Exclusiv
DOCUMENTE! Banchetul putrefacției: Cum statul, mâna-n mână cu mafia deșeurilor, ne servește „sănătatea” pe tavă – Cu Radu Oprea la capul mesei!
Dezvăluiri Incisiv de Prahova: Noi documente scot la iveală detalii șocante din culisele cartelului deșeurilor medicale!
România, țara tuturor posibilităților… de putrefacție. Aici, unde politicul dansează tango cu penalul pe muzica impunității, iar bunul-simț și-a luat demult viza de flotant, asistăm la o confirmare zdrobitoare: mafia deșeurilor medicale nu este un mit de propagandă, ci o realitate sordidă, oficializată, cu acte și mesaje pe WhatsApp. Iar în mijlocul acestei mizerii, numele „maestrului nenorocirilor”, Radu Oprea – eternul senator PSD, fost ministru, actual Secretar General al Guvernului – răsare ca o ciupercă toxică după o ploaie de ilegalități.
Ceea ce Incisiv de Prahova a șușotit, urlat și demonstrat cu dovezi fierbinți timp de ani de zile, a primit acum ștampila oficială de la cel mai înalt nivel: Decizia nr. 100 din 15.04.2025 a Consiliului Concurenței (DCC) demască, negru pe alb, o înțelegere de tip cartel între giganți ai „salubrității medicale”. Același Oprea care ne „îndulcea” cu mărțișoare cu sare de la Salrom, ar fi putut la fel de bine să ne vândă iluzii despre sănătate, în timp ce nația se îneca într-un munte de gunoi toxic, gestionat de o rețea acum demascată în toată splendoarea-i putredă.
WhatsApp-ul morții: Când chat-ul de grup dictează politica sanitară – Și amușinează scurgeri!
DCC nu este doar un document; este o epopee a cinismului, un roman de groază birocratic. Avem confirmarea oficială a faptului că firme precum Sterileco SRL (fosta Stericycle România SRL), Mondeco SRL, AKSD România SRL, Eco Fire Sistems SRL și Bio Hazard SRL și-au împărțit prada ca niște hiene la o carcasă națională (DCC, paragraful 406). Nu zvonuri, nu presupuneri, ci documente oficiale care vorbesc despre „înțelegeri” și „practici concertate” pentru împărțirea pieței, tratate ca „înțelegeri anticoncurențiale” (DCC, paragraful 409). Și culmea nonșalanței? Dovezile au fost culese inclusiv de pe… WhatsApp! Căci ce poate fi mai savuros (sau tragic-comic) decât să vezi cum deciziile care afectează sănătatea publică se iau la o „cafea” sau printr-un mesaj laconic?
„Nu mă bag în București, tu nu te bagi în Constanța!” – Mărturiile halucinante din chat-ul cartelului, confirmate de CC:
- „e ok asta pentru noi??? e conform întelegerii sau ce??” (Mihai Matei, Stericare, dec. 2007, DCC, paragraf 208). O întrebare care vorbește de la sine despre o înțelegere preexistentă, după ce clienți din Constanța au migrat la Eco Fire.
- „Intelegerea este ca el nu intra peste clientii nostri. In cazul nostru daca vin solicitari de contracte de pe Constanta le refuzam.” (Georgiana Ionescu, Stericare, ian. 2008, DCC, paragraf 209). O confirmare explicită a împărțirii pieței.
- „Voi SRCL participați la CT!!!???” (DCC, paragraf 262). Un avertisment direct de la Eco Fire către Stericycle să nu intre pe piața Constanței.
- „Tine cont ca nu mi doresc Buc…” (DCC, paragraf 266). Replica la fel de explicită de la Eco Fire, semnalând că nu va licita în București dacă Stericycle stă departe de Constanța. O reconfirmare a împărțirii teritoriilor, după care Eco Fire a și câștigat licitația în Constanța (DCC, paragraf 270).
Iar dacă aceste negocieri la „cafea” nu sunt suficient de grăitoare, avem și transferul „amical” de clienți, ca la piață, caz emblematic la Otopeni:
„Transferul de ioni” – Cazul Otopeni: Când clienții sunt „cedați” cu „mulțumiri” din partea Cartelului!
Documentele CC dezvăluie o „cooperare” demnă de o rețea infracțională. În ianuarie-februarie 2013, Mihaela Corciu de la Eco Fire anunță un client (Amethyst Radiotherapy) despre încetarea contractului, solicitând ulterior Stericycle să preia negocierile pentru ca acesta „să nu încheie un contract cu un alt prestator”. Cosmin Mănăilă de la Stericycle confirmă preluarea și solicită chiar confirmarea pentru a putea transmite „mulțumiri concurentului Eco Fire” (DCC, paragrafele 224, 229, 230, 709). O demonstrație perfectă a „cooperării” toxice, unde clienții sunt tratați ca bucăți de carne la masa hoților!
Tabelul 1: Transferul „Amethyst”: O alocare explicită a clientului pe tavă
| Data | Acțiunea Cheie | Actori Implicați | Semnificație Conform DCC | Sursa (DCC) |
|---|---|---|---|---|
| 16.01.2013 | E-mail Marina Albu (Eco Fire) către Cosmin Mănăilă (Stericycle) | Eco Fire (Albu), Stericycle (Mănăilă) | Eco Fire informează Stericycle că nu mai poate continua contractul cu Amethyst și solicită preluarea negocierilor, pentru a evita ca acest client „să ajungă la alt prestator”. | Paragraful 709 |
| 17.01.2013 | E-mail Cosmin Mănăilă (Stericycle) către Nicoleta Eftimie și Adrian Ciucașu (Stericycle) | Stericycle (Mănăilă, Eftimie, Ciucașu) | Mănăilă confirmă că Stericycle va prelua clientul și cere să fie informat când contractul este finalizat, pentru a „mulțumi” Eco Fire. | Paragraful 709 |
| 31.01.2013 | E-mail Cosmin Mănăilă (Stericycle) către Nicoleta Eftimie și Adrian Ciucașu (Stericycle) | Stericycle (Mănăilă, Eftimie, Ciucașu) | Mănăilă întreabă dacă „a reușit să facă ceva aici?”. | Paragraful 709 |
| 01.02.2013 | E-mail Adrian Ciucașu (Stericycle) către Monica Păun și Ana-Maria Baboi (Stericycle) | Stericycle (Ciucașu, Păun, Baboi) | Ciucașu cere confirmarea „Buna fetelor, ați reușit să finalizați aici?”. | Paragraful 709 |
Realizat, în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Mureș, mon amour: Cum AKSD a „dormit pe instalații” in timp ce alții iși umpleau buzunarele
Situația din județul Mureș este de-a dreptul scandaloasă. Timp de ani de zile, AKSD, deși deținea instalații de tratare în Chirileu, Mureș (DCC, paragraful 88), a evitat să participe la licitații publice (DCC, paragraful 375). Această inactivitate s-a datorat unor clauze contractuale prin care AKSD se angaja să nu concureze cu Stericycle și Mondeco în Mureș, beneficiind în schimb de rolul de subcontractant (DCC, paragrafele 356, 368).
Justificările AKSD (metoda de tratare, capacitate investițională, lipsă resurse umane) au fost respinse categoric de Consiliul Concurenței (DCC, paragrafele 350, 352). Mai mult, chiar Stericycle și Mondeco au confirmat că scopul subcontractării AKSD și al clauzei a fost „cooperarea în legătură cu clienții din județul Mureș”, pentru a accesa eficient piața locală (DCC, paragrafele 356, 357). După 2020, când clauza a fost abrogată, s-a produs un „exod tăcut”: clienți importanți ai Stericycle din Mureș au migrat către AKSD. O dovadă clară că piața era blocată artificial, iar odată eliberată, concurența a înflorit!
Bio Hazard: De la „potențial concurent” la complice prin contract – Cine a câștigat?
Consiliul Concurenței a reținut că Bio Hazard a fost un concurent potențial al Stericycle încă de la încheierea contractului din 03.01.2013. De ce? Bio Hazard era în plin proces de construire și autorizare a primei sale instalații de sterilizare (care a fost operațională în noiembrie 2013), fapt cunoscut de ambele părți (DCC, paragrafele 730, 731, 737). O clauză contractuală (art. 7.8) prevedea că, dacă Bio Hazard ar deveni deținător de sterilizator, contractul putea fi reziliat unilateral. Această clauză specifică viza chiar situația concretă a Bio Hazard (DCC, paragrafele 732, 733), confirmând că Stericycle cunoștea intențiile Bio Hazard de a deveni concurent.
Clauzele 6.7 și 7.3 din contract stipulau clar: Bio Hazard se angaja să colecteze și să transporte deșeuri doar către Stericycle, iar Stericycle se obliga să elimine deșeuri doar pe cele colectate și transportate de Bio Hazard din Drobeta Turnu Severin. Aceasta a constituit o înțelegere de a nu concura cu privire la clienții din zonă (DCC, paragrafele 740, 741, 743).
Tabelul 2: Bio Hazard – De la potențial la partener anticoncurențial (2013-2018)
| Aspect Cheie | Detalii Conform DCC | Sursa (DCC) |
|---|---|---|
| Statut Bio Hazard la semnarea contractului | Era un concurent potențial al Stericycle, în plin proces de construire a instalației de sterilizare (operabilă din 01.11.2013). | Paragrafele 730, 731, 737 |
| Clauza contractuală (art. 7.8) | Permitea rezilierea unilaterală dacă Bio Hazard devenea deținător de sterilizator, confirmând cunoașterea intențiilor concurențiale. | Paragrafele 732, 733 |
| Clauze 6.7 și 7.3 | Bio Hazard colecta deșeuri exclusiv pentru Stericycle; Stericycle elimina exclusiv deșeuri de la Bio Hazard din Drobeta Turnu Severin. | Paragrafele 740, 741 |
| Efectul clauzelor | Înțelegere de a nu concura pentru clienții din Drobeta Turnu Severin. | Paragrafele 740, 741 |
| Volum deșeuri Drobeta Turnu Severin | 88.4% din deșeurile medicale din Drobeta Turnu Severin (2013-2018) procesate de Bio Hazard și eliminate de Stericycle. | Paragraful 746 |
Realizat, în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Chiar dacă Bio Hazard și Stericycle au participat în asociere la licitații publice (în perioada 2017-2018), acest lucru nu le anulează statutul de concurenți generali (DCC, paragrafele 739, 744). Analiza a arătat că, între 2013 și 2018, 88.4% din deșeurile medicale din Drobeta Turnu Severin, procesate de Bio Hazard și eliminate de Stericycle, au trecut prin Bio Hazard (DCC, paragraful 746). O cooperare toxică pe spinarea sănătății noastre!
Principiul proximității smecheriei: Când legea devine batjocură oficială (si Oprea stie asta!)
Dacă am crezut că „principiul proximității” era despre eficiență ecologică și reducerea costurilor de transport, ei bine, am fost naivi. Consiliul Concurenței punctează că interpretarea operatorilor, cum că acest principiu implică concentrarea pe clienții din zona proprie, este „neconcordanță cu principiul proximității descris în cadrul legal” (DCC, paragraf 246). Legea se referă la locul de generare a deșeurilor, nu la stațiile de tratare ale operatorilor. Chiar și Stericycle a recunoscut, în cererea sa de clemență, că pentru clienții mari, distanța nu ar fi împiedicat-o să concureze (DCC, paragraf 247). Minciuna, demascată de ei înșiși!
Stericycle: Ascensiunea toxică a monopolului, consfințită prin contracte și fuziuni mârlănești
DCC aduce dovezi suplimentare ale modului în care Stericycle și-a construit imperiul toxic. Pe lângă achizițiile agresive ale unor companii precum Guardian Eco Burn SRL (în 2011), o firmă precursoare Eco Burn și direct legată de Mihail Ștefănescu, zis „Treflă” – partenerul de încredere al lui Radu Oprea – acum știm că Stericycle a semnat contracte direct incriminatoare.
Tabelul 3: Contractele incriminatoare ale Stericycle – Recunoaștere prin semnătură
| Partener Contractual | Data Încheierii | Reprezentant Stericycle | Clauze Cheie | Perioada Implicată | Sursa (DCC) |
|---|---|---|---|---|---|
| AKSD România SRL | 04.01.2016 | Mihai Matei | Împărțire/alocare clienți în zone geografice | 2010-2018 (AKSD) | Paragraful 636, 641 |
| Bio Hazard SRL | 03.01.2013 | John Clesen | Împărțire/alocare clienți în zone geografice | 2013-2018 (Bio Hazard) | Paragraful 636, 643 |
Realizat, în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Pe lângă aceste contracte, documentele CC atestă că Mihai Matei, director general al Stericycle, a fost un actor cheie și în corespondența electronică (e-mail și WhatsApp) unde se relevă existența unei înțelegeri între Stericycle și Eco Fire SRL (DCC, paragrafele 636, 645). Fuziunea prin absorbție a Mondeco SRL de către Stericycle în 2020 este esențială: Stericycle a devenit răspunzătoare pentru toate faptele anticoncurențiale săvârșite de Mondeco, din moment ce a absorbit-o integral (DCC, paragrafele 649, 655). Așadar, responsabilitatea se concentrează pe o singură entitate, pe Stericycle (acum Sterileco).
Spovedania de fier și reducerea de amendă de „gogoașă”: Când statul se face că plouă, mafia spală… bani!
Surpriză, surpriză! Consiliul Concurenței a acordat Stericycle o reducere de 50% la amendă (DCC, paragraful 703)! Motivul? O „cooperare reală, totală, continuă și promptă” și o contribuție semnificativă la investigație (DCC, paragraful 699). Printre contribuții se numără discuții telefonice și întâlniri între directorul Stericycle și administratorul Eco Fire în ianuarie 2020, actul adițional de prelungire a contractului cu Bio Hazard, contractele cu Loret del Mar și Eco Diotti (cu clauze de furnizare exclusivă), precum și acordurile de subcontractare dintre Mondeco și AKSD (DCC, paragraf 701).
