Exclusiv
Cheltuieli bugetare “ciudate” ale tandemului Ciolacu – Oprea/Partea a II a
Revenim cu noi date referitoare la modul cum sunt cheltuiti banii contribuabililor de catre ministrul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului, Radu Oprea pentru preluarea si administrarea terenului pe care se desfasoara activitatea industriala a Societatii Santierului Naval 2 Mai S.A. (SN 2 Mai), la care statul prin MEAT detine 93,8878 % din actiuni (aici)..
Astfel dupa ce pe repede inainte s-a adoptat in sedinta de Guvern, din data de 28.06.2024, HG nr.715/2024[1] privind suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pe anul 2024 cu suma de 91.104 mii lei, credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2024, iata ca in urmatoarea sedinta a Guvernului, din data de 04.07.2024, s-a aprobat , tot cu celeritate, HG nr. nr. 763/2024[2] privind declararea de interes public national a unui imobil teren din patrimoniul Societatii Santierul Naval 2 Mai – S.A., trecerea sa în domeniul public al statului si in administrarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului si Turismului, inscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum si concesionarea acestuia.
De remarcat ca in data de 03.07.2024 pe site-ul oficial al SGG aparea doar faptul ca se va analiza in Guvern “proiectul de hotarare a guvernului privind declararea de interes public a unui imobil teren din proprietatea Societatii Santierul Naval 2 Mai S.A. si trecerea sa în domeniul public al statului si administrarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului si Turismului, precum si concesionarea acestuia”[3].
Din informatiile noastre din surse apropiate Guvernului rezulta ca a fost o opozitie din parte ministrilor Justitiei si Finantelor cu privire la oportunitatea validarii prevederilor proiectului in cauza, dar fara nici un rezultat, sens in care HG nr.763/2024, sus subliniata, a fost semnata si asumata doar de ministrii PSD ai Guvernului, in frunte cu Ion Marcel Ciolacu, respectiv de catre Marian Neacsu, viceprim – ministru si coordonator al ministerelor tinute de catre PSD, Stefan Radu Oprea, si de secretarul de stat Alin Marius Andries, membru PNL.
Oare de ce ministrul Marcel Ioan Bolos nu a mai dorit sa semneze actul normativ de referinta, dupa ce anterior a semnat HG nr.715/2024 si, de ce nu se regaseste nota de fundamentare a actului normativ respectiv in mod public, pentru a fi accesata si consultata online pe site-urile oficiale guvernamentale, conform legii transparentei decizionale si a legii privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative[4]?
Sa speram ca redactia noastra va primi un raspuns in consecinta de la responsabilii guvernamentali cu atributii in domeniu despre situatia creata.
Din analiza continutului normei anterior subliniata aflam cu uimire care este interesul reprezentantilor Guvernului in cheltuirea judicioasa a fondurile alocate in cuantum de 91.103.668 lei pentru trecerea unui teren in domeniul public al statului, si anume unul minor, intrucat concesiunea terenului respectiv s-a facut pentru o redeventa curios calculata si fara o justificare publica.
Adica, cuantumul redeventei este determinat de formula: 0,001% din profitul net al societatii, la care se va aduga raportul dintre valoarea de evaluare a terenului si durata concesiunii, dar nu mai mult de 49 ani.
Dupa cum se observa valoarea anuala a redeventei este data de doi termeni:
- unul variabil ce depinde de profitul net, adica de o eventala activitatea eficienta, rentabilitate, productivitate a factorilor de productie ale societatii, dar despre care nu este cazul dupa istoricul de activitate economica a SN2Mai SA[5],
- unul fix, dar in realitate pseudovariabil, intrucat valoarea de evaluare a terenului se va revizui o data la trei ani incepand cu acest an si se va imparti la durata concesiunii egala cu durata obligatiilor juridice asumate de catre societate prin contractul de asociere si cel de inchiriere teren.
De interes este fatul ca HG nr.763/2024 nu precizeaza in mod public durata contractului de asociere si de inchiriere teren societatii DAMEN SHIPYARDS MANGALIA SA (Societatea), avand in vedere prevederile contractului de asociere DAMEN – SN 2 Mai SA , semnat in anul 2018, unde printre altele din informatiile noastre rezulta ca valoarea activelor transferate Societatii de catre SN 2Mai la data de 2014 a fost de aprox.51 milioane USD, iar terenul in discutie a fost inchiriat anterior Societatii in 1997, convenindu-se ulterior ca dreptul de utilizare al terenului de catre Societate sa ramana in vigoare pe intreaga durata de functionare a Asocierii.
Mai mult, prin contractul de asociere sus evidentiat se precizeaza ca pana la sfarsitul anului 2023 Societatea va plati dreptul de utilizare a terenului in cauza, conform contractului de inchiriere al acestuia, respectiv impozitele si taxele care trebuiesc platite de SN 2 Mai catre autoritatile statului pentru teren, la care se adauga un comision de administrare de pana la 32.000 USD/trimestru, respectiv 128.000 USD/an, conform situatiilor existente ale terenului.
Oare, in anii trecuti, ce venituri relevante a primit statul roman la bugetul de stat prin MEAT de la SN 2MAI, ca urmare a asocierii economice sus precizate cu firma olandeza DAMEN, astfel incat sa devina o urgenta alocarea fondurilor prin cele doua HG mai sus amintite?
Semnificativ este faptul ca prin HG nr.763/2024 la art.3, alin.(6) se prevede la teza 2 ca “Daca valoarea determinata prin aplicarea mecanismului prevazut la alin. (5) este mai mare decat cuantumul sumelor incasate de concesionar din exploatarea imobilului teren ce face obiect al concesiunii, la stabilirea cuantumului redeventei se vor avea in vedere exclusiv veniturile astfel obtinute de concesionar.”
Concluziile va rugam sa le trageti dumneavoastra despre ce venituri vor fi atrase de stat din punerea in aplicare a prevederilor celor doua acte normative anterior rubricate.
Dar oare specialistii Guvernului nu au verificat continutul actelor normative respective si nu au discutat depre oportunitatea aplicarii unor astfel de norme, cu reprezentantii oficiali ai CSAT (avand in vedere importanta militaro-economica a prevederilor preconizate[6]), respectiv ai initiatorului acestora adica MEAT, respectiv cu ministrul Radu Oprea, secretarul general al ministerului, doamna Mihaela Popescu, domnul Andrei Tugui, director adjunct in minister cu atributii in domeniul reglementat prin cele doua HG, despre care am mai scris anterior[7], respectiv cu consilierul ministrului Radu Oprea, domnul Daniel Ionel Butunoiu[8] (fost senator PSD si presedinte al comisiei Comisiei parlamentare de ancheta pentru verificarea posibilei implicari a Serviciului de Protectie si Paza in activitatea unor partide politice si in activitatea unor lideri ai acestor partide[9]), actualmente numit prin ordin al ministrului coordonator al Directiei Industria Nationala de Aparare, fara a avea calitatea de functionar public?
Ne intereseaza sa aflam fata de cele sus expuse daca premierul Marcel Ciolacu si vicepremierul Marian Neacsu cunosc pe ce fel de personal angajate se bazeaza ministrul Radu Oprea pentru a intocmi documentele necesare unor intiative normative de interes pentru activitatea Guvernului Romaniei?
De altfel astepatam o reactie ale autoritatilor cu atributii de control in sfera de activitate a MEAT si SN2Mai, respectiv, Corpul de control al Guvernului, Curtea de Conturi, ANAF pe zona de competenta, alte institutii de forta ale statului cu atributii si responasibilitati in protejarea si apararea interesului national in domeniul de referinta. (Cristina T.).,
[1] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/284681
[2] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/285157
[3] https://sgg.gov.ro/1/proiectele-de-acte-normative-care-ar-putea-fi-incluse-in-sedinta-guvernului-romaniei-din-04-07-2024/
Legea nr.24/2000, Art.6: “(1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte.
(2) Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare.
(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz.
(4) Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern. Guvernul defineşte tipurile şi structura documentelor de politică publică.”
[5] https://www.sn2mai.ro/2024/PropunereRepartizareProfit2023FixareDivident.pdf
[6] Art.3, alin (3) “ Imobilul concesionat are ca destinaţie derularea de activităţi de construcţie, reparaţie şi mentenanţă de nave şi structuri plutitoare militare şi/sau civile, construcţie de platforme de foraj, fabricarea de secţiuni de mijloace de transport militare şi/sau civile şi alte activităţi similare, fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice.”
[7] https://www.incisivdeprahova.ro/2023/12/19/caracatita-din-ministerul-economiei-antreprenoriatului-si-turismului-meat-i/
[8] https://www.replicaonline.ro/prima-sedinta-a-comisiei-de-ancheta-pentru-spp-a-fost-aleasa-conducerea-347259
[9] https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.co?cam=0&leg=2016&idl=2&idc=223&poz=1
Exclusiv
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el
Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00
Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.
Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.
Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.
De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ
Fotografia e simplă și devastatoare:
- coșul e gol sau aproape gol;
- gunoiul e pe jos, în jur;
- iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.
Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:
- tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
- administrație locală paralizată;
- cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.
Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.
„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară
În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:
- gunoaiele sunt „la comun”;
- peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
- singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.
Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.
Când pui alături:
- mormanele de gunoi dintre blocuri,
- tarifele „coafate” din listele de întreținere,
- și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.
Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie
Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.
În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:
- lipsă de control;
- lipsă de întreținere a spațiilor publice;
- lipsă de rușine.
Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.
Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț
Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:
- nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
- absența patrulelor de control;
- indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.
În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:
- gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
- tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
- nimeni nu răspunde pentru nimic.
Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț
Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.
Concluzia anilor în care:
- tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
- bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
- administrația a preferat comunicate în loc de controale;
- iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.
Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.
Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”
Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:
- ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
- dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;
Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:
- performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
- și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.
Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.
Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului
SRL IPJ Constanța: Legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la jupânii cu epoleți
Constanța, tărâmul unde marea se întâlnește cu cerul și unde logica polițienească se îneacă oficial la mal sub greutatea unor epoleți care se cred patroni de tarabă. Într-o demonstrație de forță a absurdului, Serviciul Siguranță Transporturi din cadrul IPJ Constanța a fost transformat, prin pixul unui șefuleț, într-un fel de club privat unde legea intră doar dacă este pe lista de invitați a „conducerii”.
Comisarul Dică și „biletul de voie”: Cum să pui legea în lanțuri pentru liniștea „sistemului”
Potrivit unor dezvăluiri incendiare făcute de Sindicatul Europol, universul polițienesc de la malul mării a fost zguduit de o dispoziție care frizează patologicul administrativ. Se pare că domnul comisar șef Dică Alexandru, marele arhitect al ordinii și liniștii (mai ales a liniștii „prijtenilor”), a decis că polițiștii din subordine sunt prea harnici.
Astfel, a emis o dispoziție scrisă prin care le interzice agenților să aplice legea rutieră în afara intervalelor și locurilor stabilite de domnia sa. Practic, dacă un polițist vede un pericol public pe șosea, acesta trebuie să stea în poziție de drepți și să ceară „aprobare” pentru a-și face meseria. Oare ce urmează, domnule Dică? Cerere cu timbru fiscal pentru a sufla în etilotest?
Filtre birocratice pentru „pile”: Sindicatul Sidepol confirmă dictatura „camarilei”
În timp ce drumurile sunt pline de vitezomani, „geniile” de la SST Constanța par mai preocupate să ridice scuturi de protecție deasupra cui trebuie. Sursa citată, Sindicatul Sidepol, dar și colegii de la Europol, ridică o întrebare legitimă: nu cumva aceste „aprobări” sunt, de fapt, filtre de sortare a victimelor?
Republica autonomă a sefuleților: La IPJ Constanța, legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la stăpânire
Dacă agentul constată o contravenție și trebuie să sune după permisiune, nu cumva la celălalt capăt al firului se verifică dacă „contravenientul” este vreo pilă a sistemului, vreun apropiat al șefului sau vreun membru al „camarilei” de partid și de stat? Este pentru prima dată când vedem o tentativă atât de grosolană de control subiectiv, o condiționare a legii care transformă uniforma de polițist într-un costum de lacheu la curtea „Jupânului” Dică.
Interese de grup și „stenogramele” rușinii: Când poliția devine scut pentru traficul de influență
Această limitare absurdă a atribuțiilor nu este doar o eroare managerială, ci pare să facă parte dintr-un tablou mult mai sinistru. În contextul actual, unde stenogramele scot la iveală cum procurori, oameni de afaceri și polițiști își dau mâna în „frății” obscure, dispoziția de la Constanța miroase a interes de grup.
Sindicatul Europol subliniază gravitatea situației: polițistul este vulnerabilizat și forțat să intre într-un joc periculos de „sunat șeful”. Este o tentativă clară de a anula autonomia agentului, pentru a se asigura că nicio „persoană importantă” nu este deranjată de rigorile Codului Rutier în timp ce se deplasează spre port sau spre vreo vilă de protocol.
Chestorul Mototolea, somnul rațiunii naște monștri cu epolet!
Întrebarea care rămâne este: unde este șeful IPJ Constanța în tot acest circ? Chestorul Mototolea privește cum subordonații săi reinventează statul de drept după bunul plac? Dacă intervenția polițienească se face cu „viza de la Dică”, înseamnă că siguranța cetățeanului a fost scoasă la mezat pentru liniștea „băieților deștepți”.
Domnilor șefuleți, legea (OUG 195/2002 și Legea 218/2002) nu se suspendă prin dispoziții interne de consum propriu. Polițistul nu trebuie să ceară voie să fie polițist. Așteptăm cu interes să vedem dacă mai există vreo urmă de onoare sau dacă IPJ Constanța va rămâne oficial un SRL unde dreptatea se dă pe sub mână, cu aprobarea prealabilă a patronatului. Până atunci, dragi constănțeni, dacă vă oprește poliția, întrebați agentul dacă are „bilet de voie” de la domnul Dică sau dacă a visat și el azi-noapte că are voie să aplice legea! (Cerasela N.).
Exclusiv
Palatul secretelor la M.A.I. și Bayraktarul pe hârtie: când statul pune lacăt pe lumină
Transparență cu parafa „Clasificat”
Secretariatul General al Guvernului a scos la transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice periodic lista completă a imobilelor din administrare și cine le folosește, cu tot cu prețuri și chirii. Sună a revoluție cu fișă tehnică. Dezvăluirea vine de la Sindicatul Diamantul, care întreabă, pe bună dreptate, de ce a trebuit atâta beznă ca să aflăm câți metri pătrați se plimbă pe sub masă.
Vila imperială și poporul curios
Recorder a scos la iveală, în februarie 2024, investigația „Palatul Împăratului” (sursa: Recorder), despre o vilă de 1.200 mp, cu sume vehiculate de 7–9 milioane de euro, pregătită discret pentru o singură familie. Contractul? Ascuns în detaliu prin HG 999/2022, semnată de premierul Nicolae Ciucă — eroul administrativ care pare să fi câștigat mai multe bătălii decât Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș la un loc, cel puțin pe frontul ștampilei „Secret”.
Ministerul Adevărului Incomod — intrare interzisă
Când dai cu lanterna prin instituții unde nu are ce căuta întunericul, găsești, surpriză, avantaje cu circuit închis. MAI nu face excepție. Potrivit Sindicatului Diamantul, refuzurile de a comunica informații publice și de a declasifica acte au acoperit, de prea multe ori, incompetență, abuzuri și privilegii cu nume mic și cheltuieli mari.
Sindicate de decor vs. sindicatul care deranjează
Și mai ustură altceva: „sindicatele reprezentative” care ar fi fost consultate și chipurile de acord cu secretizarea unor ordine ce privesc drepturile și obligațiile polițiștilor. Întrebare simplă, cu ecou mare: de ce te duci la masă ca „reprezentant” ca să pui semnătura pe tăcerea celor pe care îi reprezinți?
Bayraktarul bugetar — zboară doar din fluturaș
Diamantul spune că trage singur să desecretizeze OMAI S7/2018 și contestă criteriile de reducere/sistare a majorării „Bayraktar”, fixate ilegal, zic ei, prin ordin de ministru secret, sub lege și peste bun-simț. Câți pierd bani lunar din cauza acestor criterii făcute la adăpostul clasificat? Probabil mii. Cine se ocupă concret? Întreabă Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul. Răspunsul din sală: ecou.
Intertitlu: Lecție de igienă publică — aerisiți dulapurile! Concluzia e scurtă și taie: acolo unde secretul nu are ce căuta, lumina nu e opțională, e datorie. Iar când HG-urile devin cortine, publicul are dreptul să tragă de sfoară. Sursa investigației privind vila: Recorder. Sursa acuzațiilor privind MAI și ordinele secrete: Sindicatul Diamantul. Restul e liniștea din spatele ușilor închise. Deocamdată. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



