Featured
„Dosarul de corupție al Laurei Kovesi nu ar trebui grăbit”
(Preluare Inpolitics):
La doar cîteva zile după ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat public că dosarul de corupție al Laurei Kovesi nu ar trebui grăbit, pentru a nu fi afectată calitatea justiției, iată că o a doua voce grea o ”lovește” pe șefa EPPO. Procurorul General, Gabriela Scutea, declară într-un interviu că sunt 9 dosare mai importante decît al lui Kovesi care trebuie rezolvate și explică, totodată, că celeritatea anchetei e grav afectată de criza de procurori care a lovit sistemul în pandemie.
Întrebată de Justnews.ro cum comentează decizia recentă a ÎCCJ conform căreia dosarul de corupție al Laurei Kovesi trebuie finalizat într-o formă sau alta pînă pe 1 iunie, Scutea – care anunță oficial că va candida în februarie pentru un nou mandat – a declarat:
”Nu se pune problema în cazul noii structuri din Parchetul General că nu vrem sau nu ne interesează (finalizarea anchetei n.n.). Dar vreau să vă prezint niște repere temporale, care sunt obiective. La nivelul Parchetului General, procurorii au fost desemnați în iunie. Într-adevăr, exista această posibilitate ca din momentul în care se făcea transferul dosarelor de la fosta SIIJ către Parchetul General să lucreze procurorii șefi de secție, dar imaginați-vă că transferul nu s-a finalizat decât aproximativ la începutul lunii mai.
Ilustrativ este și faptul că un dosar are, cred, peste 40 de volume, iar acesta trebuie studiat ca să dai o soluție. Dosarul a fost repartizat. Apoi s-a stabilit că procurorul repartizat s-ar afla într-o situație de incompatibilitate și a formulat o cerere de abținere față de cauza respectivă. A fost desemnat altul la 1 septembrie, care s-a pensionat în cursul lunii noiembrie sau decembrie.
Așadar, termenul care a fost stabilit ultima dată pentru soluționare cumva a rămas în aer din cauza acestor formalități administrative, determinate de Legea privind desființarea SIIJ.Dar la nivel intern, și mă refer doar la Parchetul General, am stabilit că trebuie luate în studiu în mod prioritar 9 dosare în care avem suspecți în cauză și inculpați în cauză. Am spus că pentru aceste dosare în care avem măsuri procesuale trebuie luate în lucru în mod prioritar. Apariția unei pensionări este totuși un factor pe care nu am putut să îl anticipez sau să îl gestionez”.
”Noi suntem la nivelul următor: în total, la data de 31.12.2022, deci cauze preluate de la SIIJ, plus cauze noi în domeniul competenței stabilite prin noua lege, am avut 8.602 dosare. Din acestea, în anul 2022 am soluționat 2.472, asta reprezintă aproape o treime. Din punctul meu de vedere, este foarte bine. Ele nu sunt cauze care au fost finalizate cu rechizitoriu sau cu alte soluții care evocă fondul, ci sunt clasări. Dar de ce spun că este important? Pentru că noi avem nevoie să ne eliberăm rolul. Aceste 8.600 de cauze au fost repartizate numai între 16 parchete. Și vă voi da niște numere: au fost 3.000 la Parchetul General, 1.277 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și apoi cele mai numeroase la Craiova, cu 690, iar cele mai puține la Târgu Mureș, cu 91-a de cauze”.
Scutea a dezvăluit totodată cifre terifiante legate de scăderea dramatică a numărului procurorilor din cauza ieșirilor din sistem din ultimii ani:
”Ocuparea schemei de personal la Parchetul General a scăzut drastic din 2020 până în prezent, acum suntem la 43% și încă se mai reduce, de la 1 februarie. Practic, la Parchetul General suntem într-o situație de forță majoră. Vreau să vă amintesc că – datele sunt de altfel disponibile pe site-ul CSM – la Parchetul General în anul 2020, pe 7 februarie, gradul de ocupare era 82,2%. Trei ani mai târziu, acum, gradul de ocupare tinde spre 40%. Este evident că nu poți face aceeași muncă, nici cantitativă, nici calitativă, în astfel de condiții de forță majoră(…)
La nivelul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel scăderea este de la 86% la 73%, deci o scădere procentuală de 13%. Dar situația diferă foarte mult de la o circumscripție la alta(…) La Caraș este sub 50%(…) Luat în cifre rotunjite, noi suntem la nivelul de peste 750 de posturi vacante de procuror în Ministerul Public. 750 dintr-un total de 3000”.
”La Parchetul General am avut în iunie 2022 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu 2 plus unul ( pentru unul am primit hotărârea CSM în ianuarie)” a mai spus Scutea, adăugînd că aceștia au de rezolvat 1700 de dosare.
Exclusiv
MAI: Operațiunea „achiziții fantomă” pe bani publici – Incompetența, scuza universală și furtul la drumul mare din bugetul național!
Se pare că la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), „transparența” este un cuvânt scos din dicționar și înlocuit cu un jargon specific: „eroare umană”, „volum mare de muncă” și „personal insuficient”. Acestea sunt perlele de înțelepciune cu care demnitarii MAI încearcă să acopere un dezmăț financiar de proporții, scos la iveală, culmea, de însăși Curtea de Conturi și expus public de Sindicatul Europol. Ceea ce trebuia să fie o chestiune de rigoare și legalitate, a devenit o farsă tragică, pe banii contribuabililor.
I. Opacitatea, noul standard al achizițiilor MAI: „Cine are ochi să vadă, să Nu spună!”
Adevărul crud, pe care Curtea de Conturi l-a pus pe tapet și pe care Sindicatul Europol îl detaliază, este că două dintre direcțiile cheie ale MAI – Direcția Achiziții Publice (DAP) și Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației (DGCTI) – au sfidat legea cu o nonșalanță demnă de o trupă de circari. Au încălcat flagrant normele privind transparența, „uitând” să publice, în termenul legal de 30 de zile, anunțurile de atribuire pentru o serie de contracte subsecvente. Și nu vorbim despre mizilicuri, ci despre înțelegeri de „mare valoare”, desigur, cu detalii învăluite în misterul absolut al incompetenței instituționalizate. Banii publici, destinați proiectelor naționale finanțate din fonduri europene, par să fi intrat într-o gaură neagră birocratică, acolo unde ochii publicului nu au voie să pătrundă.
II. Operațiunea „eroare umană”: Scuze de grădiniță, impact de buget național
Când te-ai aștepta la justificări serioase, la analize profunde și la măsuri corective, MAI-ul, condus de facto de domnul Despescu, ne servește un cocktail de scuze infantile. „Eroare umană”, „volum mare de muncă” și, cireașa de pe tort, „personal insuficient”. Ne imaginăm deja birourile MAI pline de angajați epuizați, copleșiți de munca titanică de a nu face nimic conform legii, sau, mai rău, de a ascunde ceea ce trebuia să fie public. Aceste pretexte, atât de fragile încât s-ar sparge la o adiere de vânt, nu fac decât să confirme ceea ce știm deja: ministerul este o carcasă găurită de ineficiență, incapabil să gestioneze cu profesionalism și responsabilitate fondurile ce ar trebui să servească cetățenii.
III. Despescu, maestrul (In)vizibil al transparenței: Când banii publici se evaporă în „bună-credință”
Acceptarea unor astfel de scuze penibile nu doar că ne insultă inteligența colectivă, dar ridică semne de întrebare grave. Despre ce capacitate instituțională vorbim, când „eroarea umană” devine o politică de stat? Unde este „buna-credință” când zeci sau sute de milioane de euro dispar în opacitate? Și mai ales, cum se respectă principiile de legalitate și responsabilitate în cheltuirea banilor publici când instituțiile statului preferă să se ascundă în spatele unor alibiuri demne de bancurile cu Bula? Este limpede că la MAI, legea și transparența sunt simple sugestii, nu obligații, iar banul public este un fond de distracție pentru „greșeli” și „volum mare de muncă”.
IV. Alibiul perfect pentru orice polițist (marca MAI): „Scuze, dom’ profesor, am avut volum mare de muncă!”
Și ca tacâmul să fie complet, ni se oferă o soluție genială, o „descoperire” ce va revoluționa justiția disciplinară din România! Articolul ne sugerează, cu un sarcasm amar, să reținem aceste „scuze” divine. De acum înainte, orice polițist prins cu nereguli, de la mici abateri până la fapte mai grave, va avea la dispoziție o justificare imbatabilă, oferită chiar de propria conducere: „Am avut un volum mare de muncă, domnule, și am suferit de o eroare umană!”. Mulțumim, MAI, pentru acest „ghid de exonerare” – cel puțin, incompetența voastră monumentală va fi utilă măcar la nivel individual!
În concluzie, MAI demonstrează încă o dată că este un minister al „afacerilor” (ne)interne, în care banul public se transformă în fum, iar transparența este o iluzie scumpă. O instituție ce ar trebui să garanteze ordinea și legalitatea, devine un exemplu grăitor de dispreț față de ambele. Păcat că factura o plătim tot noi, cetățenii de rând. (Cerasela N.).
Exclusiv
ICCJ, „profesorul” de drept al națiunii, dă note mici și pătrățele „elitei” juridice din MAI! Incompetența pe bani publici, elevată la artă!
Scena este deja familiară: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), bastionul suprem al justiției românești, a fost nevoită, din nou, să-și suflece mânecile și să corecteze erorile flagrante ale celor care ar trebui să fie apărătorii legii în Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De la „elita” juridică a ministerului, ne-am trezit cu o serie de argumente atât de subțiri încât ar fi putut trece drept bancuri proaste, dacă nu ar fi fost vorba de drepturi fundamentale și de bani publici. Din fericire, există o voce lucidă și extrem de bine informată care expune aceste derapaje: Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul, un om care pare să înțeleagă legea mult mai bine decât departamente întregi de „specialiști” din MAI.
I. Genialitatea „elitelor” MAI: Când un refuz categoric Nu este act administrativ (in mintea lor)
Imaginați-vă următorul scenariu, propus cu toată seriozitatea de juriștii centrali ai MAI: o soluție la o contestație, prin care se refuză dreptul unui om, nu ar fi, chipurile, un act administrativ! O interpretare atât de… inovatoare, încât ar putea concura cu ideea că gravitația este doar o sugestie. Această aberantă teorie, pe care Emil Pascut a „desființat-o cu contra-argumente solide” (conform propriei sale declarații), a fost avansată cu seninătate în dosarele Josanu și Canarau. Așadar, la MAI, deciziile care îți pot schimba viața nu intră în categoria actelor administrative, ci probabil în cea a „iluziilor optice” sau a „glumelor proaste”, rămase fără răspundere legală.
II. Coincidența miraculoasă: ICCJ are aceeași părere cu… Emil Pascut!
Și tocmai când credeai că nu poate fi mai amuzant (sau mai tragic), intervine Înalta Curte! Printr-un comunicat publicat la 9 februarie 2026, ICCJ a tranșat definitiv această dispută demnă de o parodie juridică. În ședința din 9 februarie 2026, Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii a adoptat Decizia nr. 2 în dosarul nr. 2242/1/2025. Și ghici ce? ICCJ a stabilit negru pe alb că:
„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, decizia motivată a șefului unității ierarhic superioare, prin care se dispune respingerea contestației, ca neîntemeiată sau ca tardiv introdusă, precum și menținerea sancțiunii aplicate reprezintă un act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.”
Așadar, ICCJ a confirmat, punct cu punct, ceea ce Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul susținea cu argumente logice și juridice impecabile. Se pare că logica elementară și respectarea legilor fundamentale sunt apanajul sindicatelor, nu al „elitelor” ministeriale.
III. Istoria se repetă: MAI, abonat la repetenție – la drept administrativ
Și ca dovada că incompetența la MAI nu este o excepție, ci o regulă, Emil Pascut ne reamintește că nu este prima dată când ICCJ intervine pentru a pune lucrurile în ordine. O altă decizie de reper, Decizia 191/2025, a stabilit deja că obligația de audiere este fundamentală, iar nerespectarea ei atrage nulitatea sancțiunii disciplinare. O altă „lecție” de drept administrativ pe care „elita” juridică a MAI a ratat-o cu brio, costând, desigur, contribuabilul român timp, nervi și bani în procese interminabile.
IV. Concluzie: Când dreptul devine o sfidare și cetățeanul o jucărie a incompetenței
Ceea ce asistăm este mai mult decât o simplă „eroare de interpretare”. Este o sfidare continuă la adresa principiilor de drept, a transparenței și a bunului simț. Faptul că MAI, o instituție fundamentală a statului, se lasă constant corectată de cea mai înaltă instanță, demonstrează o problemă sistemică de incompetență sau, mai grav, de rea-credință. Iar în timp ce „elita” juridică își continuă jongleriile semantice, polițiștii și cetățenii de rând sunt cei care plătesc prețul pentru acest circ. Este timpul ca aceste „lecții” primite de la ICCJ să se transforme în măsuri concrete și în responsabilitate, nu doar în titluri de comunicate oficiale. Altfel, vom continua să avem o justiție la vârf care corectează, și o administrație la bază care, pur și simplu, refuză să învețe. (Cristina T.).
Featured
Dezvăluiri de cazemata! Cum Ministrul Miruță a făcut praf secretele NATO și a trimis militarii în somaj tehnologic
În adâncurile Ministerului Apărării, sub ochii vigilenți (sau, mai degrabă, lipsiți de vigilență) ai ministrului USR Radu Miruță, s-a petrecut o „revoluție” a transparenței care riscă să ne coste mai mult decât o simplă amendă la buget. Conform dezvăluirilor incendiare publicate de Cotidianul Național, sub semnătura incisivă a jurnalistei Claudia Marcu, „excelența” sa ministerială a reușit performanța rară de a transforma secretele militare într-o carte deschisă, iar pe militarii noștri – eroi ai frontului invizibil – în niște chiriași fără casă!
Genialitatea strategică a lui Miruță: Secretele NATO, direct pe sticlă!
Când alții se chinuie cu cifruri și protocoale stricte, ministrul USR, Radu Miruță, a găsit o scurtătură genială: „Ce atâta secretomanie?” pare să fi fost mantra care l-a ghidat. Așa se face că, dintr-o singură mișcare strategică, numărul militarilor români detașați la Cartierul General NATO de la Bruxelles și la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) a trecut de la „informații clasificate strict secrete” la „detalii de interes public” în proiectul de modificare a HG 172/2003.
Unde, odinioară, anexe criptice ascundeau date esențiale – comunicabile doar instituțiilor cheie precum MAE, SRI sau SIE – acum, totul e la vedere! Un număr maxim de 27 de posturi la NATO, cu posibilitate de majorare la 36, plus încă 15 la SHAPE, toate frumos imprimate pentru oricine dorește să le admire. Domnul ministru a decis, prin proiectul său de act normativ, că structura organizatorică și de posturi se „elaborează de Statul Major al Apărării și se aprobă de ministrul Apărării Naționale”, în loc să rămână îngropate în anexele clasificate, conform legii. Nu ne rămâne decât să așteptăm și lista cu adresele personale ale militarilor, pentru o „transparență” deplină!
Patriotismul la preț de chirie: Militarii români, evacuați de sistem!
Și dacă spargerea secretelor era doar un accident de parcurs, sau o viziune avangardistă asupra securității naționale, aflăm că geniul ministerial a reușit să golească bazele noastre NATO și printr-o metodă mai… pragmatică: tăierea bugetului! În timp ce domnul ministru desclasifică efective, militarii români de la Bruxelles și Mons se confruntă cu o realitate cruntă. Conform aceluiași articol din Cotidianul Național, chiriile alocate personalului, înghețate la nivelul anului 2009 (ultima actualizare a pragului, de 2.000 euro), au devenit o glumă proastă într-o Belgie inflaționistă.
O sumă de 2.000 de euro în 2009 valorează azi, din cauza unei inflații de 48,85%, cât o mână de nuci, adică 2.976,95 euro în 2025 – dar compensația militarilor a rămas neschimbată! Rezultatul? „Sărăcia a golit bazele militare”, titrează ziarul. Cu doar 66% din posturile de la SHAPE ocupate (10 funcții din 15) și cu doar 3 cadre militare înscrise pentru 7 funcții vacante în 2026, viitorul arată sumbru. MApN însuși recunoaște că „este de așteptat ca cel puțin o parte din personalul RSMAp să întocmească rapoarte de repatriere anticipată” dacă pragul nu este eliminat. Se pare că ministrul Miruță, în loc să protejeze secretele, a preferat să ne lase fără soldați la post, transformați în „clandestini” ai pieței imobiliare belgiene!
O tragedie numită transparență? Sau simplă incompetență crudă?
Întrebarea care planează acum deasupra Ministerului Apărării nu mai este „Ce atâta secretomanie?”, ci „Cât de multă incompetență putem suporta?”. Radu Miruță, ministrul care trebuia să vegheze la siguranța națională, a reușit o „dublă” de senzație: a dezgolit numeric forțele românești din inima NATO și, în același timp, le-a subminat moralul și existența, lăsându-le să se lupte cu chiriile.
Soluția „deșteaptă” a MApN, de a propune eliminarea pragului și aprobarea baremului lunar de cazare pe baza costurilor medii din piață, la propunerea șefului Statului Major al Apărării, vine ca o plasă de siguranță aruncată după ce parașuta era deja ruptă. Dar cine mai are încredere într-un sistem care, în numele unei „transparențe” dubioase, expune date vitale și, simultan, își abandonează proprii oameni? Poate că la următoarele alegeri, domnul ministru va „clasifica” mai bine prioritățile: securitatea națională și bunăstarea militarilor, nu exerciții de imagine penibile!
-
Featuredacum 4 zile„Justițiarul” anticorupție, prins cu mâța în sac: „Stegarul din Ciorani”, demascat ca hoț de curent electric
-
Exclusivacum 3 zilePrecedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
-
Exclusivacum o ziSPITALUL GROAZEI: BILANȚUL UNEI CĂDERI LIBERE ÎN ABISUL INDOLENȚEI ȘI AL CORUPȚIEI
-
Featuredacum 3 zilePolițiștii, sub asediul birocrației: Direcția Medicală MAI respinge concediile medicale transmise prin corespondență
-
Exclusivacum 4 zileBătălie fără precedent: Sindicatul Diamantul, in justiție impotriva criteriilor secrete din MAI care reduc majorările „Bayraktar”
-
Exclusivacum o ziBomba oficială a Curții de Conturi detonată de Incisiv de Prahova: Antigrindina, MAFIA cu acte „fantomă”, deficit de 260 de MILIOANE și plan de HOȚIE până în 2040! (Cu ștampilă și etc.-uri!)
-
Exclusivacum o ziCoca-Cola, dulce-amară! Rețeta (ne)secretă a dezastrului: Cum „șocul fiscal” devine paravan pentru o corporație putredă de management defectuos
-
Exclusivacum 4 zileMinciuna s-a inecat în Sebeș: Poliția Caraș-Severin deconspiră o tentativă de mușamalizare a unui accident cu alcool la volan