Tabelul 4: Contribuția Stericycle la clarificarea cartelului și reducerea „generosă” a amenzii
| Elementul Contribuției | Detalii/Impact | Sursa (DCC) |
|---|---|---|
| Discuții Eco Fire-Stericycle | Dialoguri telefonice și întâlniri (ian. 2020) care au extins investigația asupra Eco Fire. | Paragraful 701 |
| Act adițional Stericycle-Bio Hazard | Prelungirea contractului până la 31.12.2018, confirmând extinderea practicii anticoncurențiale. | Paragraful 701 |
| Contracte Stericycle-Loret del Mar/Eco Diotti | Clauze de furnizare exclusivă, extinzând aria investigației. | Paragraful 701 |
| Acorduri subcontractare Mondeco-AKSD | Dezvăluirea mecanismelor de funcționare a înțelegerii anticoncurențiale. | Paragraful 701 |
| Probe scrise și explicații | Informații (corespondență electronică) și explicații privind alocarea clientelei între Stericycle și Eco Fire (Constanța/București) și între Stericycle/Mondeco și AKSD (Mureș). | Paragraful 702 |
| Decizia Consiliului Concurenței | Acordarea unei reduceri de 50% a amenzii pentru Stericycle, ca urmare a cooperării „reale, totale, continue și prompte”. | Paragrafele 699, 703 |
Realizat, în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Este interesant de notat că Stericycle a încercat inițial să obțină imunitate totală sau o reducere și mai mare a amenzii, depunând cereri de clemență în 2019 și 2020 (DCC, paragrafele 690, 691, 692, și 716-720). Însă, după ce a prezentat informații suplimentare și a înțeles condițiile, Sterileco nu a mai continuat procedura de recunoaștere (DCC, paragrafele 688-689)! O încercare cinică de a scăpa basma curată, eșuată, dar totuși răsplătită cu o reducere substanțială.
Gravitatea maximă, amenzi minime: Când pedeapsa e o glumă proastă
Consiliul Concurenței a stabilit că încălcările sunt de gravitate mare, fiind vorba de împărțirea pieței prin alocarea clienților și a teritoriilor pe teritoriul național, cu efecte europene, iar cotele de piață variau între 32% și 88% (DCC, paragraf 768). Cuantumul inițial de gravitate pentru astfel de fapte este între 4% și 8% din cifra de afaceri, fiind stabilit la 5% în acest caz, ajustat la 7% pentru Sterileco (DCC, paragrafele 769, 771).
Tabelul 5: Cuantumuri propunse și durata incălcărilor – Un cartel de lungă durată, pedeapsă de scurtă minte!
| Întreprindere | Cuantum Gravitate Propus (din cifra de afaceri) | Perioada Încălcării (Debut – Sfârșit) | Aspecte relevante | Sursa (DCC) |
|---|---|---|---|---|
| Sterileco (fosta Stericycle) | 7% | 27.12.2007 – 25.10.2019 (aproape 12 ani!) | Participare la o încălcare unică și continuă, formată din mai multe fapte. | Paragraful 771, 777 |
| Mondeco | Răspundere absorbită de Sterileco | 03.01.2013 – 30.10.2018 | Participare la o încălcare unică (o singură faptă). Sterileco este responsabilă ca succesor. | Paragraful 771, 777 |
| AKSD | Nespecificat pe paginile furnizate (estimat ~6%) | 2010 – 2018 | Participare la o încălcare unică și continuă, formată din mai multe fapte; încadrată ca microîntreprindere. | Paragraful 771 |
| Eco Fire | Nespecificat pe paginile furnizate (estimat ~5%) | 2007 – 2019 | Participare la o încălcare formată dintr-o singură faptă. | Paragraful 771, 774 |
| Bio Hazard | Nespecificat pe paginile furnizate (estimat ~6%) | 2013 – 2018 | Participare la o încălcare formată dintr-o singură faptă; încadrată ca microîntreprindere. | Paragraful 771, 774 |
Realizat, în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Este crucial de menționat că, pentru Stericycle, durata încălcării este una extrem de lungă, de aproape 12 ani (27.12.2007 – 25.10.2019)! Această durată, conform instrucțiunilor Consiliului Concurenței (DCC, paragraf 772), ar trebui să ducă la o creștere semnificativă a cuantumului amenzii, cu până la 10% pe an.
Chiar și așa, amenzile aplicate de Consiliul Concurenței – aproape 2,5 milioane lei pentru Eco Fire și peste 2,8 milioane lei pentru Sterileco – sunt un fleac! Un praf în ochii publicului, o glumă proastă față de profiturile colosale obținute prin trucarea licitațiilor și manipularea unei piețe întregi! Cifra de afaceri a Stericycle a crescut de la 11,6 milioane RON în 2010 la peste 68 de milioane RON în 2024 (DCC, pagina 24, paragraf 62). Unde sunt profiturile astea? În timp ce ei își umpleau buzunarele, spitalele noastre plăteau prețuri exorbitante, iar sănătatea noastră atârna la coșul de gunoi.
Radu Oprea și parfumul de groapă de gunoi: „Maestrul” în fundalul toxic al corupției – Prin „Treflă”!
Păi, stimabile Oprea, chiar dacă nu te-am surprins la o „cafea” pe WhatsApp cu șefii cartelului, amprenta ta (și a anturajului tău) este la fel de toxică precum deșeurile medicale arse ilegal. Consiliul Concurenței a reafirmat principiul răspunderii personale a entității care a comis încălcarea (DCC, paragrafele 706, 707), ceea ce ar trebui să se aplice și în cazul complicităților politice.
Legăturile tale cu Mihail Ștefănescu, zis „Treflă”, partenerul tău de încredere în firme ca Eco Burn și Urban Electric, sunt mai toxice decât un container cu deșeuri medicale. Căci știm acum, confirmat de documente, că Stericycle a achiziționat Guardian Eco Burn SRL în 2011, o firmă precursoare Eco Burn, direct legată de „Treflă” (DCC, pagina 25, item 10, printre alte achiziții menționate la paragraful 150 pe pagina 12 a elementelor de noutate).
Așadar, tentaculele mafiei deșeurilor ajung direct la prietenii apropiați ai „maestrului nenorocirilor”! Nu-i de mirare că dumnealui ne „îndulcea” cu mărțișoare cu sare de la Salrom, o companie subordonată Ministerului Economiei, în timp ce sistemul de gestionare a deșeurilor medicale se prăbușea sub greutatea corupției și a înțelegerilor secrete. Indiferența față de siguranța publică, transformată în afacere de familie (ca la ISCIR), se reflectă acum, cu dovezi zdrobitoare, în indiferența față de un domeniu vital pentru sănătatea nației.
Justiția, prețuri de mărunțiș: Amenzi ridicole pentru un dezastru național (si instituțiile care se fac că plouă!)
Consiliul Concurenței, prin paragrafele 409-412 ale Deciziei, subliniază că aceste înțelegeri reprezintă încălcări grave ale Legii concurenței (art. 5 alin. (1)) și ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (art. 101 alin. (1)). Practicile de împărțire a pieței sunt considerate „restricții prin obiect”, ceea ce înseamnă că intenția anticoncurențială este suficientă, iar efectele negative asupra pieței sunt prezumate. Amenzile aplicate, între 0,5% și 10% din cifra de afaceri, și declararea nulității acordurilor, ar trebui să fie descurajatoare.
Dar, așa cum am arătat, amenzile aplicate – chiar și cu reduceri de „clemență” – sunt un fleac! Un praf în ochii publicului, o glumă proastă față de profiturile colosale obținute prin trucarea licitațiilor și manipularea unei piețe întregi! Cine răspunde cu adevărat pentru acest dezastru? Cine asigură impunitatea acestor „jucători” care transformă spitalele în abatoare de bani publici și ne lasă cu bolile la ușă?
Aici intră în scenă „eroii” noștri locali. Stimabile comisar-șef Marcel Bălan de la IPJ Prahova, nu nouă și cititorilor, ci întregii țări, vă rugăm să ne spuneți: ce rol esențial ați avut în mușamalizarea acestei grupări de criminalitate economico-financiară organizată din mafia deșeurilor medicale și câte dosare ați pus la „hibernare” pentru membrii acestei caracatițe? Noi, Incisiv de Prahova, vom reveni cu dezvăluiri senzaționale, căci putrefacția abia acum își arată toate ramificațiile.
Și dacă mai există prin hățișurile birocrației românești vreun DGIPI sau DGA care nu s-a auto-evaporat miraculos odată cu bunul simț – căci la IPJ Prahova, aceste entități par să fi atins performanța zero absolut sau, și mai grav, să își fi luat concediu pe termen nelimitat fix când mirosul de deșeuri medicale devenea insuportabil –, îi invităm cordial să se trezească din somnul dulce și să investigheze. Căci, dacă nu au amabilitatea să cerceteze din proprie inițiativă, aceste dezvăluiri – și multe altele – le vor fi livrate pe „Tavă” de ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova.
Alertă de febră: Oprea, scoate batista! Căldura abia incepe!
Stimate Radu Oprea, cum îți merge pulsul în aceste zile senine? Simți cum te iau dintr-odată niște valuri… de căldură? Nu cumva e de la… anticipare? Sau poate e doar o simplă transpirație nervoasă, o primă reacție la aerul curat care începe să circule? Noi, aici, la Redacția Incisiv de Prahova, nu ne putem abține să nu-ți confirmăm: ce a fost mai „rău” abia urmează!
Pregătește-te pentru sesiuni de lectură publică, organizate cu… foarte mare drag! Căci avem teancuri întregi de documente oficiale și zeci și zeci de conversații, culese cu migală, direct de pe… WhatsApp! Adică, fix de unde „mafia deșeurilor medicale” credea că se joacă la adăpost de ochii (și urechile) indiscrete!
Până atunci, în timp ce „arhitectul toxicității” și „maestrul mușamalizării” își savurează probabil banchetul putrefacției, noi, „Incisivii”, pregătim tacâmurile pentru nota de plată finală. O notă pe care chiar și „cartelul de stat” o va digera greu. De-abia acum e gata încălzirea! Stați pe aproape, nici nu știți ce pierdeți, căci vor veni dezvăluiri în rafală! Până la următoarea porție de adevăr crud și nespălat: poftă bună… la libertate! Și să nu vă înecați cu oasele putrede de la „gonflabile”! Vom reveni . (Cristina T.).
Va indrumam sa urmariti – o mica parte – din arhiva Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/08/martisoarele-ministrului-radu-oprea/
Exclusiv
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
Într-o democrație care pute a epoleti nespălați, coincidențele nu sunt niciodată întâmplătoare, ci programate prin ordin de serviciu. Imediat ce un om decide să dea cu subsemnatul în fața presei despre putregaiul din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), „divizia de presă cu buton” se activează mai rapid decât un radar în tufișuri. Subiectul de azi? Vitalie, „pericolul public” care s-a trezit brusc vedetă în gura presei înrolate politic.
Minunea de la Neamț: De la anonimat la „omul Moscovei” în 24 de ore
Până mai ieri, Vitalie era pentru marii „deontologi” de la București un nume anonim, pierdut prin hârțogăria sindicatului Diamantul. Dar, ce să vezi? A fost suficient ca omul să stea de vorbă cu jurnaliștii unui proiect documentar de anvergură despre corupția sistemică din MAI, pentru ca, a doua zi, să explodeze mămăliga mediatică. Potrivit liderului sindical Emil Pascuț, campania de decredibilizare a fost declanșată „ca prin minune”, exact când ecoul interviului încă mai răsună pe holurile ministerului.
Dintr-o dată, Vitalie nu mai este un polițist cu gura mare, ci un personaj sinistru: agent pro-rus, antieuropean și, cireașa de pe tortul incompetenței, posesor de spor de doctorat „necuvenit”. Este fascinant cum presa de casă a sistemului a căpătat brusc acest miros fin pentru „trădători”, fix după ce aceștia deschid gura despre mizeria de sub preșul MAI.
Broscuțele de la IPJ și dresorii de la DGPI: Cine trage sforile?
Emil Pascuț, de la Sindicatul Diamantul, nu se ferește de cuvinte și indică direct spre adevărații regizori ai acestui teatru ieftin. În timp ce micii complotiști de la IPJ Neamț sunt descriși drept niște „broscuțe mici” – creaturi care orăcăie neputincios la malul iazului, fără acces la butoanele mari ale presei mainstream – adevărata umbră pare să fie DGPI.
Se pare că băieții cu ochi albaștri nu-l urmăreau neapărat pe Vitalie, ci făceau pe „umbrele” pentru echipa de jurnaliști venită special de la București pentru interviu. Cum să le scape lor o asemenea „erezie”? Traseul a fost monitorizat, locația identificată, iar ordinul de „execuție mediatică” a plecat spre redacțiile care mănâncă din palma sistemului mai repede decât poți spune „deontologie”.
Doctoratul, ultima redută a „patrioților” cu epoleți
Este de-a dreptul comic să vezi cum aceleași instituții care mustesc de plagiate și doctorate luate la apelul bocancilor se indignează acum de un spor de doctorat. Când nu ai cu ce să-l legi pe un om care dă în vileag corupția, scoți de la naftalină vechea placă cu „agentul rus”. Este rețeta clasică de securism prăfuit, aplicată ori de câte ori cineva îndrăznește să strice liniștea „băieților deștepți” din Interne.
Conform dezvăluirilor lui Emil Pascuț, tot acest circ nu este decât un semn de disperare. Documentarul care stă să apară promite să zguduie din temelii structurile putrede ale MAI, iar lătratul disperat al „presei înrolate” nu face decât să confirme că lovitura a nimerit unde trebuie. Până la marea premieră, securiștii pot să latre în continuare la lună; în definitiv, e singura activitate la care au rămas cu adevărat competenți. (Cerasela N.).
Exclusiv
De la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
Schema „soacra fericită” – manual de îmbogățire la umbra Consiliului Local
În timp ce ploieșteanul de rând sare gropile și plătește facturi la căldură pentru calorifere reci, în culisele orașului se pregătește un nou record la proba „tun cu teren public”. Iar scenariul nu e nou, doar decorul se schimbă: ieri, un teren cedat generos pe numele soacrei; azi, ochii mari și umezi atintiți pe Patinoarul de la Sala Sporturilor.
Conform informațiilor și documentelor obtinute, povestea începe demult, în 2006, când un consilier local – ulterior senator, specializat în combinații – își făcea deja ucenicia la școala „Cum să pui laba pe terenuri publice fără să pară că ești tu”.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 28 februarie 2006 apărea, aparent banal, un proiect privind concesionarea unui teren „în vederea extinderii unei construcții existente”. Nimic spectaculos, până vezi cine figura ca viitor beneficiar: soacra consilierului, doamna M.E., trecută frumos în acte ca și concesionar.
Desigur, pentru a nu da de bănuit, alesul nostru local s-a abținut de la vot. Elegant, „mâini curate”. Doar că, surpriză: când s-a ajuns la avizul de extindere a construcției, numele care apăreau erau ale lui A.M. și ale soției acestuia, G.M. Soacra a dispărut brusc din peisaj, ca un figurant care și-a făcut treaba și iese din cadru.
Mai târziu, după ani de „maturizare politică”, pe ordinea de zi răsare un alt proiect: terenul concesionat – același – urmează să fie vândut. Cui? Fix aceluiași A.M. Ciclul vieții în varianta imobiliară: de la soacră de vitrină la proprietar cu acte în regulă.
Patinoarul, noua pradă: cum se repetă „manevra” cu alt peisaj și aceiași actori
Fast forward în prezent. Fostul senator, campion la artificii administrative, nu mai e simplu beneficiar de extinderi, ci deja proprietar fericit de terenuri de tenis lângă Patinoarul de la Sala Sporturilor din Ploiești. Și, ca orice personaj care a prins gustul combinațiilor, nu se poate opri la fileu: acum țintește direct patinoarul.
Conform informațiilor obținute de Incisiv de Prahova, se pregătește o nouă „operă legislativă” în Consiliul Local: concesionarea Patinoarului, pe același principiu deja testat cu succes în trecut. Adică: azi concesiune pe numele „altcuiva”, mâine extindere, poimâine vânzare, iar la final proprietate privată obținută cu aer de legalitate și parfum de combinație.
Diferența? Atunci era soacra. Acum, terenurile de tenis de lângă patinoar sunt deja în buzunar, iar patinoarul e doar piesa lipsă din puzzle-ul imobiliar. Nu e nevoie de doctorat ca să înțelegi că se pregătește „rotunjirea” proprietății, cu tot cu gheață, vestiare și ce mai prinde pe lângă.
Consilierii de serviciu: cine va semna noul tun sub masca „dezvoltării”
Întrebarea care plutește acum prin aerul poluat al Ploieștiului nu este dacă se încearcă o nouă combinație, ci cine va pune semnătura pe ea din actualul Consiliu Local. Că schema e aceeași ca în 2006:
- teren public „identificat” ca fiind „nefolosit eficient”;
- o concesiune băgată pe ordinea de zi, eventual cu beneficiari care nu deranjează optic (soacre, firme de casă, paravane);
- abțineri pudice de la vot, pentru a bifa „moralitatea”;
- și, la final, transformarea concesiunii în proprietate, printr-un nou proiect de hotărâre, strecurat discret printre alte puncte plictisitoare.
Diferența e doar că, între timp, protagonistul a trecut prin toate rolurile: de la consilier local la senator, de la „om al orașului” la beneficiar constant al generozității cu terenuri publice. Iar acum, după ce a marcat terenurile de tenis, Patinoarul ar fi doar cireașa de pe tortul înghețat al intereselor personale.
Cine va fi consilierul „inspirat” care va semna și susține proiectul de concesionare a Patinoarului? Public, se va vorbi, ca de obicei, despre „dezvoltare”, „modernizare”, „valorizarea unui activ al municipiului”. În culise însă, rețeta e simplă: „îți știu promisiunile, știu cui servește proiectul, și știu cine numără terenurile”.
Ploieștiul – orașul unde legea se ocolește în cercuri perfecte
Gravitatea situației nu stă doar în faptul că un fost senator, cu istoric clar de terenuri obținute prin manevre cu soacre și concesiuni, își întinde acum tentaculele spre Patinoar. Problema reală este practica: ocolirea legii prin combinații „la limită”, în care litera legii este ciuntită până devine compatibilă cu interesul privat.
Incisiv de Prahova a mai documentat astfel de situații în care interesul public era folosit ca decor, în timp ce adevăratul beneficiar era deja știut dinainte de primul vot. Patinoarul de la Sala Sporturilor, în loc să fie modernizat transparent, cu respectarea legii și cu beneficii clare pentru comunitate, riscă să devină doar o altă poveste de spus la rubrica „Așa s-a mai furat un colț de oraș”.
Iar dacă în 2006 scenariul a funcționat, astăzi se mizează pe aceeași nepăsare a ploieșteanului obosit, care n-are timp să citească hotărâri de Consiliu Local, dar are timp să sară peste gropi și să plătească taxe pentru un oraș care se topește, bucată cu bucată, în buzunarele unora.
De la opaiț și gropi, la patinoar și tenis: aceeași „viziune” pentru Ploiești
Nu e întâmplător că protagonistul acestei noi afaceri imobiliare este același care a fost în centrul scandalurilor cu deșeuri, salubritate și războiul împotriva ecranelor LED, descrise pe larg de Incisiv de Prahova. Când nu poți administra un oraș, începi să-l „gestionezi” pe bucăți: un teren aici, un contract acolo, o concesiune mai încolo.
După ce a contribuit la transformarea Ploieștiului într-un depozit de gunoaie și într-un muzeu al panourilor ruginite, acum pare că vrea să-l transforme și într-un pol privat de agrement: tenis, patinoar, totul „în familie”. Orașul rămâne cu gropile, cu bezna și cu aerul irespirabil; „vizionarii” rămân cu terenurile.
„Vom reveni”: avertisment pentru cei care cred că tunurile se mai dau pe șest
Jocul pare clar, piesele sunt aproape toate la locul lor, iar tentativa de concesionare a Patinoarului din Ploiești miroase a manevră repetată, nu a proiect de interes public. Singura necunoscută: cine are curajul să își asume, cu semnătură, acest nou tun, știind că schema anterioară cu terenul concesionat soacrei și ajuns la A.M. este deja publică?
Incisiv de Prahova urmărește cu atenție acest subiect și a documentat cronologia primului teren, tocmai pentru ca ploieștenii să recunoască, din timp, când vechea „rețetă” este reîncălzită și servită ca „dezvoltare urbană”.
Până atunci, ploieșteanul e invitat să privească atent nu doar la gropi, opaițe și panouri ilegale, ci și la ordinea de zi a Consiliului Local. Pentru că, după cum s-a dovedit deja, în Ploiești nu doar gunoaiele dispar peste noapte, ci și terenurile publice.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Prezidențiabilul pe trecerea de pietoni: când Fota parchează, legea trebuie să se dea la o parte
Baronul bordurii: fost consilier prezidențial, surprins în flagrant de… Codul Rutier
Dacă ai fost consilier al președintelui României și secretar de stat în Ministerul de Externe, în anumite minți pare că devii, prin miracol birocratic, superior Codului Rutier. Realitatea din mijlocul Bucureștiului l-a trezit însă brusc pe Iulian Fota: nu l-au aplaudat trecătorii, ci l-a amendat poliția, conform relatărilor Sindicatului Europol, care a făcut public incidentul.
Domnul Fota a parcat regulamentar doar față de propria importanță: fix pe trecerea de pietoni, în plin centrul capitalei. Pentru pietoni, pentru lege, pentru bun-simț – era, practic, un obstacol cu CV.
Circ la bordură: “Nu aveți minte!” – discursul unui fost înalt demnitar către un polițist rutier
În loc să își recunoască greșeala ca orice cetățean prins cu mașina aruncată pe zebră, prezidențiabilul de ocazie a ales varianta clasică a privilegiatului: scandal lângă autospeciala de poliție.
Potrivit celor relatate de Sindicatul Europol, Iulian Fota a produs un mic spectacol stradal, condimentat cu apostrofări la adresa polițiștilor rutieri, cărora le-a transmis, printre altele, că “nu au minte”.
Cu alte cuvinte, polițiștii au avut tupeul de a aplica legea în loc să facă plecăciuni la CV și să lase trecerea de pietoni la dispoziția ego-ului parcat neregulamentar.
Nesimțiții în uniformă: aplică legea și la VIP-uri! Inadmisibil!
Într-un exercițiu rar de normalitate, polițiștii rutieri au făcut exact ceea ce scrie în fișa postului: au tratat un fost consilier prezidențial exact ca pe un simplu șofer. Asta, desigur, este o ofensă majoră la adresa “statutului social”.
Sindicatul Europol remarcă, deloc ironic, că “nesimțiții de polițiști rutieri” nu mai țin cont de personalitățile din fața lor și aplică legea “la fel ca pentru orice alt cetățean”. Cum să nu te superi, dacă tot ce ai învățat o viață este că funcția scutește de amendă?
Final de reprezentație: 1.000 de lei amendă și 30 de zile fără permis
Epilogul acestui mic pamflet urban este mai puțin spectaculos pentru protagonist: pentru injuriile adresate polițiștilor și nerespectarea dispozițiilor agentului rutier, Iulian Fota a încasat o amendă de 1.000 de lei și a rămas 30 de zile fără permis de conducere, după cum a precizat Sindicatul Europol.
Adică exact ce ar păți și un muritor de rând care decide să transforme trecerea de pietoni în loc de parcare personal, iar polemica cu poliția în sport de weekend.
Morala: zebra nu e covor roșu, iar Codul Rutier nu citește CV-uri
Cazul Fota nu e doar o “banală contravenție”, ci oglinda unui reflex vechi: unii politicieni și foști demnitari cred că strada le aparține, iar polițistul rutier e decor, nu autoritate.
Iar când, din când în când, câte un agent “fără minte” își permite să aplice legea și la cei cu funcții trecute în curriculum, rezultatul e un mic circ la bordură. Diferența e că, de data aceasta, circul se termină cu proces-verbal, nu cu aplauze. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 3 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 3 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileBINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE
-
Exclusivacum 15 oreOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului



