• Absolventii programelor de master FIFIM – USAMV Bucuresti sunt invitati sa se inscrie in competitie, conform regulamentului.
• Cele 2 programe eligibile sunt ”Ingineria si Protectia Mediului in Spatiul Rural” si „Managementul Investitiilor de Ecosisteme”.

Bucuresti, 17 June 2026 – Brother Romania continua initiativa „Life on Land”, prin care sustine formarea noii generatii de specialisti in protectia mediului si acorda premii pentru lucrari de disertatie cu relevanta practica, originalitate si potential de aplicare in domeniul utilizarii durabile a resurselor naturale.

Competitia se adreseaza absolventilor Facultatii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului din cadrul USAMV Bucuresti, de la programele de master „Ingineria si Protectia Mediului in Spatiul Rural” si „Managementul Investitiilor de Ecosisteme”. Prin aceasta initiativa, Brother Romania isi propune sa evidentieze proiecte academice care pot contribui la solutii concrete pentru comunitati, spatii rurale, ecosisteme si resurse naturale.

”Pentru Brother Romania, sustinerea educatiei pentru mediu este o investitie in ideile care pot avea impact real dincolo de mediul academic. Prin premiile «Life on Land», ne dorim sa incurajam absolventii care propun solutii aplicate, responsabile si relevante pentru protejarea ecosistemelor si utilizarea durabila a resurselor naturale”, declara Simona Tandarica, Country Manager Brother Romania.

Premiile „Life on Land” vor fi acordate pentru cele mai bune lucrari de disertatie inscrise in competitie, pe baza criteriilor prevazute in regulament. Evaluarea va urmari calitatea cercetarii, aplicabilitatea practica, originalitatea solutiilor propuse, coerenta prezentarii si relevanta temei pentru protectia mediului si dezvoltarea durabila.

„Parteneriatul cu Brother Romania este un exemplu valoros de implicare a mediului privat in sustinerea educatiei si a performantei academice. Pentru absolventii nostri, premiile «Life on Land» reprezinta nu doar o recunoastere a muncii depuse in elaborarea lucrarilor de disertatie, ci si o incurajare de a transforma cercetarea universitara in solutii aplicate pentru protectia mediului, managementul ecosistemelor si dezvoltarea durabila a spatiului rural. Ne bucuram ca, prin aceasta initiativa, sunt sustinute proiecte care pot contribui concret la o relatie mai responsabila intre comunitati, resurse naturale si mediu. Durabilitatea parteneriatului nostru are ca rezultat stimularea calitatii pregatirii absolventilor absolventilor nostri de master”, a declarat conf. univ. dr. Augustina Sandina Tronac, Decan, Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului – USAMV Bucuresti.

Absolventii eligibili sunt invitati sa se inscrie conform regulamentului concursului, prin transmiterea documentelor solicitate de facultate. Dosarul de inscriere include, conform metodologiei, formularul de inscriere, CV-ul candidatului si lucrarea de disertatie. Detaliile privind calendarul, criteriile de selectie si etapele de evaluare sunt disponibile la link-ul https://fifim.ro/wp-content/uploads/2026/06/2-Metodologie-concurs-lucrari-disertatie-FIFIM-BROTHER-iunie-2026-1.pdf si in cadrul facultatii FIFIM – USAMV Bucuresti.

Programul „Ingineria si Protectia Mediului in Spatiul Rural” pregateste specialisti in evaluarea conditiilor de mediu, reabilitarea terenurilor degradate, evaluarea impactului asupra mediului si dezvoltarea de tehnologii pentru ingineria si protectia mediului in spatiul rural.

Programul „Managementul Investitiilor de Ecosisteme” dezvolta competente la intersectia dintre inginerie, management si utilizarea responsabila a resurselor naturale, cu accent pe fundamentarea proiectelor in spiritul dezvoltarii durabile.

Initiativa „Life on Land” reflecta angajamentul Brother pentru sustenabilitate si educatie, prin sprijinirea tinerilor care propun solutii pentru protejarea mediului si pentru gestionarea responsabila a resurselor naturale.

Pentru mai multe informatii despre premiile Life on Land 2025 si despre implicarea Brother Romania in programe de sustenabilitate, accesati paginile de Linkedin si Facebook ale Brother Romania.

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează

Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni, jud. Prahova – un sătean vede ce orice om normal ar numi „problemă gravă”: arderi mari, fum gros și înecăcios, risc pentru mediu, sănătate și gospodării. Omul face ce i se spune mereu la televizor că trebuie să facă: sună la 112 și anunță Poliția Băicoi.

În teorie, acesta e momentul în care instituțiile statului ar trebui să se pună în mișcare.
În practică, după cum reiese din relatarea cetățeanului, s-a pus în mișcare doar aroganța.

Poliția Băicoi și comunitarii: „Nu e urgență, dom’le! Urgență e că ne-ai chemat!”

La fața locului ajung polițiștii de la Băicoi, alături de polițiștii locali/comunitari de la Primăria Scorțeni. În loc să verifice ce arde, să ancheteze, să vadă de noxe, poluare, risc de incendiu la gospodării, după cum povestește omul, aceștia găsesc alt „incendiu” de stins: curajul cetățeanului.

Săteanul susține că:

• a fost certat pentru că a sunat la 112,
• i s-a spus că „pentru atâta” i-a deranjat,
• i s-a repetat că „asta nu e urgență”,
• i s-a sugerat ferm să nu mai sune la 112, chiar dacă arde.

Ca să priceapă „lecția”, omul nu a primit mulțumiri pentru spirit civic, ci, conform relatării sale, o amendă usturătoare din partea Poliției. Adică: a văzut fum, a sunat la urgență și a plecat acasă „educat financiar”.

Body-cam cu comutator selectiv: „înregistrăm doar ce ne convine”

Cetățeanul mai spune ceva și mai interesant: polițiștii nu ar fi folosit body-cam-ul tot timpul. Din ce a înțeles el:

• camerele video au fost ținute oprite,
• au fost pornite doar când au vrut ei,
• astfel încât să nu se înregistreze chiar tot ce se spune și se face,
• și, implicit, să nu se vadă că nu s-au luat măsuri reale la fața locului.

În loc să fie un instrument de transparență și protecție pentru toată lumea, body-cam-ul ar fi devenit, dacă povestea omului e corectă, un simplu întrerupător de imagine: on când „dă bine”, off când adevărul încurcă.

Biroul Control Intern – când „controlul” sună a protecție de clan

Aici intră în scenă Biroul Control Intern (BCI) din cadrul IPJ Prahova, adică exact structura care, teoretic, trebuie să verifice sesizări, să lămurească fapte și să arate că sistemul corectează derapaje.

În acest caz, după cum reiese din relatarea cetățeanului, dosarul ajunge la o ofițereasă de la BCI cu un CV… „interesant”:

• se numește „Mare Adelina”,
• este inspector principal,
• a lucrat anterior la post în Cocorăștii Mislii, unde a fost colegă cu polițiștii de la Băicoi,
• mama ei are magazin în comuna Scorțeni, exact locul incidentului,
• iar tatăl ei, fost polițist, ar fi lucrat chiar la Băicoi, coleg cu polițiștii implicați în poveste.

Cu alte cuvinte, reclamația săteanului împotriva polițiștilor de la Băicoi ajunge, potrivit afirmațiilor cetățeanului, să fie „verificată” tocmai de cineva:

• cu fosti colegi în cauză,
• cu părinți ancorați exact în aceeași zonă,
• cu un istoric profesional direct legat de oamenii reclamați.

Asta nu mai e „conflict de interese”, e aproape glumă de birou: „Din toți ofițerii de la BCI, cui dăm plângerea? Fix fostei coleguțe și fiicei fostului coleg!”.

BCI, varianta „de familie”: să fie bine ca să nu fie rău

Cetățeanul, pe bună dreptate, ridică o întrebare care ar trebui să ardă mai tare decât focul de vegetație:

• Cum a ajuns tocmai reclamația lui exact la doamna Mare Adelina de la BCI?
• Cum e posibil ca verificarea unor polițiști de la Băicoi să fie făcută de cineva care, conform relatării, are legături de colegialitate și de familie cu aceștia?

Săteanul se teme – și o spune destul de clar – că:

• polițiștii reclamați, foști colegi, vor fi scoși nevinovați,
• iar vinovat va rămâne tot omul care a făcut fapta bună: a sunat la 112 ca să anunțe că arde vegetația și riscă să se extindă la gospodării.

În interpretarea lui, Biroul Control Intern, în loc să fie gardianul legalității, pare mai degrabă un fel de filtru de protecție pentru „ai noștri”. Un fel de: „Stai liniștit, te verifică prietenii”.

Când arde vegetația, se sufocă și încrederea în instituții

Fumul gros și înecăcios reclamat de sătean nu ține doar de noxe și poluare. Ține și de atmosfera morală în care un cetățean:

• vede un pericol,
• sună la 112,
• este certat că a îndrăznit,
• este amendat ca „lecție”,
• vede cum body-cam-ul pare folosit „la buton”,
• iar reclamația lui ajunge, din pură „coincidență”, la cineva cu legături personale și profesionale cu cei reclamați.

În tot acest carusel, întrebarea omului lovește în plin:

„Unde mai este transparența față de cetățean?”

O întrebare simplă, dar devastatoare, atunci când este pusă în fața unui sistem care, în loc să protejeze omul care sună la 112, pare preocupat să protejeze orgoliul și confortul celor „deranjați”.

Concluzie: „Nu mai sunați la 112, deranjați sistemul!”

Dacă povestea acestui sătean din Scorțeni este exact așa cum o descrie el, mesajul transmis în practică este grotesc de clar:

• Nu mai suna la 112, că nu noi suntem de serviciu, tu ești.
• Nu semnala probleme, că ieși tu problemă.
• Nu deranja poliția, că te „educă” cu amendă.
• Și nu te baza pe Control Intern, că poate controlează exact cine nu trebuie.

În timp ce arde vegetația și fumul îneacă gospodăriile, încrederea în instituții se transformă și ea în scrum.
Restul e tăcere. Sau, mai bine zis, tăcerea pe care sistemul o vrea de la cetățeni. (Cristina T.).

Bani europeni pentru spitale: digitalizare și siguranța pacienților

Ministerul Sănătății anunță efectuarea, în această săptămână, a plăților în valoare de peste 84 de milioane de lei pentru proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu impact direct asupra modernizării sistemului public de sănătate.

Obiectivul declarat este dublu: accelerarea ritmului de decontare a proiectelor și respectarea strictă a termenelor asumate în fața partenerilor europeni, în paralel cu susținerea concretă a investițiilor în infrastructura sanitară.

Două direcții strategice: digitalizare și combaterea infecțiilor nosocomiale

Fondurile plătite în ultimele zile sunt orientate prioritar către două mari linii de intervenție:

• Digitalizarea spitalelor și instituțiilor din sistemul de sănătate
  Sunt finanțate proiecte care vizează modernizarea infrastructurii IT, implementarea unor sisteme informatice performante, îmbunătățirea fluxurilor de date medicale și creșterea eficienței administrative. Digitalizarea este esențială atât pentru managementul pacienților, cât și pentru reducerea birocrației și creșterea transparenței actului medical.
• Achiziția de echipamente și materiale sanitare pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
  Banii acoperă investiții în dotări moderne – de la echipamente de sterilizare și monitorizare până la consumabile critice – menite să scadă riscul infecțiilor asociate asistenței medicale, unul dintre punctele sensibile ale sistemului sanitar românesc.

Transparență declarată: lista plăților, disponibilă online

Ministerul Sănătății subliniază angajamentul pentru transparență în gestionarea fondurilor publice, în special a celor provenite din PNRR.

Lista completă și actualizată a plăților efectuate poate fi consultată pe site-ul oficial al instituției, în secțiunea dedicată investițiilor și decontărilor prin PNRR:

Lista plăților – Ministerul Sănătății

Publicarea detaliilor privind sumele plătite și beneficiarii acestora permite monitorizarea în timp real a modului în care fondurile europene sunt transformate în investiții concrete pentru spitale, pacienți și personalul medical.