Connect with us

Exclusiv

Banchetul deșeurilor medicale: Oprea, whatsApp și rețeta secretă a corupției garanate de stat (cu sare din partea casei!)

Publicat

pe

În peisajul pitoresc al politicii românești, unde moralitatea e un accesoriu facultativ, iar responsabilitatea o glumă proastă, se ridică un personaj de basm negru: Radu Oprea. Senator PSD, fost ministru, actual Secretar General al Guvernului – un adevărat maestru al nenorocirilor, o vedetă de teflon care alunecă de pe orice acuzație, ajutat, desigur, de o armată de complici tăcuți și de un sistem putred. Și cum ar putea un asemenea CV să fie complet fără un banchet toxic, servit pe tavă cu deșeuri medicale, asezonat cu o conversație pe WhatsApp și stropit din belșug cu nepăsare statală? Exact!

Ceea ce Incisiv de Prahova a șușotit, urlat și demonstrat cu dovezi fierbinți, a primit acum ștampilă oficială de la cel mai înalt nivel: Consiliul Concurenței a confirmat existența unui cartel mafiot pe piața deșeurilor medicale! Același Oprea care ne îndulcea cu mărțișoare cu sare de la Salrom, ar fi putut la fel de bine să ne vândă iluzii despre sănătate, în timp ce nația se îneca într-un munte de gunoi toxic, gestionat de o rețea oficializată.

„Nu-mi doresc Buc… dar vreau tot Mureșul!” – Confesiunile WhatsApp și mărturia statului

Lovitura de grație vine sub forma Deciziei nr. 100 din 15.04.2025 a Consiliului Concurenței. Un monument de birocrație care demască, negru pe alb, cum firme precum Stericycle România SRL (acum Sterileco SRL), Mondeco SRL, AKSD România SRL, Eco Fire Sistems SRL și Bio Hazard SRL și-au împărțit prada ca niște hiene la o carcasă națională. Nu zvonuri, nu presupuneri, ci documente oficiale care vorbesc despre „înțelegeri” și „practici concertate” pentru împărțirea pieței. Și culmea cinismului? Dovezile au fost culese inclusiv de pe… WhatsApp!

Dar să ne oprim puțin asupra unei capodopere a non-concurenței: cazul județului Mureș. Elementele de noutate arată că, ani la rând, AKSD a bătut palma (sau mai degrabă a închis ochii) cu granzii Stericycle și Mondeco. Prin clauze contractuale „discrete”, AKSD se angaja să nu participe la licitațiile publice organizate de clienții lor și, mai ales, să nu-și abordeze clienții din Mureș. O strategie economică demnă de un stat bananier!

Tabelul 1: Piața deșeurilor medicale din Mureș (2010-2024): Banchetul controlat și deșteptarea competitivă

Perioada Compania Activitate (Județul Mureș) Detalii/Impact
Anii Cartelului (2010-2018)
2011 Mondeco 1 procedură Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 581.808 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2012 Mondeco 3 proceduri Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2015 Mondeco 1 procedură Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 221.208 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2016 Mondeco 1 procedură Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 132.792 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2017 Mondeco 4 proceduri Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 468.580 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2017 Mondeco 1 procedură Ex: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, 768.670 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
Total Mondeco (2010-2018) Mondeco 14 proceduri Total atribuiri de milioane de lei (AKSD cu facilități, dar lipsă)
Perioada post-cartel (2020-2022)
Divers (2020-2022) AKSD România SRL 35 din 42 proceduri Câștiguri în 11 județe, inclusiv Mureș, prin licitații deschise și proceduri competitive
2022 AKSD România SRL 3 proceduri Ex: Spitalul Municipal Sighișoara (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești), Spitalul Municipal „Dr. Eugen Nicoară” Reghin (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)

Realizat în Exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

D. Analiza referitoare la acordurile de subcontractare, prezentate mai sus, relevă relația de colaborare continuă dintre întreprinderile AKSD și Mondeco, precum și calitatea de subcontractor pe care AKSD a avut-o în relația cu Mondeco. E. De asemenea, şi în relația cu întreprinderea Stericycle, AKSD a avut calitatea de subcontractor, societatea identificând contractul 167 cu Stericycle ca fiind un acord de subcontractare, în care a acţionat ca subcontractor. Potrivit întreprinderii, nu există informații, la nivelul AKSD, în ceea ce priveşte unităţile medicale de unde colecta deşeurile Stericycle astfel încât, spre deosebire de situațiile transmise privind relația de subcontractare cu întreprinderea Mondeco, nu au putut fi furnizate autorităţii de concurență informații similare cu privire la relația de subcontractare cu întreprinderea Stericycle. F. Prezentarea relaţiilor de subcontractare dintre AKSD, pe de o parte, şi întreprinderile Stericycle şi Mondeco, pe de altă parte, relevă atât resorturile, cât şi justificarea economică, care au stat la baza comportamentului agreat între părți, cu privire la clienţi şi teritorii, stabilite în cadrul contractelor dintre părți. G. În relația dintre Stericycle şi AKSD, respectiv dintre Mondeco şi AKSD, AKSD a agreat să nu participe la procedurile de achiziții publice la care participă concurenţii săi și, de asemenea, să nu încheie contracte cu clienţii concurenților săi de pe raza judeţului Mureş. Aparent, întreprinderea a agreat o limitare severă a opțiunilor sale de business, atât în privința licitaţiilor, cât şi a clienților, fără a exista o contraprestație din partea concurenţilor.

  1. Răspunsul confirmă modul de comportament agreat între Stericycle şi AKSD, respectiv între Mondeco şi AKSD, cu privire la cooperarea în legătură cu clienții din județul Mureş. Subcontractarea face parte din specificul pieței pe care îşi desfăşoară activitatea cele dou lod) Adresa Stericycle înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG 3802/16.03.2022. 66 • ROMANIA CONCURENTEI CONSEDINT ==End of OCR for page 13== ==Start of OCR for page 14==
  2. În ceea ce priveşte clauza de la pct. 6.2 lit. j) din cuprinsul contractelor menționate anterior, părţile şi-au exprimat punctul de vedere, după cum urmează: Punctul de vedere al AKSD
  3. Cu privire la clauza de la pct. 6.2 lit. j), atât din Contractul de prestări servicii nr. 3091/04.01.2016, cât şi din Contractul de prestări servicii nr. 1889/20.09.2010, AKSD a specificat 159 următoarele: „Din modalitatea de formulare a clauzei, aceasta ar putea fi interpretată în sensul că (i) AKSD România se obliga să nu depună ofertă în cadrul procedurilor de achiziție publică din județul Mureş la care participă Stericycle și (ii) AKSD România se angaja să nu încheie contracte de prestări servicii cu clienții Stericycle de pe raza județului Mureş, pe durata derulării contractului. Cu toate acestea, strategia AKSD România, până în anul 2020, a fost de a nu participa la proceduri de achiziție publică din motive obiective și fără nicio legătură cu clauza analizată. În concret, motivele au ținut de metoda de tratare și eliminare a deşeurilor prevăzută de dispozițiile articolului 45 din OMS 1226/2012 și implementată de AKSD România, de capacitatea investițională și logistică și de lipsa resurselor umane. Pe cale de consecință, clauza nu a afectat comportamentul pe piață a AKSD România. Pe de altă parte, din informațiile disponibile pe piață, clienții Stericycle erau unități sanitare publice, pe când AKSD România îşi concentra eforturile pe atragerea clienților din zona privată. Prin urmare, date fiind strategiile diferite ale celor două societăți, astfel cum acestea au fost stabilite în mod independent de către fiecare întreprindere, nu a existat un mod anume de implementare a acestei clauze.”
  4. Susținerile AKSD confirmă modul de comportament agreat între cele două părți, cu privire la clienţi şi teritorii, prin care AKSD se obligă (i) să nu concureze Stericycle, respectiv Mondeco, cu privire la atragerea de mari clienți care organizează proceduri de achiziție publică şi ii) să nu se concureze cu Stericycle, respectiv Mondeco, în privința clienților care au deja încheiate contracte cu Stericycle, respectiv Mondeco, în județul Mureş, în sensul de a nu oferta şi de a nu încheia contracte de prestări servicii cu aceştia.
  5. Totodată, potrivit AKSD, strategia întreprinderii, până în anul 2020, a fost aceea de a nu participa la proceduri de achiziție publică, astfel că respectiva clauză nu a afectat comportamentul AKSD pe piață. În acelaşi timp, strategiile diferite ale întreprinderilor au fost stabilite în mod independent.
  6. Precizările AKSD referitoare la faptul că societatea avea o strategie de a nu participa la proceduri de achiziție publică din motive obiective nu modifică situația de fapt potrivit căreia aceasta a agreat în comun, în scris, cu întreprinderi concurente un mod de comportament în piață, inclusiv cu privire la participarea la procedurile de achiziție publică.
  7. Ca principiu general, orice strategie a unei societăţi fundamentată pe criterii proprii, inclusiv referitoare la participarea la proceduri de achiziții publice, este îndreptățită şi nu poate fi contestată. Cu toate acestea, trebuie precizat că orice strategie internă a unei întreprinderi, care implică deciziile sale de comportament pe piaţa pe care activează, reprezintă o informație care nu trebuie divulgată concurenților întrucât divulgarea acesteia implică reducerea gradului de concurență pe piaţa în cauză, conducând la înlocuirea provocărilor manifestării concurentei intra 15 Adresa AKSD înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG 3660/14.03.2022. 65 RO Z ANIA ト GAESEDIN

CONCURENTE

Anii Cartelului (2010-2018) Compania Proceduri câștigate în Mureș Detalii/Valoare
2011 Mondeco 1 procedură Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 581.808 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2012 Mondeco 3 proceduri Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2015 Mondeco 1 procedură Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 221.208 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2016 Mondeco 1 procedură Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 132.792 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2017 Mondeco 4 proceduri Ex: Spitalul Clinic Județean Mureș, 468.580 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
2017 Mondeco 1 procedură Ex: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, 768.670 RON (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
Total Mondeco (2010-2018) Mondeco 14 proceduri Total atribuiri de milioane de lei (AKSD cu facilități, dar lipsă)
Perioada post-cartel (2020-2022) AKSD România SRL 35 din 42 proceduri Câștiguri în 11 județe, inclusiv Mureș, prin licitații deschise și proceduri competitive
2022 AKSD România SRL 3 proceduri Ex: Spitalul Municipal Sighișoara (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești), Spitalul Municipal „Dr. Eugen Nicoară” Reghin (Servicii colectare, transport, eliminare deșeuri spitalicești)
Realizat în Exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

Vezi, Radule? Consiliul Concurenței a fost la un pas să ne spună că ai contribuit la o „strategie de somn profund” pentru AKSD în Mureș, în timp ce Mondeco își umplea buzunarele. O farsă tristă, confirmată de o instituție a statului! Și dacă credeam că „principiul proximității” era despre eficiență ecologică, ei bine, am fost naivi. Pentru operatorii noștri, acest principiu s-a transformat într-o mantie sub care și-au ascuns înțelegerile ilegale! AKSD, de exemplu, declara senin că „legislația actuală nu interzice vreunui operator economic autorizat… să aibă acces la piața națională (proximitatea deșeurilor chiar dacă apare stipulată în caietele de sarcini nu este aplicată)”. Cu alte cuvinte, pe hârtie respectăm legea, dar în practică, ne delimităm feudele.

Exodul tăcut: Când clauzele cad, clienții fug (de la „maestru”)

Și dacă mai era nevoie de o dovadă a modului în care „clauza” a afectat piața, după 2020, când această minunăție anti-concurențială a fost abrogată, clienții Stericycle din Mureș au început brusc să-și amintească de existența AKSD.

Tabelul 2: Exodul tăcut din Mureș: Clienți Stericycle care au trecut la AKSD după ruperea cartelului (2021-2022)

Nr. Client Stericycle (2016-2018, Județul Mureș, peste 1 tonă) A devenit client AKSD după 2020? Anul trecerii la AKSD
6. GEDEON RICHTER FARMACIA SA DA (activitate zero) N/A (activitate inițială zero)
7. INSTITUTUL DE MEDICINA LEGALA TARGU MURES DA 2022
9. MORPHOMED SRL DA 2021, 2022
12. SPITALUL MUNICIPAL DR. GH. MARINESCU TARNAVENI DA 2021, 2022
14. SPITALUL ORASENESC LUDUS „DR. VALER RUSSU” DA 2022
15. UMFST GEORGE EMIL PALADE TARGU MURES DA 2021, 2022
Realizat în Exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

O coincidență, desigur! Cine ar fi crezut că un monopol, odată slăbit, ar permite concurenței să prospere? Dar, apropo de coincidențe, Stericycle, în cererea sa de clemență (adică, „lăsați-mă mai ușor, șefu’!”) a RECUNOSCUT că a existat o înțelegere ilegală cu Eco Fire! S-a declanșat chiar o „cercetare internă” la Stericycle în urma unei discuții dintre directorul general și o angajată despre prezența limitată în Constanța. Concluzia? Stericycle nu avea clienți în Constanța și refuza solicitările de contracte pentru a „nu concura cu Eco Fire.” Aceleași tactici au fost aplicate în Vrancea, Galați, Brăila, unde volumele tratate de Stericycle erau „extrem de limitate” comparativ cu Eco Fire, deși distanțele erau similare!

Radu Oprea, „părintele spiritual” și parfumul de putrefacție

Și unde se încadrează „maestrul nenorocirilor” în acest tablou? Păi, Radu Oprea, cel care ne ține prelegeri de istorie revizionistă, comparând reducerile de personal cu numerele de la Auschwitz („Oamenii au fost numere doar la Auschwitz”), este figura perfectă pentru a personifica această caracatiță. Legăturile sale cu Mihail Ștefănescu, zis „Treflă”, partenerul său de încredere în firme ca Eco Burn (unde un om a și murit, iar Poliția din Prahova a suferit de o „orbire selectivă”) și Urban Electric, arată cum interesele politice și de business se împletesc într-un nod toxic.

Acum știm că Eco Burn a fost absorbită de marele imperiu Stericycle! Adică, tentaculele mafiei deșeurilor ajung direct la prietenii apropiați ai „maestrului nenorocirilor”. Nu-i de mirare că Oprea ne vindea sare pe mărțișor de la Salrom, o companie subordonată Ministerului Economiei, în timp ce sistemul de gestionare a deșeurilor medicale se prăbușea sub greutatea corupției și a înțelegerilor secrete. Indiferența față de siguranța publică de la ISCIR, transformată în afacere de familie, se reflectă acum, cu dovezi, în indiferența față de un domeniu vital pentru sănătatea nației.

Amenzi de buzunar și sănătate la groapa de gunoi: Când justiția face glume proaste

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi. Ce-i drept. Eco Fire primește aproape 2,5 milioane lei, iar Sterileco (fosta Stericycle) peste 2,8 milioane lei. Sume „usturătoare”? Mai degrabă un mizilic, un praf în ochii publicului, în comparație cu profiturile colosale obținute prin trucarea licitațiilor și prin manipularea unei piețe întregi! Cine răspunde cu adevărat? Cine asigură impunitatea acestor „jucători” care transformă spitalele în abatoare de bani publici și ne lasă cu bolile la ușă?

Aici, la Incisiv de Prahova, am promis că vom deconspira toate aceste interese meschine și absconse. Vom demasca „culoarele justiției” și „jurnaliștii implicați”, „funcționarii publici cu funcții de răspundere care au membri de familie în aceste firme”, „interesele ascunse dintre aceste societăți din gruparea de crimă organizată cu Coca-Cola” și alți actori, inclusiv oameni politici.

ALERTĂ DE FEBRĂ: Oprea, scoate batista! Căldura abia incepe!

Stimate Radu Oprea, cum îți merge pulsul în aceste zile senine? Simți cum te iau dintr-odată niște valuri… de căldură? Nu cumva e de la… anticipare? Sau poate e doar o simplă transpirație nervoasă, o primă reacție la aerul curat care începe să circule? Noi, aici, la Redacția Incisiv de Prahova, nu ne putem abține să nu-ți confirmăm: ce a fost mai „rău” abia urmează!

Pregătește-te pentru sesiuni de lectură publică, organizate cu… foarte mare drag! Căci avem teancuri întregi de documente oficiale și zeci și zeci de conversații, culese cu migală, direct de pe… WhatsApp! Adică, fix de unde „mafia deșeurilor medicale” credea că se joacă la adăpost de ochii (și urechile) indiscrete!

Succes la… dormit! Vom reveni! (Cristina T.).

Va indrumam sa urmariti – o mica parte – din arhiva Incisiv de Prahova:

https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/28/radu-oprea-si-banchetul-deseurilor-medicale-cand-statul-se-face-ca-ploua-mafia-se-face-ca-spala-bani-nu-deseuri/

https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/26/ciuma-rosie-a-deseurilor-medicale-cand-mafia-whatsapp-vinde-sanatatea-pe-martisoare-cu-sare-si-cafele-toxice/

https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/25/documente-raul-de-deseuri-medicale-curge-sub-nasul-statului-whatsapp-ul-rusinii-nationale-deconspira-caracatita-mafiei-in-timp-ce-politicienii-ca-oprea-ne-vindeau-sarea-pe-martisor-si-ne-lasa-cu/

https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/23/radu-oprea-maestrul-nenorocirilor-cum-sa-transformi-statul-in-afacere-de-familie-si-istoria-in-gluma-prosta-fara-sa-clipesti-i/#google_vignette

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/12/27/de-la-siguranta-la-scandal-transformariile-iscir-in-era-radu-oprea-cand-inspectia-devine-afacere-de-familie-i/

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/12/17/nepotism-si-abuzuri-in-ministerul-economiei-afaceri-de-familie-sub-umbrela-politica-a-lui-radu-oprea/

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/09/18/coruptia-si-mafia-deseurilor-in-romania-scenariul-radu-oprea-si-conexiuni-ingrijoratoare/

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/07/02/scandalul-lui-radu-oprea-de-la-spalarea-de-bani-si-mafia-deseurilor-la-implicatii-si-complicatii-internationale-in-industria-de-armament-cu-efecte-negative-pentru-romania-si-cugir/

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/08/martisoarele-ministrului-radu-oprea/

https://www.incisivdeprahova.ro/2025/08/01/oprea-seful-sgg-cum-sa-te-reinventezi-dupa-un-dosar-penal-si-sa-prosperi-in-politica-romaneasca/

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/07/11/cheltuieli-bugetare-ciudate-ale-tandemului-ciolacu-oprea-partea-a-ii-a/

https://www.incisivdeprahova.ro/2024/07/04/jocuri-dubioase-politico-economice-oprea-si-santierul-naval-2-mai-cheltuieli-bugetare-ale-tandemului-ciolacu-oprea/

Exclusiv

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Publicat

pe

De

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada științifică a faptului că, în sălile noastre de judecată, timpul nu doar că stă pe loc, dar curge direct înapoi, până prin anul de grație 2008.

Șapte polițiști de frontieră de la Giurgiu au îndrăznit, în februarie 2020, să întrebe statul român de ce salariul lor este calculat după niște legi decedate, îngropate și cu parastasul făcut de mai bine de un deceniu. După șase ani și jumătate de suspans demn de o telenovelă indiană – din care cinci ani și jumătate dosarul a zăcut în comă indusă pe la Curtea Constituțională –, Tribunalul Dolj le-a trântit recent în brațe Sentința nr. 1314/2026: circulați, nu e nimic de văzut, sărăcia voastră este sută la sută constituțională!

Cireașa de pe coliva juridică? Cei peste cinci ani de așteptare la ușa CCR au fost complet degeaba. Curtea dăduse deja exact același răspuns încă din februarie 2021, cu nouă zile înainte ca Tribunalul Dolj să trimită întrebarea la București. Practic, timp de cinci ani și jumătate, nouă judecători constituționali au stat pe salarii cât bugetul unei comune ca să dea Copy-Paste dintr-un fișier pe care îl aveau deja pe desktop, după care le-au mai trebuit încă cinci luni (aprilie – septembrie 2026) doar ca să trimită textul la Monitorul Oficial. Probabil l-au expediat prin porumbel călător șchiop.

Zombii legislativi din fluturașul de salariu și miracolul de la 484,17 lei

În centrul acestei comedii absurde tronează o cifră magică, aproape mistică pentru contabilii Ministerului Afacerilor Interne: 197,33 lei. Aceasta este celebra „valoare de referință sectorială”, născută în 2008 printr-o ordonanță simplă (OG nr. 8/2008), abrogată expres la 1 ianuarie 2010 și, ca să fie sigură toată lumea că e moartă definitiv, respinsă în întregime de Parlament în 2012.

În lumea oamenilor normali, o lege abrogată și respinsă nu mai există. În universul paralel al MAI, însă, contabilitatea se face prin ședințe de spiritism: ori de câte ori un polițist se muta pe o funcție, finanțiștii ministerului aprindeau lumânări, invocau fantoma anului 2009 („încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009”, cum recunoaște negru pe alb IPJ Ilfov!) și îi înmulțeau viața cu 197,33 lei. Și nu pe ascuns, ci recunoscut senin, cu ștampilă și semnătură, de IGPR, Poliția Capitalei, MAI și inspectoratele județene, ba chiar băgat și în ordine secrete de ministru!

Desigur, fantoma lui 2008 îi bântuie doar pe „fraierii” din stradă și din frontieră. Între timp, salariul minim pe economie sărea de la 600 la 1.900 de lei (umflând automat indemnizațiile demnitarilor), iar pentru magistrați – inclusiv judecătorii militari – aceeași valoare de referință nu doar că a fost ținută în viață printr-o derogare specială, dar a crescut frumos, din pix judecătoresc în pix judecătoresc, de la 291,98 lei până la 484,17 lei. Adică de două ori și jumătate mai mult decât la polițiști! Cu alte cuvinte, când își calculează propriile lefuri, magistrații descoperă inflația, matematica superioară și echitatea europeană; când judecă fluturașul polițistului de la Giurgiu, descoperă brusc „marja de apreciere a legiuitorului” și frumusețea austerității din 2008.

Schizofrenia în robă vișinie: Salariul nu ține de statut, polițistul lucrează din pasiune!

Dacă așteptarea de cinci ani pentru un Copy-Paste ține de lene instituțională, motivarea din Decizia CCR nr. 420/2026 intră direct în patrimoniul mondial al umorului involuntar.

Ca să scape Guvernul de acuzația că a măcelărit salarizarea polițiștilor printr-o biată ordonanță simplă (deși Constituția cere lege organică pentru statutul funcționarilor publici), Curtea Constituțională a emis o cugetare epocală, cu unanimitate de voturi: salarizarea NU ține de statutul polițistului!

Ați citit bine. În viziunea înalților prelați ai Constituției, cetățeanul român nu se face polițist ca să aibă din ce își plăti ratele și mâncarea copiilor, ci strict din dragoste platonică pentru chitanțier, bocanci și frigul din vamă. Faptul că în chiar Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului!), la capitolul „Drepturi”, primul punct trecut la art. 28 este fix „dreptul la salariu lunar”, iar art. 22 spune că salarizarea se stabilește prin lege? Detalii plictisitoare pentru cine nu are chef să citească legea despre care își dă cu părerea!

Dar partea cu adevărat savuroasă este gimnastica mentală a aceleiași Curți în timp:

  • Iunie 2005 (Decizia 289): Șapte judecători CCR scriu negru pe alb că „sistemul de salarizare ține de statutul lor” și cere lege organică.
  • Noiembrie 2005 (Decizia 645): Exact aceiași șapte judecători se trezesc peste nici șase luni, pe aceeași ordonanță, și decid fix invers: salarizarea nu ține de statut!
  • 2019 (Decizia 318): Procurorul încearcă duma cu „salariul nu ține de statutul polițistului”, iar CCR îl ignoră suveran și le dă dreptate polițiștilor.
  • 2026 (Decizia 420): CCR dezgroapă teza procurorului din 2019 și decizia convenabilă din toamna lui 2005, prefăcându-se că decizia din vara lui 2005 nici nu a existat vreodată, deși sindicatul i-o pusese sub nas!

Și, ca să închidă cercul absurdului în aceeași hârtie, la paragraful 23 judecătorii CCR recunosc candid că „în fapt” salariile se calculează tot după legile de dinainte de 2010, ca doar patru paragrafe mai jos să jure cu mâna pe Constituție că legea nouă nu trimite la acte abrogate și are un conținut „clar și predictibil”. E ca pisica lui Schrödinger în variantă bugetară: cifra de 197,33 lei îți mănâncă jumătate din salariu pe fluturaș în fiecare lună, dar când se uită CCR în lege, nu există nicăieri!

Tribunalul Dolj și arta de a te spăla pe mâini: „Cereți ordinul secret pe care CCR l-a interzis deja!”

Întors din excursia de cinci ani pe la București, dosarul a aterizat pe masa Tribunalului Dolj, care s-a grăbit să rezolve în câteva pagini tot ce mai rămăsese în picioare, cu o eleganță de buldozer.

Ați cerut egalizare salarială pe Decizia CCR 794/2016 și recalcularea sumelor compensatorii? Pardon, au picat la pachet cu primul capăt, nu ne mai obosim să motivăm separat!

Ați cerut compensația de risc și pericol deosebit de până la 30%? Aici logica instanței devine o capodoperă de cinism birocratic. În 2019 (Decizia 318), CCR stabilise deja că e profund neconstituțional ca ministrul să împartă acest drept după ureche, prin ordine clasificate „secret de serviciu”, pe care polițistul nu are voie să le citească, pentru că drepturile salariale se stabilesc doar prin lege. Ce le transmite însă Tribunalul Dolj polițiștilor în 2026? Că nu le poate da banii direct, fiindcă sub noua lege trebuia emis… un ordin de ministru! Adică: „Băieți, ați greșit cererea! Nu trebuia să cereți banii, trebuia să ne rugați frumos să-l obligăm pe ministru să mai scrie încă un ordin din ăla pe care CCR tocmai a zis că n-are voie să completeze legea!”

Iar la majorarea salarială de 7,5%, tribunalul a încurcat complet borcanele juridice, tratând o creștere a salariului de funcție (lămurită deja de Înalta Curte prin Decizia 75/2024 și recunoscută chiar și pe sub masă de Ministerul Muncii ca fiind parte din baza salarială, nu spor înghețat!) ca pe o pomană oprită magic la granița zilei de 1 ianuarie 2019, fără măcar să verifice dacă după acea dată s-a calculat corect.

Concluzia? Mai băgați o fisă la recurs!

După șase ani și jumătate de plimbat hârtii între Giurgiu, Craiova și București, cei șapte polițiști de frontieră au rămas cu o lecție usturătoare de drept constituțional românesc: în țara asta, o ordonanță abrogată acum 16 ani este mai vie decât Constituția, ordinele secrete bat legea publică, iar salariul tău nu are nicio legătură cu meseria ta.

Vestea bună este că sentința nu e definitivă și urmează recursul, în 15 zile. Vestea proastă e că, la viteza de croazieră a justiției patriei, s-ar putea ca decizia definitivă să le vină băieților direct pe talonul de pensie – calculat, firește, tot prin încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009 și înmulțit cu nemuritorul 197,33 lei! (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Publicat

pe

De

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar abia apoi, eventual, cauți ruleta să vezi ce dimensiuni avea camera. Sistemul penitenciar din România nu putea face notă discordantă. Ministerul Justiției (MJ) și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au sunat adunarea pentru marea „reformă” a pușcăriilor, doar că au uitat un detaliu jenant de elementar: să verifice dacă știu pe ce lume – și pe ce cifre – trăiesc.

Potrivit unei luări de poziție publicate de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), condusă de Cosmin Dorobanțu, arhitecții acestei reorganizări au fost puși în fața unui test de cultură generală instituțională care riscă să le provoace insomnii. Printr-o adresă oficială (nr. 138/16.11.2026), sindicaliștii le-au trântit pe masă șefilor din ANP și ministrului Justiției, Radu Marinescu, o listă cu 37 de întrebări esențiale. Nu sunt capcane filozofice, ci abecedarul oricărui manager care nu conduce o instituție legat la ochi.

Mai întâi tăiem, apoi promitem că „vom colecta datele”

Momentul de aur al acestei piese de teatru absurd nu vine însă din întrebările sindicatului, ci din reacția conducerii. Comisarul-șef Geo Bogdan Burcu, directorul general al ANP, a ținut să liniștească apele și a transmis că tratează cu maximă seriozitate demersul, promițând solemn că instituția… va colecta datele necesare fundamentării deciziilor privind reforma.

Citiți din nou, rar, această bijuterie birocratică: reforma este deja anunțată de Ministerul Justiției și de ANP, motorașele reorganizării sunt turate, dar conducerea abia acum se apucă „să colecteze datele” pe care ar fi trebuit să se bazeze reforma încă din secunda zero. E ca și cum chirurgul te-ar deschide pe masa de operație și, cu bisturiul în mână, ar trimite o asistentă până la radiologie să vadă dacă ai, într-adevăr, pietre la rinichi sau doar o indigestie.

Dacă ANP trebuie să „colecteze” acum aceste informații la cererea sindicatelor, pe ce s-au bazat până ieri grupurile de lucru din minister? Pe horoscop? Pe intuiție managerială pură? Sau pe vechea artă românească de a muta trei căsuțe într-o organigramă și a numi asta „viziune strategică”?

Aritmetica fantomă a paturilor goale și febra betonului nou

În timp ce la Ministerul Justiției se flutură memorandumuri proaspete – chiar în noiembrie 2026 – pentru investiții masive în extinderea capacității de cazare, documentul făcut public de FSANP bagă degetul direct în rana bugetară. Cum poți cere bani publici ca să torni betoane noi, când nu ești în stare să spui negru pe alb câte paturi stau astăzi goale în pușcăriile existente?

Sindicaliștii cer cifre pe care șefii ANP ar trebui să le știe și treziți din somn la trei dimineața: care este capacitatea reală calculată la standardul european de 4 metri pătrați (sau măcar o simulare de avarie la 3 metri pătrați), câte locuri stau neocupate din cauza „profilării” rigide a penitenciarelor și câte celule zac încuiate cu lacătul pentru că instalațiile sunt praf ori pentru că, pur și simplu, nu mai are cine să îi păzească pe deținuți.

Este paradoxul suprem al statului gospodar: într-o aripă a pușcăriei deținuții stau înghesuiți ca sardinele, generând condamnări la CEDO, iar în cealaltă aripă bate vântul pentru că birocrația din centru nu a fost capabilă să reprofileze secțiile sau să aprobe propunerile venite chiar din teritoriu. Dar, desigur, reprofilarea din pix nu taie panglici și nici nu îngrașă devize de construcții. Așa că FSANP întreabă, cu o malițiozitate perfect justificată, câte locuri noi s-au dat în folosință în ultimul deceniu, câte s-au închis în paralel și, mai ales, cât ne-a costat, la virgulă, fiecare pat de fier inaugurat cu fanfară.

Deținuți nefolosiți, gardieni lipsă și mirajul liberării

Tirul celor 37 de întrebări demontează metodic și restul miturilor din curtea justiției execuțional-penale. Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani cu munca după gratii? Câți deținuți buni de muncă stau degeaba în celule și de ce? Ce simulări savante are ANP pentru sistemul zilelor câștigate prin muncă (fie că vorbim de două zile de muncă neremunerată sau trei zile plătite pentru o zi scăzută din pedeapsă) și cum influențează asta liberarea condiționată?

Mai mult, câți deținuți devin anual eligibili pentru a pleca acasă, ce spun comisiile din penitenciare și ce decid, în final, judecătorii? Ce propuneri legislative a trimis ANP către Ministerul Justiției în ultimii cinci ani ca să mai scoată din presiunea supraaglomerării, în afară de eternul refren „mai dați-ne bani de ziduri”?

Iar peste toate acestea tronează elefantul din cameră, pe care reformatorii de birou îl ocolesc cu grație: resursa umană. În sectorul operativ – acolo unde polițiștii de penitenciare dau piept zilnic cu realitatea brută a detenției, nu cu tabelele din minister – deficitul de personal este cronic. Dacă mâine ar răsări din pământ mii de locuri noi de cazare, cine le-ar păzi? Statul vrea extindere imobiliară carcerală, dar uită să calculeze câți oameni îi lipsesc deja din foișoare și de pe secții și cât ar costa angajarea altora noi.

Excel-ul adevărului: proba de foc pentru ministrul Marinescu și șeful ANP

Cea mai usturătoare palmă din adresa semnată de Cosmin Dorobanțu se află însă la final, acolo unde sindicatul le cere guvernanților să lase poezia și să treacă la tabelul Excel. Mai exact, FSANP solicită ca, acolo unde ANP nu poate răspunde la întrebări, să recunoască oficial și în scris motivul: datele nu sunt colectate, nu sunt centralizate sau, pur și simplu, nu există în evidențele instituției?

Este un șah-mat birocratic impecabil. Dacă ANP are studiile de impact, analizele economice și indicatorii de performanță, dar le ține la sertar, înseamnă că mimează dialogul social și încearcă să treacă reforma pe sub radar, punând polițiștii de penitenciare în fața faptului împlinit. Dacă însă aceste studii nu există – așa cum trădează promisiunea directorului Burcu că „va colecta datele” –, atunci întreaga reformă anunțată de ANP și patronată de ministrul Radu Marinescu nu este altceva decât o improvizație periculoasă pe banii contribuabililor și pe siguranța angajaților din sistem.

Până la următoarea ședință de „consultare”, mai-marii din Justiție și Penitenciare au de ales: fie vin cu temele făcute, defalcate pe fiecare unitate în parte, fie recunosc cinstit că s-au apucat să dărâme casa fără să aibă habar unde sunt stâlpii de rezistență. Pentru că, oricât de groase ar fi zidurile unei pușcării, impostura administrativă nu mai poate fi ținută sub cheie. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

Publicat

pe

De

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru șefie, organizat de instituție fără știrea instituției, la care participă un singur om al cărui nume este, simultan, afișat pe toate gardurile virtuale ale poliției și strict secretizat prin regulamente europene. Dacă Franz Kafka ar fi dat examen la Câmpina, probabil ar fi picat psihologicul de invidie în fața imaginației birocratice de pe Mureș.

Potrivit unei dezvăluiri făcute de Sindicatul Europol, bazată inclusiv pe un schimb de mesaje obținut de publicația Oficiul de știri, conducerea IPJ Arad a reușit performanța rară de a transforma cel mai important concurs din ograda proprie într-un monument de impostură comunicațională. Când jurnaliștii au îndrăznit să întrebe dacă este adevărat că șeful Poliției Municipiului Arad ar fi fost declarat „inapt” la testarea psihologică aferentă concursului pe post (programată la finalul lunii octombrie 2026), aparatul de comunicare al inspectoratului a intrat în fibrilații și a scos pe gură două perle demne de manualul micului mincinos instituțional.

Antetul care nu există și amnezia selectivă de la ora 18:42

Reacția oficială a purtătoarei de cuvânt a IPJ Arad, livrată presei pe WhatsApp cu o seninătate dezarmantă, merită înrămată pe holurile Ministerului Afacerilor Interne: „IPJ Arad nu organizează acest concurs și nu poate comunica date privind candidații sau rezultatele acestora”. Ba, ca să fie tacâmul complet, mesajul se încheie apoteotic cu precizarea că datele sunt „proteje” (exact așa, mâncând silabe din tastatură, probabil de emoția adevărului) de legislația GDPR.

Ghinion teribil însă pentru amnezia subită a comunicatorilor în uniformă: hârtiile oficiale au prostul obicei să lase urme. Atât graficul de desfășurare a concursului (publicat pe 12 octombrie 2026), cât și tematica și bibliografia poartă, mare cât roata carului, stema și antetul Inspectoratului de Poliție Județean Arad – Comisia de Concurs/Examen, cu mențiunea cât se poate de limpede „NESECRET”.

Așadar, cine a organizat concursul? Extratereștrii care au furat ștampila inspectoratului? Poltergeistul din secretariat? Evident că nu. Iar cum într-o structură militarizată purtătorul de cuvânt nu strănută fără aprobare de sus, aflându-se în subordinea directă a inspectorului-șef, chestorul Dan Stoicănescu, este limpede pentru oricine nu s-a născut ieri că această fentă grosolană poartă girul – dacă nu chiar dictarea – vârfului ierarhic al IPJ Arad. Când favoritul riscă să se împiedice la psihologic, prima urgență a șefimii nu este transparența, ci trasul preșului peste mizerie.

Șeful invizibil: public pe site la „Împuterniciți”, anonim la concurs sub umbrela GDPR

A doua jumătate a scuzei oficiale trece deja din registrul minciunii directe în cel al comediei pure. Să invoci protecția datelor cu caracter personal (GDPR) ca să ascunzi identitatea singurului candidat la șefia Poliției Municipiului Arad este ca și cum ai pune o cagulă pe statuia din centrul orașului ca să nu-i încalci intimitatea.

Vorbim, înainte de toate, despre o funcție publică de conducere plătită din banii cetățenilor, nu despre abonamentul la sală al unei persoane private. Dar ridicolul absolut abia acum urmează: misteriosul și unicul candidat intrat în această „cursă” solitară nu era vreun necunoscut picat din stele, ci chiar ofițerul agreat și uns anterior de chestorul Stoicănescu, prin împuternicire, la comanda Poliției Municipiului Arad! Adică omul al cărui nume și prenume tronează bine-mersi pe site-ul oficial al aceluiași IPJ Arad. La rubrica „Conducere” este persoană publică, dar când vine vorba de examen și de testul psihologic devine brusc cetățean vulnerabil, ocrotit de Bruxelles.

Concursul cu un singur alergător sau radiografia unui „management” de care fuge toată lumea

Dincolo de bâlbele penibile cu iz de mușamalizare, adevărata știre de investigație stă în pustiul din sala de examen. Funcția de șef al Poliției Municipiului reședință de județ este, teoretic, perla coroanei operative din unitate – un post râvnit de orice ofițer cu ambiție și carieră solidă în spate. Și totuși, la Arad, s-a înscris un singur om: împuternicitul șefului.

De ce au stat pe margine toți ceilalți ofițeri din IPJ Arad? Explicațiile sunt doar două, iar ambele sunt devastatoare pentru chestorul Stoicănescu:

  • Fie toată suflarea polițienească din județ știe deja „cât de corecte” sunt concursurile și a înțeles că, atunci când există un preferat al conducerii, restul candidaților sunt chemați doar pe post de decor democratic;
  • Fie atmosfera și stilul de conducere ale chestorului Stoicănescu sunt atât de toxice, încât niciun ofițer zdravăn la cap nu își mai dorește să lucreze în echipa lui de comandă, preferând să stea cât mai departe de biroul șefului cel mare.

Dubla măsură: cercetare disciplinară pentru șapcă strâmbă, imunitate pentru minciună oficială

Cum se va încheia acest episod glorios din istoria poliției arădene? Cu o liniște asurzitoare. Așa cum punctează acid și sindicaliștii de la Europol, purtătoarea de cuvânt care a mințit presa cu antetul instituției pe masă nu va păți absolut nimic. Nu se va sesiza niciun Birou de Control Intern, nu va curge nicio mustrare, nu se va tăia niciun leu din salariu, pentru că minciuna spusă în apărarea șefilor se trece, nu-i așa, la „fapte de arme”.

În schimb, mâine dimineață, agentul din stradă care își uită șapca pe scaunul autospecialei, întârzie trei minute la apel sau răspunde fără suficientă umilință unui superior va fi băgat urgent în cercetare prealabilă pentru „atingere adusă prestigiului instituției”. Pentru că la IPJ Arad prestigiul nu pățește nimic atunci când conducerea minte presa în față – el se șifonează doar la talpa poliției, acolo unde nu ajunge umbrela protectoare a chestorului și nici miracolul GDPR. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv16 ore ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv16 ore ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv2 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie

Somn ușor, instituții! D.G.A. și D.G.I.P.I. Prahova, în comă profundă IPJ Prahova revine în „lumina reflectoarelor” ca un serial prost,...

Exclusiv2 zile ago

Avocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)

Avocatul din Cătina: de la pistolul din șanț la toga din barou. Fabrica de bani, flotanți și bolnavi „pe 4...

Exclusiv2 zile ago

MAI, ministerul „Mulgeți Armata Internă”: cum fură veteranii la diurnă după ce i-a trimis la moarte pe datorie

Veteranii, jefuiți la întoarcere: după front, urmează țeapa de la stat MAI nu se dezminte: după ce și-a trimis oamenii...

Exclusiv2 zile ago

Șoferul fără permis care a reinventat rușinosul: „Fast and Furious – varianta cu șanț și cătușe”

Când creierul e pe avarii, iar piciorul pe accelerație Potrivit Sindicatului Europol, în județul Călărași s-a mai născut un „erou”...

Exclusiv2 zile ago

Petrolul 52 – campioana Europei la plâns: „Nu ne ajută nimeni!”, dar la masa creditorilor stau cot la cot instituțiile publice

La Petrolul 52, discursul intră mereu primul pe teren. Înainte să apară mingea, gazonul sau tabela, apare refrenul: „Nu ne...

Exclusiv3 zile ago

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”

Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...

Exclusiv5 zile ago

Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi

Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...

Exclusiv6 zile ago

Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990

Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv