Exclusiv
Banchetul deșeurilor medicale: Caracatița recunoaște, statul desenează harta corupției (cu Radu Oprea în fundalul toxic)
În peisajul pitoresc al politicii românești, unde moralitatea e un accesoriu facultativ, iar responsabilitatea o glumă proastă, se ridică un personaj de basm negru: Radu Oprea. Senator PSD, fost ministru, actual Secretar General al Guvernului – un adevărat maestru al nenorocirilor, o vedetă de teflon care alunecă de pe orice acuzație, ajutat, desigur, de o armată de complici tăcuți și de un sistem putred. Și cum ar putea un asemenea CV să fie complet fără un banchet toxic, servit pe tavă cu deșeuri medicale, asezonat cu o conversație pe WhatsApp și stropit din belșug cu nepăsare statală? Exact!
Ceea ce Incisiv de Prahova a șușotit, urlat și demonstrat cu dovezi fierbinți, a primit acum ștampilă oficială de la cel mai înalt nivel: Consiliul Concurenței a confirmat existența unui cartel mafiot pe piața deșeurilor medicale! Același Oprea care ne îndulcea cu mărțișoare cu sare de la Salrom, ar fi putut la fel de bine să ne vândă iluzii despre sănătate, în timp ce nația se îneca într-un munte de gunoi toxic, gestionat de o rețea oficializată.
„Nu-mi doresc Buc… Dar vreau tot Mureșul!” – Confesiunile whatsApp și mărturia statului
Lovitura de grație vine sub forma Deciziei nr. 100 din 15.04.2025 a Consiliului Concurenței. Un monument de birocrație care demască, negru pe alb, cum firme precum Stericycle România SRL (acum Sterileco SRL), Mondeco SRL, AKSD România SRL, Eco Fire Sistems SRL și Bio Hazard SRL și-au împărțit prada ca niște hiene la o carcasă națională. Nu zvonuri, nu presupuneri, ci documente oficiale care vorbesc despre „înțelegeri” și „practici concertate” pentru împărțirea pieței. Și culmea cinismului? Dovezile au fost culese inclusiv de pe… WhatsApp!
Dar să ne oprim puțin asupra unei capodopere a non-concurenței: cazul județului Mureș. Elementele de noutate, extrase din Decizia Consiliului Concurenței, arată că, ani la rând, AKSD a bătut palma (sau mai degrabă a închis ochii) cu granzii Stericycle și Mondeco. Prin clauze contractuale „discrete”, AKSD se angaja să nu participe la licitațiile publice organizate de clienții lor și, mai ales, să nu-și abordeze clienții din Mureș. O strategie economică demnă de un stat bananier!
Incisiv de Prahova a obținut detalii suplimentare din Decizia Consiliului Concurenței, paragrafele 348 și 349, unde AKSD, firma care deținea instalații de tratare în Mureș, a fost pusă să-și justifice inactivitatea pe piața publică. Ei au pretins că strategia lor, până în 2020, a fost de a nu participa la licitații publice din motive obiective (metodă de tratare, capacitate investițională, lipsă de resurse umane) și că oricum se axau pe clienții privați, nu pe cei publici ai Stericycle. Însă, Consiliul Concurenței, prin paragrafele 350 și 352, a respins ferm aceste justificări, afirmând că „precizările AKSD referitoare la faptul că societatea avea o strategie de a nu participa la proceduri de achiziție publică din motive obiective nu modifică situația de fapt potrivit căreia aceasta a agreat în comun, în scris, cu întreprinderi concurente un mod de comportament în piață, inclusiv cu privire la participarea la procedurile de achiziție publică.” Așadar, scuza „nu am vrut” nu a ținut în fața evidenței „am agreat în scris”!
Mai mult, prin paragrafele 356 și 357, chiar Stericycle și Mondeco au confirmat că scopul contractării AKSD (și a clauzei respective) a fost „cooperarea în legătură cu clienții din județul Mureș”, dată fiind lipsa propriilor instalații de tratare în județ și necesitatea de a accesa eficient piața locală prin subcontractare. O confirmare directă a înțelegerii, venită de la unul dintre beneficiari! Prin paragraful 368, Consiliul Concurenței punctează că AKSD „a agreat o limitare severă a opțiunilor sale de business, atât în privința licitațiilor, cât și a clienților, fără a exista o contraprestație din partea concurenților.”
Tabelul 1: Piața deșeurilor medicale din Mureș (2010-2018): Banchetul controlat al Mondeco (în absența AKSD)
| Perioada | Compania | Nr. proceduri câștigate în Mureș | Detalii/Valoare (Exemple din Decizia CC, paragraful 381) |
|---|---|---|---|
| Anii Cartelului (2010-2018) | Mondeco | 14 | Spitalul Clinic Județean Mureș (581.808 RON în 2011, 221.208 RON în 2015, 132.792 RON în 2016, 468.580 RON în 2017), Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș (768.670 RON în 2017). |
| AKSD România SRL | 0 (în licitații publice) | AKSD deținea o instalație, dar nu participa la licitații publice directe (conform înțelegerii). |
Realizat de ziarul de investigații Incisiv de Prahova – Exclusiv
Aceste cifre, extrase din Decizia Consiliului Concurenței, paragrafele 374, 375 și 381, arată că, în timp ce Mondeco își umplea buzunarele cu milioane de lei în Mureș, AKSD, deși avea capacitatea logistică, era absentă de la licitațiile publice, participând doar la achiziții directe sau cereri de ofertă în alte județe. O farsă tristă, confirmată de o instituție a statului!
Exodul tăcut: Când clauzele cad, clienții fug (de la „Maestru” la concurență reală)
Și dacă mai era nevoie de o dovadă a modului în care „clauza” a afectat piața, după 2020, când această minunăție anti-concurențială a fost abrogată, clienții Stericycle din Mureș au început brusc să-și amintească de existența AKSD. Prin paragrafele 388, 389 și 390, Decizia Consiliului Concurenței detaliază acest fenomen: niciunul dintre clienții relevanți ai Stericycle nu a devenit client AKSD în perioada 2016-2018 (cât clauza era activă), dar, ulterior abrogării clauzei, cinci dintre aceștia au migrat către AKSD începând cu 2021!
Tabelul 2: Exodul tăcut din Mureș: Clienți Stericycle care au trecut la AKSD după ruperea cartelului (2021-2022)
| Nr. | Client Stericycle (2016-2018, Județul Mureș, peste 1 tonă) | A devenit client AKSD după 2020? | Anul trecerii la AKSD (Decizia CC, paragraful 389) |
|---|---|---|---|
| 7. | INSTITUTUL DE MEDICINA LEGALA TARGU MURES | DA | 2022 |
| 9. | MORPHOMED SRL | DA | 2021, 2022 |
| 12. | SPITALUL MUNICIPAL DR. GH. MARINESCU TARNAVENI | DA | 2021, 2022 |
| 14. | SPITALUL ORASENESC LUDUS „DR. VALER RUSSU” | DA | 2022 |
| 15. | UMFST GEORGE EMIL PALADE TARGU MURES | DA | 2021, 2022 |
Realizat de ziarul de investigații Incisiv de Prahova – Exclusiv
O coincidență, desigur! Cine ar fi crezut că un monopol, odată slăbit, ar permite concurenței să prospere?
Acest „exod” este completat de o ascensiune spectaculoasă a AKSD în licitațiile publice. Prin paragrafele 377, 378 și 379, Consiliul Concurenței arată că, începând cu anul 2020 (după eliminarea clauzelor restrictive), AKSD a participat la 42 de proceduri de achiziție publică (licitații deschise, proceduri simplificate, negocieri) și a câștigat 35 dintre ele în 11 județe, inclusiv Mureș! Aceasta demonstrează nu doar capacitatea AKSD de a concura, ci și o „deschidere a căii spre manifestarea concurenței, în beneficiul autorităților contractante.” Exact ceea ce cartelul încerca să suprime.
Oprea și parfumul de groapă de gunoi: „Maestrul” la locul faptei (indirecți, dar toxici!)
Și unde-i Radu Oprea în toată povestea asta, „maestrul nenorocirilor”, „politrucul de teflon” care ne ține prelegeri de istorie, comparând reducerile de personal cu numerele de la Auschwitz? Păi, stimabile Oprea, chiar dacă nu ești direct pe WhatsApp cu directorii, legăturile tale cu Mihail Ștefănescu, zis „Treflă”, partenerul tău de încredere în firme ca Eco Burn, sunt mai toxice decât un container cu deșeuri medicale. Căci știm acum că Eco Burn a fost absorbită de marele imperiu Stericycle! Adică, tentaculele mafiei ajung direct la prietenii apropiați ai „maestrului nenorocirilor”. Nu-i de mirare că Oprea ne vindea sare pe mărțișor de la Salrom, o companie subordonată Ministerului Economiei, în timp ce sistemul de gestionare a deșeurilor medicale se prăbușea sub greutatea corupției și a înțelegerilor secrete. Indiferența față de siguranța publică, transformată în afacere de familie, se reflectă acum, cu dovezi, în indiferența față de un domeniu vital pentru sănătatea nației.
Legalitate vs. realitate: Când concurența e „restricție Prin obiect” și amenda e „mizilic”
Consiliul Concurenței, prin paragrafele 394, 397, 400 și 402 ale Deciziei, subliniază că aceste înțelegeri reprezintă încălcări grave ale Legii concurenței (art. 5 alin. (1)) și ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (art. 101 alin. (1)). Aceste practici de împărțire a pieței sunt considerate „restricții prin obiect”, ceea ce înseamnă că intenția anticoncurențială este suficientă, iar efectele negative asupra pieței sunt prezumate, nefiind necesară dovedirea lor. Amenzile aplicate, între 0,5% și 10% din cifra de afaceri, și declararea nulității acordurilor, ar trebui să fie descurajatoare.
Dar, așa cum am arătat, amenzile aplicate de Consiliul Concurenței – aproape 2,5 milioane lei pentru Eco Fire și peste 2,8 milioane lei pentru Sterileco – sunt un fleac! Un praf în ochii publicului, o glumă proastă față de profiturile colosale obținute prin trucarea licitațiilor și manipularea unei piețe întregi! În timp ce ei își umpleau buzunarele, spitalele noastre plăteau prețuri exorbitante, iar sănătatea noastră atârna la coșul de gunoi.
Alertă de febră: Oprea, scoate batista! Căldura abia incepe!
Stimate Radu Oprea, cum îți merge pulsul în aceste zile senine? Simți cum te iau dintr-odată niște valuri… de căldură? Nu cumva e de la… anticipare? Sau poate e doar o simplă transpirație nervoasă, o primă reacție la aerul curat care începe să circule? Noi, aici, la Redacția Incisiv de Prahova, nu ne putem abține să nu-ți confirmăm: ce a fost mai „rău” abia urmează!
Pregătește-te pentru sesiuni de lectură publică, organizate cu… foarte mare drag! Căci avem teancuri întregi de documente oficiale și zeci și zeci de conversații, culese cu migală, direct de pe… WhatsApp! Adică, fix de unde „mafia deșeurilor medicale” credea că se joacă la adăpost de ochii (și urechile) indiscrete!
Succes la… dormit! Vom Reveni! (Cristina T.).
Va indrumam sa urmariti – o mica parte – din arhiva Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/08/martisoarele-ministrului-radu-oprea/
Exclusiv
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova
În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la bariera de ieșire din sediul IPJ Prahova, scena era demnă de o caricatură cu iz penal: o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef împuternicit Mihai-Ginel Preda, staționa „gătită” de drum, cu șoferul instituției la volan și șeful în dreapta.
În spate, ca într-un microbuz de excursie familială, s-au urcat soția și băiatul lui Ginel Preda. Nu pentru vreo misiune operativă, nu pentru vreo deplasare oficială, ci pentru ceea ce arăta, din orice unghi l-ai privi, a drum strict personal, făcut „pe banii proștilor”.
Cireașa de pe tort: numărul de înmatriculare al mașinii de serviciu – de tipul GYG sau GIC – pare croit după numele șefului, nu după vreo logică administrativă. Să înțeleagă tot poporul că Duster-ul e „mașina lui Ginel”, nu autospecială a statului, plătită din taxele tuturor.
În timp ce Poliția Română se plânge de lipsă de resurse, iar agenții de rând merg în intervenții cu rable „de epocă”, la Prahova, șeful împuternicit își transformă Duster-ul de serviciu în limuzină de familie, cu șofer la dispoziție și escortă până la barieră.
„Împuternicit pe viață, mașină pe persoană fizică”: cum se confundă funcția cu proprietatea
Incisiv de Prahova a arătat, în numeroase investigații, cum IPJ Prahova a devenit „grădinița de cadre” a lui Bogdan Despescu: ani întregi de împuterniciri, aceiași oameni rotiți pe funcții, niciun concurs real pentru inspector-șef din 2012 încoace. Ginel Preda este unul dintre simbolurile acestui sistem: venit, plecat, iar venit, împuternicit de mai multe ori, ca într-o telenovelă administrativă.
Acum îl vedem și în rolul clasic de „baron local cu girofar”:
– mașina de serviciu tratată ca bun personal;
– șoferul instituției transformat în șofer de casă;
– familia urcată în spate, ca la transfer privat spre concediu.
Nu vorbim de o „mică scăpare”, ci de reflexul tipic al împuternicitului care nu se simte în funcție vremelnic, în slujba legii, ci cocoțat pe moșie personală. Exact același IPJ Prahova care, după cum a documentat Incisiv de Prahova, a făcut praf un BMW de serviciu (MAI 59944) și, în loc să caute vinovați, a cerut presei să-și deconspire sursele, sfidând Legea 504/2002, Constituția și jurisprudența CEDO.
Când nu știi legea, începi prin a o călca. Când o mai și disprețuiești, o calci cu familia în spate și cu șoferul înainte.
Plimbări pe benzină publică, în timp ce Guvernul Bolojan taie din lefurile polițiștilor
Contextul face abuzul cu atât mai grețos: în timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan taie salariile polițiștilor și ale angajaților din administrație, invocând nevoia de austeritate și eficiență bugetară, inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda își plimbă soția și copilul cu Dacia Duster de serviciu, pe carburant plătit de contribuabili.
Pe românește:
– agentul simplu își face calculul dacă mai merită să intre într-o intervenție riscantă pe un salariu ciuntit;
– funcționarul din administrație strânge cureaua;
– dar șeful împuternicit își face program de familie la bordul mașinii instituției, cu rezervorul plin „din banii statului”.
Asta nu mai e doar tupeul clasic al șefului cu chei în mână, e scuipat direct în obrazul tuturor polițiștilor corecți care își rup nopțile în stradă, și al cetățenilor care își plătesc taxele la zi.
De la BMW în gard la Duster de casă: tradiția abuzului cu chei de la parcul auto (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Seria dezvăluirilor Incisiv de Prahova a arătat un patern clar la IPJ Prahova:
- BMW-ul de serviciu făcut praf de „păcălici” promovați pe pile;
- autospeciale noi „alocate” preferențial camarilei de șefi și apropiați;
- polițiști cu 20 de ani vechime care nu pupă o mașină modernă nici în poză;
- rutier de Ploiești în care foști muncitori la CFR, analfabeți funcțional, au ajuns să conducă bolizi în regim de urgență.
Duster-ul „botezat” după Ginel Preda și folosit ca mașină de familie este doar continuarea firească a acestei logici:
– mașina nu mai e a IPJ-ului, e „a șefului”;
– benzina nu mai e a instituției, e „pentru confortul familiei”;
– șoferul nu mai e al statului, e „omul casei”.
Într-un inspectorat în care controlul intern este folosit, conform dezvăluirilor de presă, pe post de bâtă împotriva polițiștilor incomozi, cine să îl întrebe, oficial, pe Ginel Preda: „Domnule inspector-șef împuternicit, vă duceați în misiune cu copilul pe bancheta din spate?”
„Instituția sunt eu”: când nevasta și copilul devin „dotare auxiliară”
Imaginea dimineții de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova, spune tot despre mentalitatea de „boier cu uniformă”:
- șeful împuternicit, la costum, pregătit „de oraș”;
- șoferul instituției, disciplinat la volan;
- soția și copilul, urcați în spate, fără jenă, ca într-un taxi de familie;
- Duster-ul nou, mașină de serviciu, scos din curtea IPJ-ului în mod evident pentru o cursă privată.
Nicio discreție, nicio reținere, nicio teamă că gestul ar fi imoral sau ilegal. Când ani de zile ai văzut cum IPJ-ul e condus ca o moșie, cum autospecialele sunt tratate ca jucării personale, cum împuterniciții se rotesc între ei ca într-un club închis de privilegiați, ajungi să crezi că „așa se cuvine”. Instituția e decorul, funcția e titlu ereditar, iar mașina de serviciu – drept din naștere.
În loc de concluzie: „Mai mă leși, domnule Preda?”
În timp ce Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, tăieri și eficientizare, în timp ce mii de polițiști simpli își văd veniturile ciuntite, inspector-șeful împuternicit al IPJ Prahova:
- se urcă în Duster-ul nou de serviciu;
- își pune șoferul la dispoziție;
- își instalează soția și copilul în spate;
- și pleacă, senin, peste barieră, într-o cursă de familie pe carburant public.
După BMW-ul făcut praf, după adresa ilegală prin care IPJ Prahova a cerut Incisiv de Prahova să-și trădeze sursele, după șirul de împuterniciți care se cred baroni locali, episodul cu Duster-ul familiei Preda nu mai surprinde. Doar confirmă.
Întrebarea nu mai este dacă la IPJ Prahova există abuz, ci câți îl acoperă și cât mai suportă oamenii din interior să tacă.
Până una-alta, inspector-șeful împuternicit Ginel Preda rămâne imaginea perfectă a „milițianului de epocă nouă”:
– nu cunoaște legea,
– o calcă în picioare,
– își folosește funcția pentru confort personal,
– și o face, ostentativ, fix în fața porții instituției.
Mai mă leși, domnule Preda? Serialul abia s-a încălzit. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 9 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 5 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii



