Featured
1,9 miliarde de euro intră în contul statului român, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021
În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.
Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.
Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.
„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.
Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.
Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.
Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.
Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).
Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.
Administratie
Campanie de colectare a deșeurilor electrice și electronice în comuna Dumbrăvești
Primăria anunță o nouă acțiune de mediu pentru cetățeni
Primăria comunei Dumbrăvești, prin vocea primarului Răducanu Dorin Gabriel, informează locuitorii că, în data de 25 iunie 2026, pe raza localității se va desfășura o campanie specială de colectare a deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice (DEEE).
Anunțul vine în baza unei adrese oficiale transmise de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova”, instituție care coordonează, la nivel regional, activitățile de colectare, transport și transfer al deșeurilor municipale în mai multe zone ale județului.
Ce deșeuri se colectează și cine poate participa
Campania vizează colectarea tuturor tipurilor de deșeuri electrice, electronice și electrocasnice – de la aparate mici, precum telefoane sau mixere, până la televizoare, frigidere, mașini de spălat și alte echipamente similare.
Pot participa atât persoanele fizice, cât și instituțiile publice din comuna Dumbrăvești, toate deșeurile fiind preluate din localitate, conform programului stabilit de organizatori.
Informarea populației, prioritate pentru autoritatea locală
Potrivit adresei transmise de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova”, Primăria Dumbrăvești este invitată să disemineze informațiile despre campanie prin toate mijloacele de comunicare disponibile: site-ul instituției, pagina de Facebook, afișaj public și alte canale la nivel local.
Primarul Răducanu Dorin Gabriel subliniază că această acțiune reprezintă o oportunitate pentru cetățeni de a scăpa în mod organizat și nepoluant de aparatura veche sau defectă, contribuind astfel la protejarea mediului și la menținerea curățeniei în comună.
Sursa informației
Informațiile privind organizarea acestei campanii provin din adresa oficială transmisă Primăriei Dumbrăvești de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova”, document semnat de directorul executiv ec. Livia-Ionela Bănică.
Exclusiv
Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări
De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot
Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva zile de eschivări penibile, tăceri strategice și mimat amnezia colectivă în partidul „Mișcarea Noi Ploieștenii” (MNP), a apărut piesa de rezistență: o fotografie de arhivă, intrată în posesia redacției (conform sursei citate în textul original), în care primarul municipiului Ploiești apare zâmbitor la un marș LGBT.
Nu, nu e dublură, nu e photoshop, nu e „un unchi” care seamănă. E chiar edilul-șef, surprins în timp ce participă la un eveniment LGBT, în Capitală, alături de un participant înfășurat în steagul curcubeu – simbolul oficial al comunității LGBT. Imaginea arată un primar extrem de relaxat, bine dispus, în carne, oase și… ideologie asumată.
De aici începe comedia amară: ceea ce la București e mândrie progresistă, la Ploiești devine subiect tabu, ascuns sub preș, cu consilieri care ori „nu știu”, ori fug la propriu de întrebări.
„Nu suntem progresiști, doar pozăm așa în poze”
Fotografia de arhivă nu mai lasă loc de interpretări: Mihai Polițeanu a fost prezent, fizic și zâmbăreț, la marșuri LGBT din Capitală. Nu e vorba de o postare dată „din greșeală”, nici de un „share nefericit”. Este participare la un eveniment public, cu un mesaj clar.
Faptul că imaginea surprinde primarul la un astfel de marș demonstrează că orientarea ideologică progresistă nu este o excentricitate izolată a unor colegi de partid, ci o linie asumată la vârful MNP. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre „păreri personale”, ci despre o direcție politică.
Și totuși, în Ploiești, aceeași echipă se preface că n-are nicio legătură cu subiectul. În fața electoratului conservator, discursul se schimbă brusc: tăcere, schimbat subiectul, ignorat întrebările.
Manual de manipulare MNP – „Spune una la București, alta la Ploiești”
Sursa inițială (articolul publicat în 18 iunie 2026, ora 10:23) conturează clar cele patru „dovezi” ale unei agende ascunse. Piesele de puzzle se potrivesc perfect, doar că MNP se preface că nu vede imaginea de ansamblu.
Șeful de partid apasă butonul „PRIDE ON”
Președintele formațiunii „Mișcarea Noi, ploieștenii”, Șerban Pitic, a ieșit primul în față – dar nu în fața ploieștenilor, ci pe Facebook. A lăudat public marșul Bucharest PRIDE 2026, cerând drepturi pentru comunitatea LGBT „chiar și cu prețul oprobriului”.
Cu alte cuvinte, partidul care l-a făcut primar pe Polițeanu își asumă deschis o agendă progresistă în spațiul public național. Mesajul e clar, ferm și asumat – cel puțin online.
Dovada 2: Primarul, prezent la paradă – nu doar în vorbe, ci în poze
Fotografia de arhivă, menționată și în textul original, este dovada că nu doar șeful de partid e aliniat la această mișcare, ci și primarul în funcție. Mihai Polițeanu nu e un simplu spectator abstract, ci un participant direct la marșurile LGBT.
Prezența sa în imagine, lângă un participant înfășurat în steagul curcubeu, arată că această „simpatizare” nu se oprește la like-uri și comunicate, ci ajunge la o implicare pe teren.
Consiliera Dumitru – „eu n-am văzut, n-am auzit, doar am dat like”
În plenul Consiliului Local, când a fost întrebată despre aceste poziționări, consiliera MNP Raluca Dumitru a declarat cu inocența de manual că „nu știe despre ce e vorba”. Problemă: aceeași Raluca Dumitru se afla, conform sursei, printre primele persoane care au acordat „like” de susținere la postarea lui Șerban Pitic despre Bucharest PRIDE 2026.
