Featured
Afaceri ilegale protejate de Diaconu Florin si alte institutii ale statului roman/Sub aripa protectoare a Domnului Tánczos Barna (I)
Urmare a reclamatiei facute de SC GENERAL WASTE LANDFILL SRL in cursul acestui an (mai/iunie) catre AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BUCURESTI, Diaconu Florin (care aflase de pe surse din cadrul Agentiei Nationale) a solicitat, prin sefa de serviciu Gabriela Munteanu, sa intocmescmirea unor documente, pe care sa le introduca in circuitele oficiale, dub forma unor asa-zise note explicative – seturi de intrebari referitoare la aceasta societate, deoarece aceasta obtinuse viza anuala care fusese semnata numai de Florin Diaconu, documentatia fiind analizata pe circuitele bificiale ale agentiei.
Ca atare, nastrusnicul Diaconu Florin i-a inaintat colegei sale Munteanu, pe care o vizeaza spre a o introduce in scandalul GENERAL.WASTE LANDFILL, adresa nr.8079/23.05.2022: solicitarea de a raspunde un tert angajat, unui set de intrebari, formulate in speta de avocatul “de casa” Teodor Andreiu (remunerat si reangajat de Florin Diaconu in calitate de avocat, asa cum a lucrat si anterior prin firma de avocatura a tatalui sau, in conditiile in care tot Florin Diaconu il angajase in calitate de jurist in cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Prahova). In prezent, exista post de jurist, neocupat, in cadrul Agentiei si ne intrebam “oare cum Agentia Nationala Bucuresti ii permite bautorului de bere, sa angajeze un avocat in loc sa fie scos la concurs postul de jurist, cu cheltuieli mult mai mici din partea statului, aspect care s-ar regasi in singura procedura legala de urmat…).
Doamna Munteanu, urmare a presiunilor initiate si sustinute de nastrusnic, a formulat adresa interna din data de 23.05.2022 si a solicitat raspunsuri la o serie de intrebari, formulate de Diaconu, in ciuda faptului ca atat dna Munteanu G
cat si Diaconu Florin au fost de acord cu acordarea deciziei vizei anuale pentru autorizatia de mediu nr.564/7090/18.05.2022.
La acordarea vizei anuale, procedura legala a fost urmata si indeplinita si, de asemenea, s-a tinut cont de prevederile legale obligatorii, respectiv documentele legale conform Ordinului 1150/2020, de acordare a vizei anuale pentru autorizatia nr.PH-336/01.08.2011 REVIZUITA IN DATA DE 22.01.2020.
In perioada 20.06.2022-04.07.2022, Diaconu Florin, urmand, indeaproape si intocmai, sfaturile avocatului Teodor Andreiu, a solicitat dnei Munteanu Gabriela, toata documentatia referitoare la aceasta societate, prin adresa nr.10141/29.06.2022; in plus i-a impus dnei Munteanu, sa ii dea o informare, prin care sa acuze alti angajati, pe care sa-i greveze cu raspundere, pentru a se exonera el,din confluctul cu societatea in cauza, sub pretextul ca nu ar fi fost formulata o inventata nota explicativa, solicitata anterior, prin adresa nr.8079/23.05.2022. Aceasta a intocmit adresa nr.10054/28.06.2022.
Pentru a-si ascunde actiunile subversive si ilegale, in perioada 20.06.2022-04.07.2022 Diaconu a initiat si o pseudo Comisie de Disciplina, care ibsa nu intruneste temeiurile si vibditiile de legalitate. Dna Munteanu a refuzat sa preia sefiaacestei cvasii Comisii, invocand motive de ordin legal si procedural, care contravin deontologiei profesionale.
In cintinuare, continuandu-si abuzurile, nastrusnicul Florin Diaconu a aprobat o cerere de concediu, pentru intervalul 20.06.2022-04.07.2022. termenul de o luna in care trebuia indeplinita sarcina de intocmire a notei explicative – respectiv de la data formularii de catre Diaconu Florin / Munteanu Gabriela, in 23.05.2022 era de fapt 23.06.2022 – cand nu ar fi fost intrunite conditiile de legalitate.
In adresa initiala se precizeaza termenul celeritate, nefiind stipulat un termen concret de formulare a notei explicative salvatoare pentru Diaconu Florin.
Ulterior acestor fapte, Diaconu a anuntat, pentru a-si justifica actiunile clandestine, Garda de mediu referitor la SC GENERAL WASTE LANDFILL deoarece acesta primise o solicitare (pe care tot Diaconu o sfatuise SC CRISPO COM sa o faca) din partea societatii SC CRISPO COM (un prieten de casa a lui Diaconu) care intreba Agentia Prahova prin adresa nr.7807/18.05.2022 daca Sc General Waste poate sa preia anumite tipuri de deseuri. In acest sens Diaconu a ordonat serviului deseuri din cadrul agentiei sa ii raspunda acesteia.
Ulterior acesteia, inainte de a intra in concediu si de a pleca la apartamentul sau de pe litoral, achizitionat de la un sponsor cu care lucreaza, Diaconu Florin, a obligat pe dna Calamaz (nora fostului director al agentiei cu care Diaconu avusese un conflict anterior) sa intocmeasca o adresa catre Garda de mediu, prin care sa informeze asupra faptului ca SC GENERAL WASTE LANDFILL nu detine plan de refacere avizat de APM PRAHOVA. Astfel, angajatii APM PRAHOVA au fost supusi unor cicluri repetate de presiuni, pentru a semna adresa nr.9547/17.06.2022., desi se contrazicea total autorizatia de mediu/viza anuala, in contextul in care adresa oficiala nr.9547/17.06.2022 a fost intocmita de catre dna Calamaz.
Semnificativ: activitatea autorizata de exploatare de agregate minerale si readucerea terenului la starea initiala prin inierbare este prezentata in aceasta autorizatia nr.PH-336/01.08.2011 REVIZUITA IN DATA DE 22.01.2020 conform planului de refacere mentionat, nefiind necesara la inchiderea gropii a unui nou accord de mediu la inchidere asa cum este stipulate in adresa nr.9976/27.06.2022 de catre dna “Marina”, aspect probat din titulatura planului de refacere: “este o activitate de postinchidere reglementata printr-un acord de mediu deja aprobat.”
In perioada concediului sau, Diaconu Florin a fortat-o, din nou, pe loctiitoarea dnei. Munteanu – dna Coman, sa intocmeasca si sa semneze adresa nr.9976/27.06.2022 care contrazice toate celelalte adrese formulate de agentie catre Garda de Mediu, precizand ca inchiderea unei gropi rezultate din exploatare se face cu un nou acord de mediu, desi in acordul de mediu/autorizatia de mediu este prezentata umplerea respectand planul de refacere avizat de Diaconu F. in 2020. Acesta se contrazice in adrese desi el semnase si reviziuirea autorizatiei / planul de refacere din 2020 – intocmite de anfajata agentiei, dna Corcodel.
Astfel adresa nr. 9976/27.06.2022, intocmita de dna Marina Ion (mutata de Diaconu tot la biroul Autorizari, in 2019) contravine tuturor actelor semnate de Diaconu/Corcodel respectiv tuturor celorlate documente anterioare.
In data de 05.07.2022 Corpul De Control reprezentat de Dl Plotuna si Dl. Pitigoi s-au prezentat la Agentia de mediu Prahova, unde au avut discutii in contradictoriu cu Diaconu Florin, in prezenta angajator agentiei, acesta din urma incercand de a submina autoritatea acestui control, sustinand, in continuare, ca un plan de refacere nu este act de reglementare (desi prin autorizatia revizuita s-a luat in considerare planul de refacere respectiv s-a tinut cont de conditiile din planul de refacere) ceea ce invedereaza faptul ca Diaconu Florin, ori habar nu are de procedura de reglementare, ori face, din nou, un joc murdar, cu predilectie pentru a aduce atingere actualei conduceri a AGENTIEI NATIONALE DE PROTECTIE A MEDIULUI.
In autorizatia PH-336/01.08.2011 REVIZUITA IN DATA DE 22.01.2020 s-a tinut cont de planul de refacere a mediului, autorizatia fiind valabila cu viza anuala, drept pentru care planul de refacere a fost asumat si semnat atat de Diaconu cat si de angajatul agentiei [Corcodel], in autorizatie fiind stipulate conditiile din planul de refacere a mediului autorizat/semnat de acestia.
De asemenea, la acordarea deciziei de viza anuala a fost intocmit un referat in care s-a precizat ca societatea a depus documentele legale de acordare a vizei anuale si nu s-a tinut cont de declaratia pe propria raspundere, in care operatorul afirma ca activitatea consta in activitatea de exploatare de agregate minerale si in colectarea deseurilor nepericuloase (aceasta activitate fiind precizata numai in statul societatii nefiind autorizata, dar conform planului de refacere inchiderea gropii a fost avizat de Diaconu F. sa foloseasca deseuri din constructii si demolari inerte).
Viza s-a acordat numai pentru activitatea de exploatare agregate minerale, asa cum a fost data prin autorizatia PH-336/01.08.2011 REVIZUITA IN DATA DE 22.01.2020.
Operatorul a inaintat si evidenta gestiunii deseurilor – respectiv ca umplerea se va face, conform planului de refacere stipulat in autorizatia de mediu, cu deseuri din constructii din constructii si demolari inerte fara deseuri periculoase, asa cum a fost avizat de Florin Diaconu, prin intermediul dnei Corcodel.
Aceasta autorizatie a fost revizuita de catre Doamna Corcodel Raluca, in 22.01.2020 (contabila angajata de Diaconu initial la Contabilitatea institutiei, ulterior mutata succesiv, in urma unui sir de urmariri initiate la locul de munca tot de Diaconu F., desi nu a participat la cursuri de specialitate, initiate de Ministerul Mediului sau Agentia Nationala, in cadrul sau pentru a desfasura activitatea in cadrul serviciului AUTORIZARI, respectiva fiind angajata pe post de contabil, neavand studii in domeniul tehnic, asa cum legile prevad si obliga).
In prezent, Florin Diaconu incearca sa o readuca la serviciul Autorizari pe Corcodel Raluca, in acest scop folosind-o pe dna G. Munteanu, careia vizeaza sa-i smulga acordul de “reprimire”.
In pofida refuzurilor repetate, aceasta F. Diaconu continua sa insiste si sa exercite presiuni asupra dnei Munteanu G, care a precizat clar ca “nu se poate lucra cu angajata agentiei (Corcodel), deoarece este o persoana incompatibila cu colegii sai.” (comportament neadecvat).
La mutarea dnei Raluca Corcodel la Sserviciul CFM (deseuri) aceasta nu a predat toate documentatiile, asa cum este prevazut printr-un opis atasat si a predat cu dificultate doar cateva documente, intocmite pe un memory stick.
In prezent aceasta figureaza la serviciul monitorizare, nedetinand pregatirea necesara, dar este folosita si la servicul CFM – deseuri, Florin Diaconu fiind de acord cu toate cerintele acesteia, acordandu-i favoruri.

NOTA:
Din verificatile intreprinse de structurile cu atribut si competenta, care documenteaza modul in care anumite structuri au declinat continuarea documentarii activitatii infractionale a clanurilor operate de DIACONU FLORIN in judetul Prahova si in zone extinse, la nivel national, care a devenit vectorul major principal al catastrofelor de mediu din Romania, cu accent pe tot ce inseamna mediu, ecologie, petrol si gaze, deseuri etc, au rezultat urmatorii poli clandestini, ai grupurilor de crima organizata:
1. Sustinerea, de catre o institutie de stat, din judetul Prahova, cu ai carei reprezentanti Diaconu Florin are o conexiune si care-l protejeaza, sub pretextul unei legaturi speciale. In numerele viitoare vom divulga identitatile acestor persoane.
2. Seful corpului de control, dl PLOTUNA, i-a atras atentia cu privire la faptele si antecedentele sale, savarsite in PRAHOVA & BUZAU:
“ Ai uitat ce ai facut, inainte, si la Ploiesti si la Buzau? ”
3. In cercul apropiat al directorului Florin Diaconu este, inca, semnalat un actionar, fost ofiter, care are legaturi intr-un sistem de forta si care se bazeaza pe nasul sau. Alti fini de-ai nasului sau sunt ofiteri activi si ii scurg informatii din sistem, pe fliera secreta care atinge punctul final – directorul APM PRAHOVA.
4. Diaconu a mintit membrii corpului de control, carora le-a afirmat ca agentia detine PC-uri generatie I6. In realitate, dotarile APM PRAHOVA sunt la Pamant, intrucat Diaconu are o o intelegere secreta cu avocatul angajat.
5. Conspirat, Diaconu formuleaza documente, acte, inscrisuri, corespondente, pe care le livreaza unor terti, care le oficializeaza ulterior, pentru a-si atinge obiective, alaturi de unii fosti colegi de-ai actionarului in cauza. Astfel, directorul nastrusnic isi justifica activitate, actiunile din mediile economice impactate, actul de control in piata, masurile si, de asemenea, isi pedepseste si indeparteaza concurentii sai si pe cei ai firmelor cu care lucreaza si care-i ofera sume in bani, masina [VW TIGUAN], apartament la mare, vacante etc. Totodata, Diaconu intrerupe actiunile efectuate in perimetre industriale ale agentilor poluatori sau care, dupa caz, incalca legea.
6. In data de 26 iulie 2022, Diaconu Florin vizeaza un CAT.
In aceasta zi de marti, Diaconu intentioneaza sa genereze noi premise de scandal care implica KAZ MUNAI GAZ, in Romania si ROMPETROL. Asa cum Diaconu Florin se lauda peste tot, ca ar fi la originea jocurilor speciale, impreuna cu ofiterii din cadrul unei institutii, care l-a ascultat orbeste si care a dispus expulzarea lui Arman Kulmanov, tot asa, in aceeasi maniera o vizeaza pe actualul angajat FELICIA ANDREI si firmele cu care aceasta colaboreaza, chiar dupa cazurile PETROMIDIA, unde au fost declansate incendii.
Sub pretextul situatiei generate si care continua sa genereze efecte, prin care ACORDUL DE MEDIU al ROMPETROL RAFINARE a expirat, in data de 30 iunie 2022, recent, la Bucuresti, [NR sa zicem doar in saptamana 11-16 iulie 2022] anumiti cetateni, monitorizati de mai multe structuri romanesti si straine, au participat la o intalnire interesanta, de fapt o masa festiva. S-au remarcat propietarii unui excesiv de scump mijloc auto de lux, marca Maybach, care ar urma sa fie executati, printr-o garantie contractuala, intr-un contract de mediu, dimensionata la un volum financiar de ordinul milioanelor de euro. Pentru a le demonstra kazacilor ca DIACONU FLORIN este la mana si sub ordinul propietarului autoturismului de lux Maybach, acesta din urma l-a apelat video, context in care i-a trasat, codificat, sarcina de a sprijini ROMPETROL. Diaconu Florin i-a precuzat ca i-a raspuns din concediu, aflandu-se in apartamentul sau, “cumparat”…. de un colaborator, care are o firma cu care directorul APM PRAHOVA lucreaza. Cu prilejul discutiilor dintre propietarul masinii Maybach si FLORIN DIACONU, directorul AGENTIEI DE PROTECTIE A MEDIULUI PRAHOVA a afirmat ca va rezolva problema ROMPETROL.
In acest joc operativ, Diaconu Florin joaca sub doua steaguri, unul romanesc si unul kazac, iar in formula romaneasca, de asemenea, joaca la doua capete: unul cu institutiile statului, fara propietarul Maybach-ului si unul cu acesta.
Prin aranjarea, in prealabil, a apelului video si afirmatiile clare de sprijin, controlat, in beneficiul ROMPETROL, Diaconu Florin, utilizand tehnici si manevre dolosive, a CUMPARAT influenta reprezentantilor companiei straine si a reusit marsutizarea acestora in directia interventiei, pentru repunerea, in opera, pe cai ilegale, a contractului suspendat, in care este implicat ROMPETROL si detinatorul auto de lux, chiar daca acesta din urma nu si-a indeplinit, obligatiile, a incalcat legea si nu a implementat solutia de mediu convenita si stabilita prin contract.
DE CE, NICI PANA IN PREZENT, ROMPETROL NU EXECUTA GARANTIA?
Conform informatiilor detinute de structurile de aparare si securitate romane, propietarul Jeepului Maybach vizeaza sa reintre in jocurile Rompetrol si este sprijinit de formula DIACONU FLORIN si o parte din sistemul intern, care are directia in judetul PRAHOVA.
Acestia, utilizandu-l pe Diaconu Florin, vizeaza interpunerea, ulterior marsutizarea reprezentantilor acestei firme catre Rompetrol, prestator care a platit, plateste si va plati, pentru obligatiile si datoriile de mediu.
Simplu: Diaconu Florin ii iarta, cu diverse ocazii, masurile nu sunt aplicate, in schimb, APM PRAHOVA inchizand ochii, reaxeaza ROMPETROL RAFINARE, care plateste prin Felicia Andrei et Co si firma de mai sus, in contracte formale. Pe fond, poluarea creste, capata forme noi, Romania e expusa unor noi proceduri de infringement.
In concluzie, COMISIA DE AVIZARE TEHNICA, pregatita pentru marti 26 iulie 2022, sub controlul total al vectorului Diaconu Florin, va incerca, prin manevre ilegale, sa repuna partea Rompetrol, in situatie favorabila si va incerca, de asemenea, sa acorde un nou termen, pentru asa-zisa ecologizare a batalurilor, in pofida faptului ca directorul APM PRAHOVA cunoaste, foarte bine, ca planurile si intentiile celor care-l utiluzeaza si il butoneaza, sunt fara niciun corespondent de legalitate. Vom reveni cu numele celor doi sefi, unul din SRI, altul din IPJ Prahova care „protejeaza” aceasta firma. (Cerasela N.).
Administratie
Bereasca, vizată de o nouă tentativă de abandonare a deșeurilor: amenzi de 4.500 de lei
Prinsă în drum spre locul unde urma să lase gunoiul
O femeie a fost depistată de polițiștii locali în timp ce transporta, cu un cărucior, deșeuri menajere, vegetale și ambalaje pe strada Albăstrelelor din cartierul Bereasca. Potrivit Poliției Locale Ploiești, aceasta se îndrepta spre strada Drumul Serii și intenționa să abandoneze deșeurile pe domeniul public.
Incidentul a avut loc marți, 17 noiembrie 2026, în timpul unei patrulări desfășurate într-o zonă în care, conform instituției, sunt semnalate frecvent depozitări ilegale de deșeuri.
Două sancțiuni, pentru două abateri
Femeia a primit o amendă de 2.500 de lei pentru încălcarea regulamentului de salubrizare aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 676/2024.
În urma verificărilor, polițiștii locali au constatat și că imobilul la care locuia nu avea contract cu un operator autorizat pentru ridicarea deșeurilor menajere. Pentru această abatere a fost aplicată o a doua amendă, de 2.000 de lei. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 4.500 de lei.
21 de amenzi aplicate în prima jumătate a lunii
Controalele desfășurate în municipiul Ploiești în prima jumătate a lunii noiembrie s-au soldat cu 21 de sancțiuni pentru încălcarea legislației de mediu, în valoare totală de 25.000 de lei, potrivit Poliției Locale Ploiești.
Instituția le reamintește locuitorilor că abandonarea deșeurilor pe domeniul public este interzisă și se sancționează conform legii. (Paul D.).
Administratie
378 de milioane de lei pentru modernizarea drumului dintre Gura Vitioarei și Valea Doftanei
Consiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.onsiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.
Exclusiv
Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada științifică a faptului că, în sălile noastre de judecată, timpul nu doar că stă pe loc, dar curge direct înapoi, până prin anul de grație 2008.
Șapte polițiști de frontieră de la Giurgiu au îndrăznit, în februarie 2020, să întrebe statul român de ce salariul lor este calculat după niște legi decedate, îngropate și cu parastasul făcut de mai bine de un deceniu. După șase ani și jumătate de suspans demn de o telenovelă indiană – din care cinci ani și jumătate dosarul a zăcut în comă indusă pe la Curtea Constituțională –, Tribunalul Dolj le-a trântit recent în brațe Sentința nr. 1314/2026: circulați, nu e nimic de văzut, sărăcia voastră este sută la sută constituțională!
Cireașa de pe coliva juridică? Cei peste cinci ani de așteptare la ușa CCR au fost complet degeaba. Curtea dăduse deja exact același răspuns încă din februarie 2021, cu nouă zile înainte ca Tribunalul Dolj să trimită întrebarea la București. Practic, timp de cinci ani și jumătate, nouă judecători constituționali au stat pe salarii cât bugetul unei comune ca să dea Copy-Paste dintr-un fișier pe care îl aveau deja pe desktop, după care le-au mai trebuit încă cinci luni (aprilie – septembrie 2026) doar ca să trimită textul la Monitorul Oficial. Probabil l-au expediat prin porumbel călător șchiop.
Zombii legislativi din fluturașul de salariu și miracolul de la 484,17 lei
În centrul acestei comedii absurde tronează o cifră magică, aproape mistică pentru contabilii Ministerului Afacerilor Interne: 197,33 lei. Aceasta este celebra „valoare de referință sectorială”, născută în 2008 printr-o ordonanță simplă (OG nr. 8/2008), abrogată expres la 1 ianuarie 2010 și, ca să fie sigură toată lumea că e moartă definitiv, respinsă în întregime de Parlament în 2012.
În lumea oamenilor normali, o lege abrogată și respinsă nu mai există. În universul paralel al MAI, însă, contabilitatea se face prin ședințe de spiritism: ori de câte ori un polițist se muta pe o funcție, finanțiștii ministerului aprindeau lumânări, invocau fantoma anului 2009 („încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009”, cum recunoaște negru pe alb IPJ Ilfov!) și îi înmulțeau viața cu 197,33 lei. Și nu pe ascuns, ci recunoscut senin, cu ștampilă și semnătură, de IGPR, Poliția Capitalei, MAI și inspectoratele județene, ba chiar băgat și în ordine secrete de ministru!
Desigur, fantoma lui 2008 îi bântuie doar pe „fraierii” din stradă și din frontieră. Între timp, salariul minim pe economie sărea de la 600 la 1.900 de lei (umflând automat indemnizațiile demnitarilor), iar pentru magistrați – inclusiv judecătorii militari – aceeași valoare de referință nu doar că a fost ținută în viață printr-o derogare specială, dar a crescut frumos, din pix judecătoresc în pix judecătoresc, de la 291,98 lei până la 484,17 lei. Adică de două ori și jumătate mai mult decât la polițiști! Cu alte cuvinte, când își calculează propriile lefuri, magistrații descoperă inflația, matematica superioară și echitatea europeană; când judecă fluturașul polițistului de la Giurgiu, descoperă brusc „marja de apreciere a legiuitorului” și frumusețea austerității din 2008.
Schizofrenia în robă vișinie: Salariul nu ține de statut, polițistul lucrează din pasiune!
Dacă așteptarea de cinci ani pentru un Copy-Paste ține de lene instituțională, motivarea din Decizia CCR nr. 420/2026 intră direct în patrimoniul mondial al umorului involuntar.
Ca să scape Guvernul de acuzația că a măcelărit salarizarea polițiștilor printr-o biată ordonanță simplă (deși Constituția cere lege organică pentru statutul funcționarilor publici), Curtea Constituțională a emis o cugetare epocală, cu unanimitate de voturi: salarizarea NU ține de statutul polițistului!
Ați citit bine. În viziunea înalților prelați ai Constituției, cetățeanul român nu se face polițist ca să aibă din ce își plăti ratele și mâncarea copiilor, ci strict din dragoste platonică pentru chitanțier, bocanci și frigul din vamă. Faptul că în chiar Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului!), la capitolul „Drepturi”, primul punct trecut la art. 28 este fix „dreptul la salariu lunar”, iar art. 22 spune că salarizarea se stabilește prin lege? Detalii plictisitoare pentru cine nu are chef să citească legea despre care își dă cu părerea!
Dar partea cu adevărat savuroasă este gimnastica mentală a aceleiași Curți în timp:
- Iunie 2005 (Decizia 289): Șapte judecători CCR scriu negru pe alb că „sistemul de salarizare ține de statutul lor” și cere lege organică.
- Noiembrie 2005 (Decizia 645): Exact aceiași șapte judecători se trezesc peste nici șase luni, pe aceeași ordonanță, și decid fix invers: salarizarea nu ține de statut!
- 2019 (Decizia 318): Procurorul încearcă duma cu „salariul nu ține de statutul polițistului”, iar CCR îl ignoră suveran și le dă dreptate polițiștilor.
- 2026 (Decizia 420): CCR dezgroapă teza procurorului din 2019 și decizia convenabilă din toamna lui 2005, prefăcându-se că decizia din vara lui 2005 nici nu a existat vreodată, deși sindicatul i-o pusese sub nas!
Și, ca să închidă cercul absurdului în aceeași hârtie, la paragraful 23 judecătorii CCR recunosc candid că „în fapt” salariile se calculează tot după legile de dinainte de 2010, ca doar patru paragrafe mai jos să jure cu mâna pe Constituție că legea nouă nu trimite la acte abrogate și are un conținut „clar și predictibil”. E ca pisica lui Schrödinger în variantă bugetară: cifra de 197,33 lei îți mănâncă jumătate din salariu pe fluturaș în fiecare lună, dar când se uită CCR în lege, nu există nicăieri!
Tribunalul Dolj și arta de a te spăla pe mâini: „Cereți ordinul secret pe care CCR l-a interzis deja!”
Întors din excursia de cinci ani pe la București, dosarul a aterizat pe masa Tribunalului Dolj, care s-a grăbit să rezolve în câteva pagini tot ce mai rămăsese în picioare, cu o eleganță de buldozer.
Ați cerut egalizare salarială pe Decizia CCR 794/2016 și recalcularea sumelor compensatorii? Pardon, au picat la pachet cu primul capăt, nu ne mai obosim să motivăm separat!
Ați cerut compensația de risc și pericol deosebit de până la 30%? Aici logica instanței devine o capodoperă de cinism birocratic. În 2019 (Decizia 318), CCR stabilise deja că e profund neconstituțional ca ministrul să împartă acest drept după ureche, prin ordine clasificate „secret de serviciu”, pe care polițistul nu are voie să le citească, pentru că drepturile salariale se stabilesc doar prin lege. Ce le transmite însă Tribunalul Dolj polițiștilor în 2026? Că nu le poate da banii direct, fiindcă sub noua lege trebuia emis… un ordin de ministru! Adică: „Băieți, ați greșit cererea! Nu trebuia să cereți banii, trebuia să ne rugați frumos să-l obligăm pe ministru să mai scrie încă un ordin din ăla pe care CCR tocmai a zis că n-are voie să completeze legea!”
Iar la majorarea salarială de 7,5%, tribunalul a încurcat complet borcanele juridice, tratând o creștere a salariului de funcție (lămurită deja de Înalta Curte prin Decizia 75/2024 și recunoscută chiar și pe sub masă de Ministerul Muncii ca fiind parte din baza salarială, nu spor înghețat!) ca pe o pomană oprită magic la granița zilei de 1 ianuarie 2019, fără măcar să verifice dacă după acea dată s-a calculat corect.
Concluzia? Mai băgați o fisă la recurs!
După șase ani și jumătate de plimbat hârtii între Giurgiu, Craiova și București, cei șapte polițiști de frontieră au rămas cu o lecție usturătoare de drept constituțional românesc: în țara asta, o ordonanță abrogată acum 16 ani este mai vie decât Constituția, ordinele secrete bat legea publică, iar salariul tău nu are nicio legătură cu meseria ta.
Vestea bună este că sentința nu e definitivă și urmează recursul, în 15 zile. Vestea proastă e că, la viteza de croazieră a justiției patriei, s-ar putea ca decizia definitivă să le vină băieților direct pe talonul de pensie – calculat, firește, tot prin încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009 și înmulțit cu nemuritorul 197,33 lei! (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 5 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 16 oreCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Featuredacum 3 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar




