așteptăm cu interes să vedem dacă mai există vreo urmă de onoare sau dacă IPJ Constanța va rămâne oficial un SRL unde dreptatea se dă pe sub mână, cu aprobarea prealabilă a patronatului. Până atunci, dragi constănțeni, dacă vă oprește poliția, întrebați agentul dacă are „bilet de voie” de la domnul Dică sau dacă a visat și el azi-noapte că are voie să aplice legea! (Cerasela N.).
Exclusiv
Palatul secretelor la M.A.I. și Bayraktarul pe hârtie: când statul pune lacăt pe lumină
Transparență cu parafa „Clasificat”
Secretariatul General al Guvernului a scos la transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice periodic lista completă a imobilelor din administrare și cine le folosește, cu tot cu prețuri și chirii. Sună a revoluție cu fișă tehnică. Dezvăluirea vine de la Sindicatul Diamantul, care întreabă, pe bună dreptate, de ce a trebuit atâta beznă ca să aflăm câți metri pătrați se plimbă pe sub masă.
Vila imperială și poporul curios
Recorder a scos la iveală, în februarie 2024, investigația „Palatul Împăratului” (sursa: Recorder), despre o vilă de 1.200 mp, cu sume vehiculate de 7–9 milioane de euro, pregătită discret pentru o singură familie. Contractul? Ascuns în detaliu prin HG 999/2022, semnată de premierul Nicolae Ciucă — eroul administrativ care pare să fi câștigat mai multe bătălii decât Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș la un loc, cel puțin pe frontul ștampilei „Secret”.
Ministerul Adevărului Incomod — intrare interzisă
Când dai cu lanterna prin instituții unde nu are ce căuta întunericul, găsești, surpriză, avantaje cu circuit închis. MAI nu face excepție. Potrivit Sindicatului Diamantul, refuzurile de a comunica informații publice și de a declasifica acte au acoperit, de prea multe ori, incompetență, abuzuri și privilegii cu nume mic și cheltuieli mari.
Sindicate de decor vs. sindicatul care deranjează
Și mai ustură altceva: „sindicatele reprezentative” care ar fi fost consultate și chipurile de acord cu secretizarea unor ordine ce privesc drepturile și obligațiile polițiștilor. Întrebare simplă, cu ecou mare: de ce te duci la masă ca „reprezentant” ca să pui semnătura pe tăcerea celor pe care îi reprezinți?
Bayraktarul bugetar — zboară doar din fluturaș
Diamantul spune că trage singur să desecretizeze OMAI S7/2018 și contestă criteriile de reducere/sistare a majorării „Bayraktar”, fixate ilegal, zic ei, prin ordin de ministru secret, sub lege și peste bun-simț. Câți pierd bani lunar din cauza acestor criterii făcute la adăpostul clasificat? Probabil mii. Cine se ocupă concret? Întreabă Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul. Răspunsul din sală: ecou.
Intertitlu: Lecție de igienă publică — aerisiți dulapurile! Concluzia e scurtă și taie: acolo unde secretul nu are ce căuta, lumina nu e opțională, e datorie. Iar când HG-urile devin cortine, publicul are dreptul să tragă de sfoară. Sursa investigației privind vila: Recorder. Sursa acuzațiilor privind MAI și ordinele secrete: Sindicatul Diamantul. Restul e liniștea din spatele ușilor închise. Deocamdată. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