Așadar, în online: entuziasm și validare. În plen: amnezie politică și „nu știu, nu cunosc”. Minciuna prin omisiune devine strategie oficială de partid.
Consiliera Trofin – fugă de cetățeni în stil olimpic
În ultima ședință de Consiliu, activistul civic Gerald – cunoscut pentru insistența cu care participă la ședințele publice – a întrebat-o direct pe consiliera MNP, Magdalena Trofin, cum comentează acțiunile lui Șerban Pitic.
Reacția? Nici măcar nu s-a chinuit să inventeze un răspuns. Potrivit relatării inițiale, consiliera a ales varianta „evadarea”: a plecat din discuție, refuzând să ofere explicații celor care o plătesc, totuși, din bani publici.
„Omerta” sub steag colorat – când tăcerea devine politică oficială
În interiorul taberei Polițeanu pare să funcționeze perfect o lege nescrisă: nu recunoști, nu explici, nu răspunzi. „Omerta” – legea tăcerii – aplicată la nivel de administrație locală.
La București, liderii MNP se afișează mândri la parade, își umplu rețelele sociale cu mesaje progresiste, vorbesc despre curaj civic „chiar și cu prețul oprobriului”.
La Ploiești, aceeași oameni:
- își pun masca de administratori „tehnocrați”, preocupați doar de asfalt și borduri,
- ocolesc subiectul LGBTQ ca pe o groapă neasfaltată,
- ascund adevărul de electoratul conservator,
- îi etichetează pe jurnaliști și activiști drept „aserviți” doar pentru că îndrăznesc să pună întrebări legitime.
Dubla măsură e evidentă: una e fața „capitalist-progresistă”, alta e fața „de Ploiești, oraș serios”. Doar că între cele două fețe s-a strecurat acum o fotografie care nu mai poate fi ștearsă cu un „nu știu despre ce vorbiți”.
Concluzie: Ploiești, conduci sau ești condus pe nevăzute?
Toată această tăcere din Consiliul Local, toate fuga de răspunsuri și schimbatul subiectului nu sunt altceva decât o tentativă disperată de a proteja imaginea primarului Mihai Polițeanu și a conducerii MNP în fața electoratului.
Faptele, așa cum reies din textul inițial și din fotografia de arhivă:
- conducerea MNP susține și promovează marșurile LGBT (vezi declarațiile lui Șerban Pitic despre Bucharest PRIDE 2026);
- primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a participat la astfel de marșuri;
- consilierii de partid se fac că nu știu, deși reacțiile lor online îi contrazic;
- când sunt întrebați direct, fug de discuții sau le blochează.
Rămâne, în final, întrebarea pe care ploieștenii ar trebui să o pună tare și clar, nu doar în online:
Sunteți de acord să fiți conduși de o echipă care își ascunde adevăratele intenții și priorități politice, doar ca să vă vâneze voturile, pozând într-un fel la București și în cu totul alt fel la Ploiești? (Paul D.).
Administratie
Seară de film românesc pentru seniori, la Ploiești
Consiliul Județean Prahova pregătește o întâlnire cu nostalgia cinematografică
Consiliul Județean Prahova, prin Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”, anunță organizarea unei seri speciale de film românesc dedicată seniorilor. Evenimentul își propune să readucă în prim-plan farmecul cinematografiei clasice și emoțiile pe care producțiile de altădată le trezesc în memoria afectivă a publicului matur.
Sursa informațiilor o constituie anunțul oficial al Consiliului Județean Prahova, transmis prin Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”.
Cinematografia clasică, prilej de amintiri și revederi
Organizatorii își doresc să creeze un spațiu cald și prietenos, în care seniorii să poată petrece câteva ore de relaxare, bucurându-se de filme îndrăgite și de reîntâlnirea cu povești care au marcat generații întregi. Evenimentul mizează pe forța nostalgiei și pe legătura afectivă pe care publicul vârstnic o are cu producțiile românești clasice.
Prin această inițiativă, Consiliul Județean Prahova și Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” încearcă să ofere nu doar divertisment, ci și un prilej de dialog între participanți, care pot împărtăși amintiri și momente de neuitat legate de filmele românești.
Detalii de organizare: când și unde are loc proiecția
Seara de film românesc pentru seniori va avea loc pe:
- Data: 25 iunie 2026
- Ora: 18:00
- Locul: Palatul Administrativ (Casa Albă) – Intrarea B, Sala „Europa”, Ploiești
Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.
Înscrieri și acces: condiții pentru participare
Pentru a asigura o bună organizare, accesul se va face pe baza înscrierilor prealabile. Cei interesați se pot înregistra la numărul de telefon:
- 0244 545 041, în intervalul orar 9:00–16:00.
Organizatorii subliniază că locurile sunt limitate și încurajează rezervarea din timp.
O seară dedicată comunității de seniori
Evenimentul se adresează în mod special persoanelor vârstnice, pentru care filmele vechi înseamnă atât divertisment, cât și legături afective cu perioade importante din viața lor.
Potrivit anunțului Consiliului Județean Prahova, prin Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”, seara de film își propune să fie o celebrare a cinematografiei românești, a nostalgiei și a bucuriei de a fi împreună în cadrul comunității.
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum o ziBreaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
-
Exclusivacum 2 zileNoaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei



