Exclusiv
Banchetul deșeurilor medicale: Oprea, whatsApp și rețeta secretă a corupției garanate de stat (cu sare din partea casei!)
În peisajul pitoresc al politicii românești, unde moralitatea e un accesoriu facultativ, iar responsabilitatea o glumă proastă, se ridică un personaj de basm negru: Radu Oprea. Senator PSD, fost ministru, actual Secretar General al Guvernului – un adevărat maestru al nenorocirilor, o vedetă de teflon care alunecă de pe orice acuzație, ajutat, desigur, de o armată de complici tăcuți și de un sistem putred. Și cum ar putea un asemenea CV să fie complet fără un banchet toxic, servit pe tavă cu deșeuri medicale, asezonat cu o conversație pe WhatsApp și stropit din belșug cu nepăsare statală? Exact!
Ceea ce Incisiv de Prahova a șușotit, urlat și demonstrat cu dovezi fierbinți, a primit acum ștampilă oficială de la cel mai înalt nivel: Consiliul Concurenței a confirmat existența unui cartel mafiot pe piața deșeurilor medicale! Același Oprea care ne îndulcea cu mărțișoare cu sare de la Salrom, ar fi putut la fel de bine să ne vândă iluzii despre sănătate, în timp ce nația se îneca într-un munte de gunoi toxic, gestionat de o rețea oficializată.
„Nu-mi doresc Buc… dar vreau tot Mureșul!” – Confesiunile WhatsApp și mărturia statului
Lovitura de grație vine sub forma Deciziei nr. 100 din 15.04.2025 a Consiliului Concurenței. Un monument de birocrație care demască, negru pe alb, cum firme precum Stericycle România SRL (acum Sterileco SRL), Mondeco SRL, AKSD România SRL, Eco Fire Sistems SRL și Bio Hazard SRL și-au împărțit prada ca niște hiene la o carcasă națională. Nu zvonuri, nu presupuneri, ci documente oficiale care vorbesc despre „înțelegeri” și „practici concertate” pentru împărțirea pieței. Și culmea cinismului? Dovezile au fost culese inclusiv de pe… WhatsApp!
Dar să ne oprim puțin asupra unei capodopere a non-concurenței: cazul județului Mureș. Elementele de noutate arată că, ani la rând, AKSD a bătut palma (sau mai degrabă a închis ochii) cu granzii Stericycle și Mondeco. Prin clauze contractuale „discrete”, AKSD se angaja să nu participe la licitațiile publice organizate de clienții lor și, mai ales, să nu-și abordeze clienții din Mureș. O strategie economică demnă de un stat bananier!
Tabelul 1: Piața deșeurilor medicale din Mureș (2010-2024): Banchetul controlat și deșteptarea competitivă
| Perioada | Compania | Activitate (Județul Mureș) | Detalii/Impact |
|---|---|---|---|
| Anii Cartelului (2010-2018) | |||
| 2011 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 581.808 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2012 | Mondeco | 3 proceduri | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2015 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 221.208 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2016 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 132.792 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2017 | Mondeco | 4 proceduri | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 468.580 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2017 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, 768.670 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| Total Mondeco (2010-2018) | Mondeco | 14 proceduri | Total atribuiri de milioane de lei (AKSD cu facilități, dar lipsă) |
| Perioada post-cartel (2020-2022) | |||
| Divers (2020-2022) | AKSD România SRL | 35 din 42 proceduri | Câștiguri în 11 județe, inclusiv Mureș, prin licitații deschise și proceduri competitive |
| 2022 | AKSD România SRL | 3 proceduri | Ex: Spitalul Municipal Sighișoara (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești), Spitalul Municipal „Dr. Eugen Nicoară” Reghin (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
Realizat în Exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
D. Analiza referitoare la acordurile de subcontractare, prezentate mai sus, relevă relația de colaborare continuă dintre întreprinderile AKSD și Mondeco, precum și calitatea de subcontractor pe care AKSD a avut-o în relația cu Mondeco. E. De asemenea, şi în relația cu întreprinderea Stericycle, AKSD a avut calitatea de subcontractor, societatea identificând contractul 167 cu Stericycle ca fiind un acord de subcontractare, în care a acţionat ca subcontractor. Potrivit întreprinderii, nu există informații, la nivelul AKSD, în ceea ce priveşte unităţile medicale de unde colecta deşeurile Stericycle astfel încât, spre deosebire de situațiile transmise privind relația de subcontractare cu întreprinderea Mondeco, nu au putut fi furnizate autorităţii de concurență informații similare cu privire la relația de subcontractare cu întreprinderea Stericycle. F. Prezentarea relaţiilor de subcontractare dintre AKSD, pe de o parte, şi întreprinderile Stericycle şi Mondeco, pe de altă parte, relevă atât resorturile, cât şi justificarea economică, care au stat la baza comportamentului agreat între părți, cu privire la clienţi şi teritorii, stabilite în cadrul contractelor dintre părți. G. În relația dintre Stericycle şi AKSD, respectiv dintre Mondeco şi AKSD, AKSD a agreat să nu participe la procedurile de achiziții publice la care participă concurenţii săi și, de asemenea, să nu încheie contracte cu clienţii concurenților săi de pe raza judeţului Mureş. Aparent, întreprinderea a agreat o limitare severă a opțiunilor sale de business, atât în privința licitaţiilor, cât şi a clienților, fără a exista o contraprestație din partea concurenţilor.
- Răspunsul confirmă modul de comportament agreat între Stericycle şi AKSD, respectiv între Mondeco şi AKSD, cu privire la cooperarea în legătură cu clienții din județul Mureş. Subcontractarea face parte din specificul pieței pe care îşi desfăşoară activitatea cele dou lod) Adresa Stericycle înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG 3802/16.03.2022. 66 • ROMANIA CONCURENTEI CONSEDINT ==End of OCR for page 13== ==Start of OCR for page 14==
- În ceea ce priveşte clauza de la pct. 6.2 lit. j) din cuprinsul contractelor menționate anterior, părţile şi-au exprimat punctul de vedere, după cum urmează: Punctul de vedere al AKSD
- Cu privire la clauza de la pct. 6.2 lit. j), atât din Contractul de prestări servicii nr. 3091/04.01.2016, cât şi din Contractul de prestări servicii nr. 1889/20.09.2010, AKSD a specificat 159 următoarele: „Din modalitatea de formulare a clauzei, aceasta ar putea fi interpretată în sensul că (i) AKSD România se obliga să nu depună ofertă în cadrul procedurilor de achiziție publică din județul Mureş la care participă Stericycle și (ii) AKSD România se angaja să nu încheie contracte de prestări servicii cu clienții Stericycle de pe raza județului Mureş, pe durata derulării contractului. Cu toate acestea, strategia AKSD România, până în anul 2020, a fost de a nu participa la proceduri de achiziție publică din motive obiective și fără nicio legătură cu clauza analizată. În concret, motivele au ținut de metoda de tratare și eliminare a deşeurilor prevăzută de dispozițiile articolului 45 din OMS 1226/2012 și implementată de AKSD România, de capacitatea investițională și logistică și de lipsa resurselor umane. Pe cale de consecință, clauza nu a afectat comportamentul pe piață a AKSD România. Pe de altă parte, din informațiile disponibile pe piață, clienții Stericycle erau unități sanitare publice, pe când AKSD România îşi concentra eforturile pe atragerea clienților din zona privată. Prin urmare, date fiind strategiile diferite ale celor două societăți, astfel cum acestea au fost stabilite în mod independent de către fiecare întreprindere, nu a existat un mod anume de implementare a acestei clauze.”
- Susținerile AKSD confirmă modul de comportament agreat între cele două părți, cu privire la clienţi şi teritorii, prin care AKSD se obligă (i) să nu concureze Stericycle, respectiv Mondeco, cu privire la atragerea de mari clienți care organizează proceduri de achiziție publică şi ii) să nu se concureze cu Stericycle, respectiv Mondeco, în privința clienților care au deja încheiate contracte cu Stericycle, respectiv Mondeco, în județul Mureş, în sensul de a nu oferta şi de a nu încheia contracte de prestări servicii cu aceştia.
- Totodată, potrivit AKSD, strategia întreprinderii, până în anul 2020, a fost aceea de a nu participa la proceduri de achiziție publică, astfel că respectiva clauză nu a afectat comportamentul AKSD pe piață. În acelaşi timp, strategiile diferite ale întreprinderilor au fost stabilite în mod independent.
- Precizările AKSD referitoare la faptul că societatea avea o strategie de a nu participa la proceduri de achiziție publică din motive obiective nu modifică situația de fapt potrivit căreia aceasta a agreat în comun, în scris, cu întreprinderi concurente un mod de comportament în piață, inclusiv cu privire la participarea la procedurile de achiziție publică.
- Ca principiu general, orice strategie a unei societăţi fundamentată pe criterii proprii, inclusiv referitoare la participarea la proceduri de achiziții publice, este îndreptățită şi nu poate fi contestată. Cu toate acestea, trebuie precizat că orice strategie internă a unei întreprinderi, care implică deciziile sale de comportament pe piaţa pe care activează, reprezintă o informație care nu trebuie divulgată concurenților întrucât divulgarea acesteia implică reducerea gradului de concurență pe piaţa în cauză, conducând la înlocuirea provocărilor manifestării concurentei intra 15 Adresa AKSD înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG 3660/14.03.2022. 65 RO Z ANIA ト GAESEDIN
CONCURENTE
| Anii Cartelului (2010-2018) | Compania | Proceduri câștigate în Mureș | Detalii/Valoare |
|---|---|---|---|
| 2011 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 581.808 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2012 | Mondeco | 3 proceduri | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2015 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 221.208 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2016 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 132.792 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2017 | Mondeco | 4 proceduri | Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 468.580 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| 2017 | Mondeco | 1 procedură | Ex: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, 768.670 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| Total Mondeco (2010-2018) | Mondeco | 14 proceduri | Total atribuiri de milioane de lei (AKSD cu facilități, dar lipsă) |
| Perioada post-cartel (2020-2022) | AKSD România SRL | 35 din 42 proceduri | Câștiguri în 11 județe, inclusiv Mureș, prin licitații deschise și proceduri competitive |
| 2022 | AKSD România SRL | 3 proceduri | Ex: Spitalul Municipal Sighișoara (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești), Spitalul Municipal „Dr. Eugen Nicoară” Reghin (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești) |
| Realizat în Exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova |
Vezi, Radule? Consiliul Concurenței a fost la un pas să ne spună că ai contribuit la o „strategie de somn profund” pentru AKSD în Mureș, în timp ce Mondeco își umplea buzunarele. O farsă tristă, confirmată de o instituție a statului! Și dacă credeam că „principiul proximității” era despre eficiență ecologică, ei bine, am fost naivi. Pentru operatorii noștri, acest principiu s-a transformat într-o mantie sub care și-au ascuns înțelegerile ilegale! AKSD, de exemplu, declara senin că „legislația actuală nu interzice vreunui operator economic autorizat… să aibă acces la piața națională (proximitatea deșeurilor chiar dacă apare stipulată în caietele de sarcini nu este aplicată)”. Cu alte cuvinte, pe hârtie respectăm legea, dar în practică, ne delimităm feudele.
Exodul tăcut: Când clauzele cad, clienții fug (de la „maestru”)
Și dacă mai era nevoie de o dovadă a modului în care „clauza” a afectat piața, după 2020, când această minunăție anti-concurențială a fost abrogată, clienții Stericycle din Mureș au început brusc să-și amintească de existența AKSD.
Tabelul 2: Exodul tăcut din Mureș: Clienți Stericycle care au trecut la AKSD după ruperea cartelului (2021-2022)
| Nr. | Client Stericycle (2016-2018, Județul Mureș, peste 1 tonă) | A devenit client AKSD după 2020? | Anul trecerii la AKSD |
|---|---|---|---|
| 6. | GEDEON RICHTER FARMACIA SA | DA (activitate zero) | N/A (activitate inițială zero) |
| 7. | INSTITUTUL DE MEDICINA LEGALA TARGU MURES | DA | 2022 |
| 9. | MORPHOMED SRL | DA | 2021, 2022 |
| 12. | SPITALUL MUNICIPAL DR. GH. MARINESCU TARNAVENI | DA | 2021, 2022 |
| 14. | SPITALUL ORASENESC LUDUS „DR. VALER RUSSU” | DA | 2022 |
| 15. | UMFST GEORGE EMIL PALADE TARGU MURES | DA | 2021, 2022 |
| Realizat în Exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova |
O coincidență, desigur! Cine ar fi crezut că un monopol, odată slăbit, ar permite concurenței să prospere? Dar, apropo de coincidențe, Stericycle, în cererea sa de clemență (adică, „lăsați-mă mai ușor, șefu’!”) a RECUNOSCUT că a existat o înțelegere ilegală cu Eco Fire! S-a declanșat chiar o „cercetare internă” la Stericycle în urma unei discuții dintre directorul general și o angajată despre prezența limitată în Constanța. Concluzia? Stericycle nu avea clienți în Constanța și refuza solicitările de contracte pentru a „nu concura cu Eco Fire.” Aceleași tactici au fost aplicate în Vrancea, Galați, Brăila, unde volumele tratate de Stericycle erau „extrem de limitate” comparativ cu Eco Fire, deși distanțele erau similare!
Radu Oprea, „părintele spiritual” și parfumul de putrefacție
Și unde se încadrează „maestrul nenorocirilor” în acest tablou? Păi, Radu Oprea, cel care ne ține prelegeri de istorie revizionistă, comparând reducerile de personal cu numerele de la Auschwitz („Oamenii au fost numere doar la Auschwitz”), este figura perfectă pentru a personifica această caracatiță. Legăturile sale cu Mihail Ștefănescu, zis „Treflă”, partenerul său de încredere în firme ca Eco Burn (unde un om a și murit, iar Poliția din Prahova a suferit de o „orbire selectivă”) și Urban Electric, arată cum interesele politice și de business se împletesc într-un nod toxic.
Acum știm că Eco Burn a fost absorbită de marele imperiu Stericycle! Adică, tentaculele mafiei deșeurilor ajung direct la prietenii apropiați ai „maestrului nenorocirilor”. Nu-i de mirare că Oprea ne vindea sare pe mărțișor de la Salrom, o companie subordonată Ministerului Economiei, în timp ce sistemul de gestionare a deșeurilor medicale se prăbușea sub greutatea corupției și a înțelegerilor secrete. Indiferența față de siguranța publică de la ISCIR, transformată în afacere de familie, se reflectă acum, cu dovezi, în indiferența față de un domeniu vital pentru sănătatea nației.
Amenzi de buzunar și sănătate la groapa de gunoi: Când justiția face glume proaste
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi. Ce-i drept. Eco Fire primește aproape 2,5 milioane lei, iar Sterileco (fosta Stericycle) peste 2,8 milioane lei. Sume „usturătoare”? Mai degrabă un mizilic, un praf în ochii publicului, în comparație cu profiturile colosale obținute prin trucarea licitațiilor și prin manipularea unei piețe întregi! Cine răspunde cu adevărat? Cine asigură impunitatea acestor „jucători” care transformă spitalele în abatoare de bani publici și ne lasă cu bolile la ușă?
Aici, la Incisiv de Prahova, am promis că vom deconspira toate aceste interese meschine și absconse. Vom demasca „culoarele justiției” și „jurnaliștii implicați”, „funcționarii publici cu funcții de răspundere care au membri de familie în aceste firme”, „interesele ascunse dintre aceste societăți din gruparea de crimă organizată cu Coca-Cola” și alți actori, inclusiv oameni politici.
ALERTĂ DE FEBRĂ: Oprea, scoate batista! Căldura abia incepe!
Stimate Radu Oprea, cum îți merge pulsul în aceste zile senine? Simți cum te iau dintr-odată niște valuri… de căldură? Nu cumva e de la… anticipare? Sau poate e doar o simplă transpirație nervoasă, o primă reacție la aerul curat care începe să circule? Noi, aici, la Redacția Incisiv de Prahova, nu ne putem abține să nu-ți confirmăm: ce a fost mai „rău” abia urmează!
Pregătește-te pentru sesiuni de lectură publică, organizate cu… foarte mare drag! Căci avem teancuri întregi de documente oficiale și zeci și zeci de conversații, culese cu migală, direct de pe… WhatsApp! Adică, fix de unde „mafia deșeurilor medicale” credea că se joacă la adăpost de ochii (și urechile) indiscrete!
Succes la… dormit! Vom reveni! (Cristina T.).
Va indrumam sa urmariti – o mica parte – din arhiva Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/08/martisoarele-ministrului-radu-oprea/
Exclusiv
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova
În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la bariera de ieșire din sediul IPJ Prahova, scena era demnă de o caricatură cu iz penal: o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef împuternicit Mihai-Ginel Preda, staționa „gătită” de drum, cu șoferul instituției la volan și șeful în dreapta.
În spate, ca într-un microbuz de excursie familială, s-au urcat soția și băiatul lui Ginel Preda. Nu pentru vreo misiune operativă, nu pentru vreo deplasare oficială, ci pentru ceea ce arăta, din orice unghi l-ai privi, a drum strict personal, făcut „pe banii proștilor”.
Cireașa de pe tort: numărul de înmatriculare al mașinii de serviciu – de tipul GYG sau GIC – pare croit după numele șefului, nu după vreo logică administrativă. Să înțeleagă tot poporul că Duster-ul e „mașina lui Ginel”, nu autospecială a statului, plătită din taxele tuturor.
În timp ce Poliția Română se plânge de lipsă de resurse, iar agenții de rând merg în intervenții cu rable „de epocă”, la Prahova, șeful împuternicit își transformă Duster-ul de serviciu în limuzină de familie, cu șofer la dispoziție și escortă până la barieră.
„Împuternicit pe viață, mașină pe persoană fizică”: cum se confundă funcția cu proprietatea
Incisiv de Prahova a arătat, în numeroase investigații, cum IPJ Prahova a devenit „grădinița de cadre” a lui Bogdan Despescu: ani întregi de împuterniciri, aceiași oameni rotiți pe funcții, niciun concurs real pentru inspector-șef din 2012 încoace. Ginel Preda este unul dintre simbolurile acestui sistem: venit, plecat, iar venit, împuternicit de mai multe ori, ca într-o telenovelă administrativă.
Acum îl vedem și în rolul clasic de „baron local cu girofar”:
– mașina de serviciu tratată ca bun personal;
– șoferul instituției transformat în șofer de casă;
– familia urcată în spate, ca la transfer privat spre concediu.
Nu vorbim de o „mică scăpare”, ci de reflexul tipic al împuternicitului care nu se simte în funcție vremelnic, în slujba legii, ci cocoțat pe moșie personală. Exact același IPJ Prahova care, după cum a documentat Incisiv de Prahova, a făcut praf un BMW de serviciu (MAI 59944) și, în loc să caute vinovați, a cerut presei să-și deconspire sursele, sfidând Legea 504/2002, Constituția și jurisprudența CEDO.
Când nu știi legea, începi prin a o călca. Când o mai și disprețuiești, o calci cu familia în spate și cu șoferul înainte.
Plimbări pe benzină publică, în timp ce Guvernul Bolojan taie din lefurile polițiștilor
Contextul face abuzul cu atât mai grețos: în timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan taie salariile polițiștilor și ale angajaților din administrație, invocând nevoia de austeritate și eficiență bugetară, inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda își plimbă soția și copilul cu Dacia Duster de serviciu, pe carburant plătit de contribuabili.
Pe românește:
– agentul simplu își face calculul dacă mai merită să intre într-o intervenție riscantă pe un salariu ciuntit;
– funcționarul din administrație strânge cureaua;
– dar șeful împuternicit își face program de familie la bordul mașinii instituției, cu rezervorul plin „din banii statului”.
Asta nu mai e doar tupeul clasic al șefului cu chei în mână, e scuipat direct în obrazul tuturor polițiștilor corecți care își rup nopțile în stradă, și al cetățenilor care își plătesc taxele la zi.
De la BMW în gard la Duster de casă: tradiția abuzului cu chei de la parcul auto (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Seria dezvăluirilor Incisiv de Prahova a arătat un patern clar la IPJ Prahova:
- BMW-ul de serviciu făcut praf de „păcălici” promovați pe pile;
- autospeciale noi „alocate” preferențial camarilei de șefi și apropiați;
- polițiști cu 20 de ani vechime care nu pupă o mașină modernă nici în poză;
- rutier de Ploiești în care foști muncitori la CFR, analfabeți funcțional, au ajuns să conducă bolizi în regim de urgență.
Duster-ul „botezat” după Ginel Preda și folosit ca mașină de familie este doar continuarea firească a acestei logici:
– mașina nu mai e a IPJ-ului, e „a șefului”;
– benzina nu mai e a instituției, e „pentru confortul familiei”;
– șoferul nu mai e al statului, e „omul casei”.
Într-un inspectorat în care controlul intern este folosit, conform dezvăluirilor de presă, pe post de bâtă împotriva polițiștilor incomozi, cine să îl întrebe, oficial, pe Ginel Preda: „Domnule inspector-șef împuternicit, vă duceați în misiune cu copilul pe bancheta din spate?”
„Instituția sunt eu”: când nevasta și copilul devin „dotare auxiliară”
Imaginea dimineții de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova, spune tot despre mentalitatea de „boier cu uniformă”:
- șeful împuternicit, la costum, pregătit „de oraș”;
- șoferul instituției, disciplinat la volan;
- soția și copilul, urcați în spate, fără jenă, ca într-un taxi de familie;
- Duster-ul nou, mașină de serviciu, scos din curtea IPJ-ului în mod evident pentru o cursă privată.
Nicio discreție, nicio reținere, nicio teamă că gestul ar fi imoral sau ilegal. Când ani de zile ai văzut cum IPJ-ul e condus ca o moșie, cum autospecialele sunt tratate ca jucării personale, cum împuterniciții se rotesc între ei ca într-un club închis de privilegiați, ajungi să crezi că „așa se cuvine”. Instituția e decorul, funcția e titlu ereditar, iar mașina de serviciu – drept din naștere.
În loc de concluzie: „Mai mă leși, domnule Preda?”
În timp ce Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, tăieri și eficientizare, în timp ce mii de polițiști simpli își văd veniturile ciuntite, inspector-șeful împuternicit al IPJ Prahova:
- se urcă în Duster-ul nou de serviciu;
- își pune șoferul la dispoziție;
- își instalează soția și copilul în spate;
- și pleacă, senin, peste barieră, într-o cursă de familie pe carburant public.
După BMW-ul făcut praf, după adresa ilegală prin care IPJ Prahova a cerut Incisiv de Prahova să-și trădeze sursele, după șirul de împuterniciți care se cred baroni locali, episodul cu Duster-ul familiei Preda nu mai surprinde. Doar confirmă.
Întrebarea nu mai este dacă la IPJ Prahova există abuz, ci câți îl acoperă și cât mai suportă oamenii din interior să tacă.
Până una-alta, inspector-șeful împuternicit Ginel Preda rămâne imaginea perfectă a „milițianului de epocă nouă”:
– nu cunoaște legea,
– o calcă în picioare,
– își folosește funcția pentru confort personal,
– și o face, ostentativ, fix în fața porții instituției.
Mai mă leși, domnule Preda? Serialul abia s-a încălzit. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 8 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 5 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii



