Connect with us

Anchete

DOLIU IN MAFIA DE LA „BRAVO” – Inalta Curte a respins exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului SIIJ, ridicata de Mircea Negulescu si Lucian Onea sub pretextul ca existenta SIIJ ar intra in contradictie cu Hotararea CJUE din 18 mai 2021

Publicat

pe

„O instanta nationala nu poate analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate constitutionale, cu dispozitiile de drept european… Obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, neabilitate sa colaboreze cu o institutie politica a UE”

A aparut o noua hotarare judecatoreasca devastatoare pentru dusmanii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). La 8 septembrie 2021, judecatoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu si Ana-Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au cumintit pe fostii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu „Portocala” (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga) cand acestia s-au ridicat impotriva sectiei speciale, dezvaluie Lumea Justitiei.

Mai exact, dupa cum puteti citi in incheierea anexata la final (publicata miercuri, 29 septembrie 2021, de G4media.ro), „inculpatul B.” (usor de identificat in persoana lui Negulescu) a ridicat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre SIIJ, raportat si la Decizia nr.390 din 8 iunie 2021 a Curtii Constitutionale. Argumentele din exceptie au fost insusite de catre „inculpatul A.” (Onea). Neavand la dispozitie exceptia, dar judecand dupa argumentele ICCJ, ne ramane de presupus ca „Portocala” si Lucica i-au cerut instantei sa nu tina cont de Decizia CCR 390/2021, ci in schimb sa aplice Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, prin care CJUE s-a pronuntat impotriva SIIJ.

Pe de alta parte, cele trei judecatoare supreme le-au inchis gura fostelor glorii ale „Unitatii Haules”, explicandu-le de ce decizia citata a Curtii Constitutionale are prevalenta in fata unei decizii a CJUE. Dupa cum veti vedea mai jos, completul Barbu-Marcu-Iancu nu a facut altceva decat sa ia cu copy-paste pasaje din Decizia CCR 390/2021. Mentionam ca a existat o opinie separata, dar nu in sensul admiterii aberatiilor lui Mircea Negulescu si Lucian Onea, ci pentru pronuntarea asupra lor odata cu solutionarea fondului cauzei penale.

Iata principalul fragment din incheierea ICCJ din 8 septembrie 2021 (dosar nr. 1916/1/2019):

Asupra cererii formulate de aparatorul ales al inculpatului B. Privind exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie:

In opinie majoritara, urmeaza a respinge exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie invocata de aparatorul ales al inculpatului B., insusita si de catre inculpatul A..

1. Drept urmare, asupra exceptiei privind nulitatea absoluta a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de S.I.I.J., invocata de inculpatul B., insusita si de inculpatul A., Inalta Curte constata ca, in baza Hotararii C.J.U.E, din 18 mai 2021 nu poate fi retinuta si constatata pretinsa necompetenta a organului de urmarire penala in instrumentarea cauzei de fata.

2. Se retine astfel ca prin Hotararea C.J.U.E mai sus evocata s-a stabilit, intre altele, ca art.2 si art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din art.47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. […]

Deopotriva, se retine, ca prin aceeasi hotarare a C.J.U.E, s-a stabilit ca principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E.

Avand in vedere aspectele asupra carora C.J.U.E s-a pronuntat prin hotararea precitata, aspecte care decurg din dreptul Uniunii si, in special, din valoarea statului de drept prevazuta la art.2 din T.U.E, Curtea Constitutionala a Romaniei a analizat, potrivit competentei sale, in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.l alin. (3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza S.I.I.J.

Prin decizia nr.390/08.06.2021 Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea nationala care guverneaza infiintarea S.I.I.J respecta prevederile constitutionale cuprinse in art.l alin.(3) referitoare la statul de drept si in art.21 alin. (1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si implicit este in acord cu prevederile art.2 si ale art.19 alin. (1) din T.U.E, argumentele formulate in sprijinul concluziei exprimate regasindu-se in paragrafele 56 – 76 ale deciziei.

La paragraful 80 din decizia nr.390, in examinarea aspectului referitor la interpretarea principiului ‘suprematiei dreptului Uniunii’, din perspectiva caruia CJUE stabilise ca acesta se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit caruia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala pe care o considera contrara dreptului Uniunii, Curtea Constitutionala a subliniat ca ‘o instanta judecatoreasca are abilitatea sa analizeze conformitatea unei dispozitii ‘din legile interne’, deci apartinand dreptului intern cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, Curtea constata ca, prin notiunile de ‘legi interne’ si ‘drept intern’, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala, Legea fundamentala prezervandu-si pozitia ierarhic superioara in virtutea art. 11 alin. (3). Asa fiind, atunci cand stabileste ca ‘prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne’, art. 148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionale prin prisma art. 148 din Constitutie, cu dispozitiile de drept european. Sistemul dreptului romanesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de catre statul roman si care trebuie sa fie in consonanta cu principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii, care sunt de esenta cerintelor statului de drept, principii inscrise in art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’, unica autoritate legiuitoare a tarii fiind Parlamentul, avand in vedere ca statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. Democratia constitutionala, intr-un stat de drept, nu este insa o abstractie, ci este o realitate a unui sistem in cadrul caruia suprematia Constitutiei limiteaza suveranitatea legiuitorului, care in procesul de creare a normelor juridice si de adoptare a unor acte normative trebuie sa tina cont de o serie de principii de rang constitutional (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 73).

De asemenea, retine Inalta Curte ca fiind deosebit de relevant in cauza paragraful 84 din decizia nr.390 unde se mentioneaza ca ‘C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (paragraful 177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art. 4 din TUE.

Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene’. In continuare, instanta de contencios constitutional a aratat ca, in aplicarea Hotararii C.J.U.E din 18 mai 2021, ‘judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unei recomandari in detrimentul legislatiei nationale intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci, nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna. Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult in ipoteza in care legislatia nationala a fost declarata conforma Constitutiei de catre instanta constitutionala nationala prin prisma dispozitiilor art.148 din Constitutie’. (paragraful 85), concluzie intarita si de necesitatea respectarii principiului securitatii juridice, care ar fi incalcat in masura in care unele instante ar lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele ar aplica aceleasi reglementari nationale considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei fiind puternic afectat.

In raport de cele aratate, Inalta Curte retine ca aspectele constatate si analizate prin Hotararea C.J.U.E din 18 mai 2021 nu creeaza obligatii in sarcina instantelor de judecata, alte organe ale statului fiind abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor de referinta enuntate in anexa la Decizia nr. 2006/928, iar necompetenta materiala a organului de urmarire penala nu poate fi constatata in raport de existenta in fondul activ al legislatiei a unor norme care stabilesc tocmai competenta respectivului organ de urmarire penala.

Cu alte cuvinte, necompetenta organului judiciar nu poate fi declarata pe baza competentei stabilite prin lege”.

* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ

Anchete

Poate ca anii scursi din 2019 pana in prezent l-au inteleptit pe Radu Varluga, iar magistratul a abandonat credinta hashtagista

Publicat

pe

De

A avut loc un nou termen la Tribunalul Militar Bucuresti cauza nr. 206/753/2023, in care 16 jandarmi sunt judecati pentru abuz in serviciu dupa ce au dejucat lovitura de stat rezist din 10 august 2018, dezvaluie Lumea Justitiei.

Coincidenta face ca dosarul sa fi nimerit la un judecator tot din tabara activistilor. Este vorba despre capitanul Ion-Radu Varluga (foto), vicepresedintele cu delegatie al Tribunalului Militar Bucuresti. In 2018 si 2019, Varluga a semnat doua scrisori deschise de protest ale Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania. Prima era legata de participarea AMR si UNJR in Comisia Iordache (comisia parlamentara comuna de modificare a legilor justitiei), iar a doua avea in vedere faptul ca aceeasi comisie condusa de deputatul PSD Florin Iordache ignora, in procesul de legiferare, avizele emise de Comisia de la Venetia si Consiliile Consultative ale Judecatorilor si Procurorilor Europeni, precum si rapoartele Comisiei Europene si ale GRECO.

Dar de ce sa fim rai?  (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Abia intrat in magistratura, un procuror a decis sa plece.

Publicat

pe

De

Este vorba despre procurorul Mihai-Eduard Dina, procuror stagiar la Parchetul de pe langa Judecatoria Dragasani, dezvaluie Lumea Justitiei. Acesta a trimis cererea de eliberare din functie prin demisie la CSM, urmand sa fie aprobata zilele viitoare de procurorii din Consiliu. Care sunt motivele gestului, nu se stie pana acum. Oricum, speram sa nu fie ceva grav. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

DNA va livra marfa dupa alegeri

Publicat

pe

De

Dupa ani de zile in care DNA s-a confundat practic cu abuzul, iata ca avem parte de o insanatosire a parchetului anticoruptie condus in prezent de procurorul Marius Voineag (foto). Si nu avem in vedere doar la schimbarea de viziune, in sensul de a se pune accent pe marea coruptie, dezvaluie Lumea Justitiei.

Multi se intreaba in aceste zile de ce la DNA este o relativa liniste, iar dosarele cu oameni politici lipsesc. Ei bine, din cate am inteles noi, DNA a decis sa isi modifice strategia si sa nu dea drumul la cauze cu politicieni, pentru a nu fi acuzata apoi de jocuri politice, exceptie facand doar dosarele urgente in care nu se poate rata momentul operativ. Cumva e de inteles aceasta abordare. Spunem asta tinand cont ca orice dosar aparut in aceasta perioada, in care sa fie vizat un om politic, ar fi suspectat ca este o operatiune politico-judiciara din partea parchetului anticoruptie. Cu alte cuvinte, s-ar fi repetat episoadele de pe vremea Laurei Kovesi, cand in toiul campaniei electorale la DNA erau defilati si chiar saltati politicienii intrati pe lista neagra a Sistemului de teroare care conducea la acea data Romania, cei mai multi dintre ei fiind apoi achitati, actiunile DNA dovedindu-se a fi doar un mod de a incerca eliminarea acestora din politica. Asadar sa avem rabdare, caci suntem convinsi ca DNA va livra marfa dupa alegeri. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

Compromisul (in)justitiei prahovene versus Forţa Dreptei, Orban, vrăjitoria, clanul Fabian si „imaculatul” George Ionescu

Suspecții crimei de la Padina, scoși din închisoare de judecători! Compromisul (in)justitiei prahovene Curtea de Apel Ploiești a dispus saptamana...

Exclusiv23 de ore ago

Politia Locala Ploiesti utilizata in campania electorala a PSD-istului Andrei Volosevici

Dupa ce Andrei Volosevici a facut presiuni asupra liderilor de sindicat din TCE pentru a face declarații publice de susținere...

Exclusiv2 zile ago

„În urmă cu doar câțiva ani – și ca să fiu mai exact, cam până la Guvernul Câțu – opțiunea tinerilor pentru structurile MAI se afla undeva după Facultatea de Drept sau Medicină.”

Motivele erau evidente pentru oricine: în ciuda vieții cazone și a restricțiilor specifice, tânărul avea perspectiva unui loc de muncă...

Exclusiv4 zile ago

Penitenciarul Ploiești câmp de război!

Nu mai este nimic de mirare. Totul se poate întâmpla în Penitenciarul Ploiești manageriat de comisarul șef Valentin Matei. In...

Exclusiv4 zile ago

Structurile din ordine si aparare ( MAI, MAN, SRI, etc) pot sa faca demersuri pentru acordarea cu textele directivei europene pe salarizare/7 iunie 2026 este doar termenul final de executare!

A fost publicata si a intrat in vigoare cea mai importanta directiva europeana pe salarizare din ultimii 10 ani si...

Exclusiv4 zile ago

Swinging-ul politic si protectia „divina” pentru aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata din Prahova (I)

Pe noi, cei de la Incisiv de Prahova ne intriga aceasta secventa de subminare a economiei nationale, inca de pe...

D.N.A.5 zile ago

Coruptie la Prefectura Prahova/Un nou dosar penal/Vizat chiar Virgiliu Nanu – fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova (II)

Asa cum va dezvaluiam, in data de 09.05.2024, sub nr R33/459 a fost inregistrata plangerea penala la Parchetul de pe...

Exclusiv5 zile ago

Elevii Școlii de Agenți de Poliție din Câmpina au rămas fără pista de atletism iar normele de securitate la incendiu și iscirizare sunt încălcate!

Aceasta a fost distrusă în timpul lucrărilor la o sală de sport. Din această cauză, elevii sunt nevoiți acum să...

Exclusiv5 zile ago

Se confirmă faptul că răzbunările maleficului Ilie Marian au avut ca scop mazilirea directorului adjunct de la Penitenciarul de Femei Ploiesti Târgșorul Nou

Spectacolul evadărilor din poliția penitenciară băștinașă ar putea descalifica orice țară europeană de pe podiumul rușinii. Cu toate acestea, Franța...

Exclusiv5 zile ago

Din cauza unor judecatoare din TMB-Sectia contencios administrativ care aveau soti pilosi, cu influenta in PSD, s-a modificat in 2018, art 10 din legea 554/2004, astfel incat sa poata fi distruse dosarele colective ale sindicatelor

Cautand prin niste hotarari judecatoresti mai vechi, am dat de urmatoarea explicatie ( vezi foto) data de un judecator din...

Exclusiv5 zile ago

Raze de Soare ascunse prin municipiul Slobozia/Swinging-ul politic similar celui de la municipiul Ploiesti?

Dragos Soare este actualul primar al municipiului Slobozia care in anul 2023 recunostea public ca “i-a fost teribil de greu...

Exclusiv6 zile ago

Coruptie la Prefectura Prahova/Un nou dosar penal/Vizat chiar Virgiliu Nanu – fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova (I)

In data de 09.05.2024, sub nr R33/459 a fost inregistrata plangerea penala la Parchetul de pe Langa Inalta Curte de...

Exclusiv6 zile ago

După ce a fost deconspirat ca „marioneta secreta” a „Clanului Cosma”, domnul candidat a fost surprins cum „mângâia” afisul de campanie a lui Bogdan Cristian Nica, candidatul PNL la Primăria Ploiești.

După ce a fost deconspirat ca „marioneta secreta” a „Clanului Cosma”, domnul candidat a fost surprins cum „mângâia” afisul de...

Exclusiv6 zile ago

Noile condiții introduse pentru transportul săptămânal și bilunar, nu fac decât să limiteze accesarea acestui drept de către personalul care momentan beneficiază

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea HG  nr. 1198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul național, ale personalului din instituțiile...

Exclusiv7 zile ago

Cu obraznicia și tupeul marca PSD, Andrei Volosevici se filmează pozând în salvatorul cetății

Consilierul local Cristian Ganea, despre comportamentul primarului Volosevici care descopera…apa calda si se lauda cu proiecte incepute în mandatul trecut:...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv