Un raport devastator al Curții de Conturi scoate la lumină un mecanism al risipei la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Peste 4,8 milioane de lei s-au scurs prin contracte pentru energie verde care au existat doar pe hârtie, în timp ce instituția statului a privit pasiv cum „țeparii” intrau în insolvență sau sfidau autoritățile cu cereri de finanțare suplimentară.

O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie o realitate revoltătoare în gestionarea banului public: Fondul de Mediu a fost prejudiciat cu o sumă uriașă în urma unor proiecte de parcuri eoliene care nu s-au finalizat niciodată. Inspectorii Curții de Conturi au decis deja sesizarea organelor de urmărire penală, după ce au constatat că AFM nu a luat nicio măsură asigurătorie pentru a recupera avansurile generoase virate unor firme „fantomă”.

Modus Operandi: Acțiunea legală, demarată doar când banii erau deja pierduți

Potrivit datelor din raportul de control, Administrația Fondului pentru Mediu pare să fi transformat „întârzierea” într-o metodă de lucru. Jurnaliștii de la Ziarul Național notează că sesizarea instanțelor s-a făcut sistematic mult prea târziu, după ce sumele deveniseră imposibil de recuperat.

Un caz șocant prezentat în documente arată cum o firmă care a încasat 1,4 milioane de lei a intrat în insolvență în primăvara anului 2013. Cu o lentoare suspectă, AFM a solicitat înscrierea la masa credală abia un an mai târziu, în iunie 2014. Rezultatul a fost previzibil: cererea a fost respinsă ca tardivă, iar instituția statului a rămas „la coadă”, în timp ce restul bunurilor erau deja ipotecate către alți creditori.

Parcuri eoliene pe hârtie: 3,5 milioane de lei pentru „fundații” inutile

Cea de-a doua „țeapă” majoră, în valoare de peste 3,5 milioane de lei, vizează un proiect de construire a unor noi capacități de producție a energiei electrice. După plata primei tranșe în 2011, proiectul a intrat într-o hibernare suspectă. Când AFM a încercat, în final, să rezilieze contractele în 2015, s-a lovit de propria incompetență juridică: instanțele au respins acțiunile statului, stabilind că rezilierea nu fusese justificată procedural.

Situația a alunecat apoi în ridicol. În loc să recupereze banii, AFM s-a văzut nevoită să „negocieze” cu firma beneficiară. Răspunsul agentului economic a fost unul de un cinism pur: a condiționat reluarea lucrărilor pe vechile fundații de primirea unei noi finanțări, argumentând că tehnologia actuală nu mai este compatibilă cu ce s-a construit inițial. În prezent, firma este inactivă fiscal, iar milioanele de lei sunt considerate definitiv pierdute.

Infracțiuni de serviciu: Curtea de Conturi cere intervenția procurorilor

Concluziile inspectorilor sunt fără echivoc: bugetul Fondului de Mediu a fost „prăduit” din cauza lipsei totale de supraveghere și a gestiunii financiare defectuoase. În loc să asigure legalitatea și eficiența cheltuirii fondurilor, responsabilii din AFM au permis debitorilor să dispară cu banii statului.

„Considerăm că există indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală (infracțiuni de serviciu)”, se precizează în raportul Curții de Conturi, citat de Cotidianul Național. Documentul urmează să ajungă pe masa procurorilor, fiind vizate persoanele care au gestionat aceste contracte și care, prin inacțiunea lor, au facilitat devalizarea fondurilor destinate protecției mediului. În timp ce România are nevoie disperată de energie verde, milioane de lei s-au dus, la propriu, „pe apa sâmbetei”, sub privirile complice ale unei instituții incapabile să își protejeze propriul patrimoniu.

Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.

Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.

Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul

Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.

Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:

• Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
• Aurel Găitan – nota 8,466
• Livișor Dascălu – nota 8,133

Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.

O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție

Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.

Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.

Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).

Autoritățile române au dat o nouă lovitură comerțului ilegal cu produse contrafăcute. Un container sosit din China, plin cu jucării ce purtau siglele unor mărci celebre, a fost interceptat în Portul Constanța, prevenind astfel intrarea pe piață a unor mărfuri care prejudiciază titularii de drepturi și pot pune în pericol siguranța consumatorilor.

O acțiune de control fulger, desfășurată în Portul Constanța, a dus la scoaterea din circuitul comercial a mii de produse suspecte de piraterie. Potrivit informațiilor furnizate de Garda de Coastă, polițiștii de frontieră, în colaborare cu inspectorii vamali, au identificat și reținut peste 2.000 de jucării care ar fi urmat să ajungă pe rafturile magazinelor din România sub identități de marcă false.

Control „la sânge” în port: Containerul din China, sub lupa autorităților

Operațiunea a demarat în urma unei analize de risc, echipa comună formată din polițiști de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Constanța şi inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța efectuând un control fizic amănunțit asupra unui container suspect. Transportul, provenit din China, avea ca destinație oficială o societate comercială de pe teritoriul României.

În momentul desigilării și verificării conținutului, suspiciunile autorităților s-au confirmat. „În urma verificărilor amănunțite, s-a constatat că în interiorul containerului se aflau peste 2.000 de jucării, bunuri estimate la o valoare de aproximativ 50.000 de lei”, se arată în comunicatul Gărzii de Coastă.

Proprietatea intelectuală, sub asediu: Mărci celebre, folosite ilegal

Problema majoră identificată de echipa de control nu ține doar de volumul mărfii, ci de faptul că produsele sunt susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală al unor branduri renumite la nivel mondial. Aceste tipuri de capturi subliniază presiunea constantă la care este supusă frontiera maritimă a României de către importatorii care încearcă să eludeze legislația privind protecția mărcilor înregistrate.

Valoarea de piață a bunurilor, dacă ar fi fost vândute ca produse originale, ar fi depășit pragul de 50.000 de lei, însă prejudiciul adus deținătorilor de brand este mult mai mare, afectând imaginea și încrederea consumatorilor în produsele autentice.

Consecințe legale: Dosar penal și marfă confiscată pentru expertiză

Polițiștii de frontieră au demarat deja procedurile legale, infracțiunea vizată fiind una de natură penală. În prezent, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază titularul mărcii înregistrate”.

Întreaga cantitate de jucării a fost ridicată de autorități în vederea efectuării unei expertize tehnice care să confirme caracterul contrafăcut al produselor. Conform procedurilor standard, la finalizarea cercetărilor, vor fi dispuse măsurile legale care se impun, ceea ce ar putea însemna distrugerea mărfii și sancționarea drastică a firmei importatoare. Această acțiune reconfirmă vigilența Gărzii de Coastă în fața fluxurilor de mărfuri ilegale care tranzitează cel mai mare port al țării. (Sava N.).