Featured
Stafia lui „Portocala”/Asta poate fi o premiera/Un procuror a fost respins la concursul de numiri in functii de conducere din cauza apartentei sale la SRI
Este vorba despre procurorul Valentin Teodorescu de la Parchetul Judecatoriei Campina, delegat in prezent ca prim-procuror al Parchetului Judecatoriei Targu Secuiesc, fost maior in cadrul Serviciului Roman de Informatii. Si fost colaborator al procurorului Mircea Negulescu, asa cum a dezvaluit la DNA fostul sef al SRI Prahova Constantin Marin.
Sectia pentru procurori a CSM (foto) a blocat participarea procurorului Valentin Teodorescu (devenit procuror in 2012) la concursul de numire in functii de conducere. Mai exact, prin Hotararea nr. 961 din 19 octombrie 2021, Sectia pentru procurori a CSM (in majoritate) a decis respingerea contestatiei formulate de procurorul Valentin Teodorescu impotriva hotararii Comisiei de organizare a “concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a procurorilor, organizat in perioada 7 septembrie – 9 decembrie 2021” prin care ii fusese respinsa inscrirea la acest concrus. Pe scurt: comisia de organizare a concursului a respins inscrierea lui Teodorescu, acesta a facut contestatie impotriva hotararii, dar contestatia a fost respinsa de Sectia pentru procurori a CSM.
Cu adevarat interesante sunt insa motivele pentru care Valentin Teodorescu nu a putut participa la acest concurs. Astfel, procurorul Teodorescu a fost respins din cauza apartentei sale din trecut la Serviciul Roman de Informatii. Mai exact, pentru neindeplinirea prevederilor din Legea 303/2004 privind statutul judecatorului si procurorului, care interzic magistratilor care au facut parte din serviciile de informatii sa ocupe functii de conducere, dezvaluie Lumea Justitiei.
Art. 48 alin. 10 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:
“Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege”.
Art. 49 alin. 11 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:
“Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) si (14) se aplica in mod corespunzator si in cazul numirii procurorilor in functiile de conducere”.
Refuzul CSM
Fix trecutul din SRI al procurorului Valentin Teodorescu a fost retinut pentru respingerea participarii sale la concursul de numire in functii de conducere, nu doar de comisia de organizare a concursului, ci si de Sectia pentru procurori a CSM. Astfel, in Hotararea nr. 961 din 19 octombrie 2021, (care insa au fost anonimizate in hotararea publicata pe site-ul CSM), procurorii din CSM precizeaza urmatoarele:
“Potrivit dispozitiilor art. 49 alin. (11) rap. la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare ‘Nu pot fi numiti in functii de conducere procurorii care au facut parte din serviciile de informatii sau au colaborat cu acestea…‘.
De asemenea, potrivit art. 6 alin. (3) si (4) din Regulamentul privind numirea in functii de conducere a procurorilor si revocarea din aceste functii aprobat prin Hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 219/10 martie 2020:
‘Nu pot fi numiti in functii de conducere procurorii care au facut parte din serviciile de informatii sau au colaborat cu acestea ori procurorii care au interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege’.
Procurorii care participa la concurs sau examen pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o delaratie de interese, care se actualizeaza annual ori in termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care procurorul a luat la cunostinta despre aceasta’.
Din declaratia domnului procuror Teodorescu Valentin din data de (…) coroborata cu actele existente la dosarul profesional al acestuia a rezultat (…) a indeplinit functia de (…) in perioada (…) a indeplinit functia (…).
Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constata ca din interpretarea dispozitiilor art. 49 alin. (11) rap. la art. (48) alin. (10) din Legea nr. 303/2004 rezulta ca procurorul care a facut parte din serviciile de informatii nu poate fi numit intr-o functie de conducere in procedura prevazuta de art. 48 si urm. din Legea nr. 303/2004, fara a distinge daca se refera la perioada anterioara numirii in functia de procuror sau dupa ce a fost numit in acesta functie”.
Decizia CSM este cat se poate de corecta, in opinia noastra. Pe de alta parte, este o anomalie ca un procuror sa nu aiba voie sa ocupe functii de conducere daca a facut parte din serviciile de informatii, dar sa poata ocupa prin delegare functii de conducere, chiar daca au facut parte din serviciile de informatii.
Maiorul SRI Valentin Teodorescu, in biroul procurorului Mircea Negulescu
Chiar daca in hotararea Sectiei pentru procurori a CSM (atasata la finalul articolului) nu se precizeaza functia ocupata in SRI de procurorul Valentin Teodorescu, aceasta nu reprezinta un secret. Concret, intr-o declaratie data la DNA in 2014, si publicata in exclusivitate de Lumea Justitiei (click aici pentru a citi), fostul sef al SRI Prahova Constantin Marin dezvaluie ca procurorul Teodorescu a fost maior in cadrul Serviciului Roman de Informatii. Mai mult, in aceeasi declaratie, fostul sef al SRI Prahova Constantin Marin ofera detalii si despre colaborarea dintre maiorul SRI Valentin Teodorescu si procurorul Mircea Negulescu, pe vremea in care acesta din urma activa la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. In acest sens, Constantin Marin a precizat la DNA ca maiorul SRI Valentin Teodorescu dactilografia documente in biroul si de pe calculatorul procurorului Mircea Negulescu.
Iata un fragment din declaratia fostului sef al SRI Prahova (vezi facsimil):
“In cadrul unor masuri de verificare pe linie administrativa publica l-am nominalizat pe ofiter, cu aprobarea conducerii, ca persoana de contact cu Parchetul Curtii de Apel si procurorul de caz.
Aveam informatii certe ca mr. Teodorescu Valentin, aflandu-se in sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, dactilografia documente in biroul si pe calculatorul procurorului Negulescu. La momentul respectiv, eu l-am trimis la unitatea de parchet, sa-l ajute pe procuror cu o solicitare de date catre SRI Ploiesti. Solicitare in acord cu protocolul incheiat intre institutii (parchet si SRI). Am constatat ca si-a depasit mandatul, eu luand hotararea ca ofiterul sa nu mai frecventeze parchetul.
Ofiterul a trecut in rezerva in conditiile in care in cadrul unitatii, conducerea serviciului a ordonat o verificare speciala, el si alti colegi: lt. Tomescu Georgiana, lt.col Pruna Eugen, mr. Florea Daniel, urmand sa fie testati la aparatul poligraf.
Intre timp, mr. Teodorescu Valentin, pentru a evita testul poligraf, si-a dat demisia, in conditiile in care demarase examene pentru intrarea in magistratura. In prezent este procuror la Targu Secuiesc”. (Cerasela N.).


Prezentam integral Hotarea Sectiei pentru procurori a CSM privindu-l pe procurorul Valentin Teodorescu:





Exclusiv
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!”
Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește din nou: după ce ți-a băgat mâna în buzunar la salariu, acum îți scormonește liniștit prin pensie.
Și nu e teorie conspiraționistă, ci concluzia trasă public de Emil Pascăuț de la Sindicatul „Diamantul”, care arată, cu articole de lege în mână, cum ești furat metodic, legalizat și pe termen nelimitat.
Baza de calcul: ce scrie în lege vs. ce ți-au băgat ei în fluturaș
Baza de calcul a pensiei militare se face, frumos, teoretic, din salariile brute realizate la funcția de bază. Până aici, manual.
Doar că, în lunile în care ai avut concediu medical sau concediu de odihnă, sporurile plătite pe pontaj – de exemplu sporul pentru condiții grele de muncă (cunoscut și ca „spor de antenă”) – au dispărut ca prin magie: nu au mai intrat în baza de calcul.
Cu alte cuvinte, exact lunile în care ai avut dreptul legal să îți iei aer și să nu mori la serviciu au fost transformate, cu pixul, în lunile în care statul te-a „corectat” financiar.
Legea zice alb, statul îți plătește negru pe suflet
Aici începe marea minciună. Legea OG 38/2003, art. 37 alin. (1) – atenție, articol încă în vigoare – spune clar: polițistul, pe timpul concediului de odihnă, concediului medical și al celorlalte concedii plătite, primește salariul de bază și celelalte drepturi bănești avute. Adică inclusiv sporurile.
Tradus pe românește:
- ești în concediu?
- nu ți se taie nimic din ce aveai drept.
Dacă, în realitate, ți s-au tăiat sporurile în lunile respective, salariul tău a fost „ciuntit” nelegal. Iar acest salariu ciuntit a fost folosit, la fel de nelegal, în calculul pensiei.
Deci nu e doar o greșeală de fluturaș, e o înșelare cu efect permanent în pensie. Exact ce explică Emil Pascăuț de la Sindicatul „Diamantul”: ți-au luat azi niște bani, ca să îți ia toată viața, lună de lună.
Vechea lege: te mai puteai feri de cuțit, dacă aveai noroc
Capcana lovește pe ambele forme ale art. 28 din Legea 223/2015.
În forma veche, valabilă până la 31.12.2023:
- baza de calcul se făcea pe 6 luni consecutive, alese din ultimii 5 ani.
Pe hârtie, aveai o șansă să eviți lunile cu concedii. În realitate: - mulți nu au putut să ocolească acele luni,
- fie pentru că tocmai lunile cele mai bine plătite conțineau un concediu,
- fie pentru că au avut perioade lungi de incapacitate.
Rezultatul: acolo unde n-ai putut să „ocoliți” concediile, sporul lipsă ți-a ros pensia, leu cu leu.
Legea nouă: „reforma” în care nu mai scapi nicăieri
A venit Legea 282/2023, intrată în vigoare la 01.01.2024, cu forma nouă a art. 28. Și aici începe spectacolul:
- numărul de luni nu mai e 6,
- el crește eșalonat, an după an,
- până ajunge să cuprindă toată cariera, toți anii de activitate.
Cu cât intră mai multe luni în calcul, cu atât devine mai imposibil să eviți lunile cu concedii. La final, fiecare concediu medical și fiecare concediu de odihnă din toată cariera ta intră obligatoriu în bază.
Concluzia tunată, subliniată și reluată de Emil Pascăuț (Sindicatul „Diamantul”):
- legea nouă nu repară problema,
- o face universală și inevitabilă.
Nu mai ai de unde să „alegi” – au avut grijă să nu mai existe uși de scăpare.
Defect structural: greșeala care te urmărește până la cimitir
Indiferent că vorbim de vechea formă sau de noua formă a legii, mecanismul de vătămare e același și e structural:
- un spor neplătit nelegal pe perioada concediului
- se transformă într-o pensie mai mică.
Nu pentru un an, nu pentru cinci, ci pe viață.
Ai fost bolnav? Ai îndrăznit să îți iei concediu de odihnă? Sistemul îți „mulțumește” cu o pensie tăiată, lună de lună, până la ultima chitanță de la farmacie.
Manual de autoverificare: cum afli dacă ești furat în direct
Instrucțiunile sunt clare, așa cum le explică Emil Pascăuț de la Sindicatul „Diamantul”:
- Verifică lunile care ți-au intrat în baza de calcul a pensiei.
- Uită-te dacă în lunile respective ai avut:
- concediu medical,
- concediu de odihnă.
- Vezi dacă lipsesc sporurile care ar fi trebuit să fie acolo (de exemplu:
- sporul pentru condiții grele de muncă,
- cunoscut și ca „spor de antenă”).
Dacă le găsești dispărute:
- ai fost furat o dată la salariu,
- și a doua oară, definitiv, la pensie.
A doua oară e „bonusul” sistemului: aceeași gaură făcută în același buzunar, doar că de data asta pentru totdeauna.
Epilog amar: statul, hoț cu legea în mână
Din tot acest tablou, un lucru e limpede: nu vorbim de o eroare punctuală, ci de un mecanism rece, perfect birocratic, care transformă concediul tău legal într-un instrument de tăiat pensia.
Și, cum arată Emil Pascăuț și Sindicatul „Diamantul”, hoția nu e la colț de stradă, ci în soft, în pontaj și în calculul pensiei, cu articole de lege reinterpretate după interes.
Te-au furat o dată la salariu. Acum verifică singur dacă nu cumva îți mai iau, lună de lună, și din pensie. Pentru că în România, concediul tău e odihnă pentru tine și prilej de jaf „legal” pentru stat. (Cersela N.).
Exclusiv
OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă
Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a transformat o situație critică într-o lecție de solidaritate umană. În timp ce sute de oameni erau captivi într-un tren defect, forțele de ordine au ales să acționeze dincolo de fișa postului.
Iadul pe roți: Trenul IR 1826, blocat în câmp sub soarele arzător
Ceea ce trebuia să fie o călătorie obișnuită s-a transformat rapid într-un coșmar pentru pasagerii trenului Inter Regio 1826. Din cauza unei defecțiuni tehnice, garnitura a rămas imobilizată pe un câmp din județul Gorj, sub o arșiță greu de suportat. Odată cu oprirea locomotivei, sistemul de aer condiționat a cedat, transformând vagoanele în adevărate cuptoare.
Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, situația a devenit rapid alarmantă, călătorii fiind expuși riscului de deshidratare și șoc termic, în contextul în care ajutorul tehnic din partea operatorului feroviar întârzia să apară.
Misiune de urgență pentru setea călătorilor: Polițiștii au golit rafturile magazinelor
Imediat ce au aflat de drama consumată în plin câmp, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Gorj, aflați în misiune pe teren, au luat o decizie spontană. Aceștia au întrerupt activitățile curente și s-au deplasat de urgență la locul incidentului.
Conștienți că timpul este critic pentru persoanele vulnerabile, copiii și bătrânii rămași blocați, agenții au decis să acționeze pe cont propriu. Conform Sindicatului Europol, polițiștii au mers la magazinele din satele învecinate și au achiziționat cantități masive de apă plată, golind practic stocurile comercianților locali pentru a le distribui pasagerilor epuizați.
Empatie contra birocrație: „Vocația de a fi alături de cetățeni”
Gestul polițiștilor din Gorj este cu atât mai remarcabil cu cât nu a fost rezultatul unui ordin ierarhic, ci al unui instinct civic profund. Într-o societate adesea critică la adresa autorităților, acțiunea agenților de la Transporturi reamintește că umanitatea nu are nevoie de protocoale pentru a se manifesta.
„Nimeni nu le-a cerut să facă acest lucru. A fost un gest născut din empatie, spirit civic și vocația de a veni în sprijinul celor aflați la nevoie”, au transmis reprezentanții Sindicatului Europol, subliniind că astfel de momente onorează uniforma și oferă un exemplu de solidaritate. Dincolo de misiunile de patrulare sau control, polițiștii au demonstrat că, în momente de criză, sunt înainte de toate parteneri ai cetățenilor, gata să intervină acolo unde statul, prin instituțiile sale tehnice, pare să fi eșuat. (Cerasela N.).
Anchete
VARA DECONTURILOR ÎN SISTEMUL DE APĂRARE: Cine sunt beneficiarii banilor de vacanță în 2026 și care este pragul critic de salarizare
Odată cu debutul sezonului estival, mii de angajați din structurile MAI, MAPN și sistemul penitenciar caută răspunsuri privind decontarea concediilor. Sindicatul Sidepol a publicat recent o sinteză a noilor reguli stabilite prin lege, care impun limite stricte de venit pentru accesarea celor 800 de lei destinați serviciilor turistice.
Pragul de 6.000 de lei: Cine se mai încadrează pentru sprijinul financiar în acest sezon?
Anul 2026 aduce reguli noi și un regim derogatoriu pentru decontarea vacanțelor în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Sidepol, baza legală a acestor măsuri este Articolul XLV din Legea nr. 141/2025.
Cea mai importantă barieră instituită de legiuitor în acest an este plafonul salarial. Astfel, beneficiază de decontare doar personalul militar, polițiștii și angajații civili a căror soldă sau salariu de bază net, în luna în care au fost prestate serviciile turistice, nu depășește pragul de 6.000 de lei. Această condiție transformă decontul într-o măsură de protecție socială țintită către angajații cu venituri medii și mici din sistem.
800 de lei pentru turismul autohton: Reguli stricte și limitări geografice
Miza financiară pentru anul 2026 este plafonată la suma de 800 de lei. Conform sursei citate, banii pot fi utilizați exclusiv pentru servicii turistice efectuate pe teritoriul României. Angajații au libertatea de a achiziționa pachetele de vacanță fie direct de la unități de cazare clasificate (hoteluri, pensiuni), fie prin intermediul agențiilor de turism licențiate.
Sindicatul Sidepol avertizează însă: dacă valoarea concediului este mai mică de 800 de lei, se va deconta doar suma efectiv achitată. În schimb, orice depășire a acestui prag va fi suportată integral din buzunarul beneficiarului. Este o măsură aplicabilă strict pentru intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, fiind o derogare de la normele generale ale anilor precedenți.
De la Poliție la Penitenciare: Personalul vizat de „scutul” fiscal-bugetar
Măsura nu îi vizează doar pe polițiștii din stradă, ci acoperă o gamă largă de categorii profesionale din sectorul de securitate națională. Lista beneficiarilor eligibili, conform normelor în vigoare, include:
- Polițiștii și cadrele militare;
- Polițiștii de penitenciare;
- Personalul civil din cadrul instituțiilor de profil.
Esențial de reținut este faptul că eligibilitatea se verifică lună de lună. Dacă un angajat primește prime sau ore suplimentare care îi ridică venitul net peste 6.000 de lei exact în luna în care merge în vacanță, acesta riscă să piardă dreptul la decont.
Birocrația vacanței: Documentele obligatorii pentru a nu pierde banii de la stat
Pentru ca procesul de recuperare a banilor să nu se blocheze în mecanismele administrative ale fiecărei instituții, Sidepol reamintește setul minim de documente necesare. Angajații trebuie să prezinte obligatoriu factura fiscală sau bonul fiscal emis de structura de primire turistică, alături de un raport tipizat.
În final, reprezentanții SIDEPOL subliniază că vor continua monitorizarea dialogului social pentru ca aceste drepturi să nu fie diminuate în viitoarele legi ale salarizării. „Vom susține menținerea și extinderea măsurilor care protejează drepturile profesionale și sociale ale polițiștilor”, au transmis reprezentanții sindicatului, îndemnând membrii să consulte lista oficială a unităților de cazare acreditate înainte de a face rezervări. (Sava N.).
-
Exclusivacum 5 zileRepublica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum o ziPensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum 2 zileCatedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 3 zileINSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 4 zileJudecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
-
Exclusivacum 3 zileComisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”



