Featured
Dan Vîlceanu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Investițiile în turism și cultură sunt o componentă importantă în PNRR”
Exclusiv
Corpul de Control a aterizat în nor: „Mafia antigrindină” prinsă cu racheta în buget și fără lege în cer. Incisiv de Prahova și fermierii au avut dreptate, oficial. (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA, DIN „PAMFLET” ÎN PROBĂ OFICIALĂ
Ceea ce autoritățile au încercat ani de zile să vândă drept „panică locală”, „teorii conspiraționiste” și „pamflete” s‑a transformat, printr‑un document cu antet guvernamental, în realitate oficială.
Raportul Corpului de Control al prim‑ministrului (CCPM) privind Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) confirmă, punct cu punct, dezvăluirile ziarului de investigații Incisiv de Prahova și acuzațiile fermierilor prahoveni:
- sistem construit pe bani publici și promisiuni,
- eficiență nedovedită,
- lipsă de studii de impact,
- licențe acordate în afara unui cadru competitiv,
- omologări neterminate,
- cheltuieli masive cu „paza norilor” în loc de protecția recoltelor.
Tot ce statul cataloga drept „exagerări” a devenit, în limbajul sobru al Corpului de Control, constatare.
PROGRAMUL FĂRĂ PROGRAM: 39% REALIZAT, 100% PLĂTIT
Potrivit sintezei CCPM (pag. 1 din documentul Corpului de Control al prim‑ministrului):
- Programul SNACP 2010–2024 a fost realizat în proporție de aproximativ 39%,
- nicio unitate de creștere a precipitațiilor din cele două prevăzute la CZC Moldova și CZC Muntenia nu a fost finalizată,
- niciun grup de combatere independent nu a fost realizat,
- omologarea celor 6 unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată.
Exact ce scria Incisiv de Prahova: program prelungit la infinit, bani curgând la timp, rezultate rămase la faza de „în lucru”.
După finalul programului aprobat prin HG nr. 256/2010, adică după 2024, nu a mai fost aprobat niciun program nou prin H.G., deși Legea nr. 173/2008 cere explicit un astfel de cadru. Consecință:
- din 2025 nu s‑au mai făcut intervenții active în atmosferă,
- dar infrastructura a fost plătită regește „în conservare și pază”.
În 2025, CCPM consemnează:
- cheltuieli totale: 94,167 milioane lei (până la 30.11.2025),
- din care: 8,357 milioane lei cheltuieli de personal,
- și 80,937 milioane lei pentru „conservare și pază” a unei infrastructuri care nu a tras nici măcar o rachetă.
Incisiv de Prahova scria deja, pe baza Raportului AASNACP 2025, că sistemul a ajuns „șomaj tehnic de lux”:
zero trageri, aproape sută la sută execuție bugetară.
Acum, Corpul de Control semnează sub această realitate.
LICENȚE FĂRĂ CONCURENȚĂ, MAFIE CU CONTRACT UNIC
CCPM confirmă oficial ceea ce fermierii și jurnaliștii au numit „mafia antigrindină”:
- licențele de operare și selecția operatorului licențiat pentru SNACP s‑au făcut în afara unui cadru competitiv,
- serviciile de operare/cercetare (2022–2024) au fost atribuite, prin negociere și acorduri‑cadru, unui singur operator pentru fiecare UCCG,
- criteriile de selecție din HG nr. 601/2009 au fost făcute în contradicție cu Legea nr. 173/2008, limitând concurența doar la persoane juridice române, deși legea permite și operatori străini.
Pe românește:
„concursul” s‑a făcut cu ușa încuiată, iar câștigătorul era deja înăuntru.
Ce scria Incisiv de Prahova ca pamflet – „mafia antigrindină, la buton” – e tradus de CCPM în limbaj administrativ: premise clare de limitare a concurenței.
ȘTIINȚĂ FĂRĂ STUDII: STATUL TRAGE LA NORI ÎN ORB
Fermierii din Prahova și ziarul Incisiv de Prahova au acuzat ani la rând că:
- nu există studii independente de impact asupra mediului și precipitațiilor,
- nu există monitorizare reală a efectelor intervențiilor în nori,
- sistemul funcționează pe principiul „crede și nu cerceta”.
Corpului de Control al prim‑ministrului confirmă:
- nu au fost contractate serviciile de evaluare a impactului asupra mediului și asupra regimului de precipitații (pct. 6 din sinteză),
- realizarea acestui studiu este declarată chiar de CCPM ca „necesară pentru reluarea intervențiilor în județul Prahova”, suspendate prin Ordinul MADR nr. 300/26.07.2024,
- între 2022–2025, AASNACP nu a achiziționat servicii de monitorizare a activității UCCG, încălcând direct art. 18 alin. (6) din Legea 173/2008 (pct. 7).
Consecință, scrisă negru pe alb de CCPM:
„neverificarea eficienței și atestarea calității activității de intervenții active în atmosferă în scopul utilizării unei aprecieri calitative independente a activității, credibilă și opozabilă”.
Exact ce întreba fermierul în câmp:
„De unde știți că ajutați, dacă nu măsurați nimic?”
Răspunsul oficial al statului, prin Corpul de Control:
Nu știm. Nici n‑am verificat. Nici nu evaluează nimeni independent.
CÂND PAMFLETUL DEVINE PROCES‑VERBAL: COMISIA PENTRU MEDIU ȘI CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ
Nu doar CCPM confirmă dezvăluirile Incisiv de Prahova și ale fermierilor.
- Comisia pentru Mediu a Senatului (document nr. LXXII/37/13.05.2025, semnat Gabriela Crețu) recunoaște:
- lipsa transparenței,
- insuficiența datelor științifice,
- controverse reale privind iodura de argint, solul, apa și regimul ploilor,
- necesitatea suspendării tragerilor în absența unui studiu științific independent,
- cadrul normativ învechit și lipsa implicării reale a comunităților agricole.
- Curtea de Conturi a României, în adresa nr. 39458/24.07.2026, plus rapoartele sale de audit:
- confirmă neclaritatea și artificialitatea celor 2,3 milioane ha „protejate” an de an,
- constată neutilizarea coerentă a datelor APIA și lipsa delimitării reale a suprafețelor agricole,
- arată că eficiența fizică a sistemului nu este dovedită, ci doar declarată generic,
- consemnează că recomandările de audit (actualizare studii de mediu, evaluare impact, clarificare suprafețe, transparență costuri) nu au fost respectate, abaterile persistând.
Ce a scris Incisiv de Prahova în articolele despre:
- „hectarele de carton”,
- banii tocați pe „pază și conservare”,
- bilanț de mediu din 2007 folosit pentru un program împins până în 2040,
este acum confirmat, capitol cu capitol, de Curtea de Conturi și Comisia pentru Mediu.
2025: FĂRĂ RACHETE, CU RECOLTE RECORD. MITUL „FĂRĂ NOI MURIȚI” SE PRĂBUȘEȘTE
Datele Direcției Agricole Prahova (invocate de Incisiv de Prahova și în scrisoarea fermierilor) arată că:
- în 2025, anul în care sistemul antigrindină NU a funcționat:
- grâul – cea mai bună producție din seria 2014–2025,
- rapița – cea mai bună producție din aceeași serie,
- orzul și legumele de câmp – valori foarte ridicate,
- floarea‑soarelui – în jurul mediei multianuale.
Nimeni nu spune că lipsa rachetelor a produs recoltele record.
Dar propaganda oficială „fără sistem, Prahova moare” e făcută praf chiar de statisticile statului.
Analiza pagubelor de grindină:
- ani cu sistem „la maximum” – au existat pagube serioase,
- ani cu sistem oprit parțial sau total (2024–2025) – nu se vede nicio explozie de dezastre.
Pe grindină nu se vede „semnătura științifică” a sistemului.
Pe buget, în schimb, se vede clar.
TÁNCZOS BARNA, CU RACHETA LA TV, CONTRA TUTUROR DOCUMENTELOR OFICIALE
În timp ce:
- Comisia pentru Mediu cere:
- studii independente,
- cadru legislativ nou,
- consultare cu fermierii,
- Curtea de Conturi consemnează:
- nerespectarea legii,
- ignorarea recomandărilor,
- raportări cu lacune grave,
- CCPM confirmă:
- lipsa studiilor de impact,
- lipsa monitorizării independente,
- licențe acordate în afara unui cadru competitiv,
fostul ministru interimar al Agriculturii și actualul vicepremier Tánczos Barna continua să ceară, public:
- repornirea sistemului „ca să facem studii”,
- promovarea „noilor tehnologii” prin H.G. „pe termen scurt”,
- bătaia de joc cu replica: „nu e corect ca fermierii din Prahova să decidă pentru Călărași”.
Realitatea documentelor e alta:
- fermierii din Prahova nu au cerut să decidă pentru alt județ,
- au cerut ca nimeni să nu mai decidă peste capul lor:
- fără studii independente,
- fără transparență,
- fără răspundere asumată.
Acum, prin raportul Corpul de Control al prim‑ministrului, chiar statul confirmă că fermierii au avut dreptate să spună:
„Nu suntem cobai. Nu mai trageți în nori pe banii și pe recoltele noastre.”
INCIDENTE CU RACHETE, FĂRĂ VINOVAȚI. COSTURI, DA; RĂSPUNDERE, NU
CCPM mai consemnează (pct. 9–10):
- nu au fost întreprinse demersuri reale pentru a stabili cauzele incidentelor produse de rachetele antigrindină,
- nu s‑a stabilit dacă problemele au fost de fabricație sau de operare,
- nu a fost identificată persoana juridică ce trebuia să suporte costurile de remediere,
- nerespectarea clauzelor contractuale de către operatori a dus la expirarea unor rachete,
- costurile cu prelungirea valabilității lor au fost puse în cârca AASNACP – adică tot în bugetul public.
Pe scurt:
- când racheta cade prost sau expiră,
- bugetul plătește,
- operatorul merge mai departe,
- AASNACP se face că plouă.
Exact tiparul descris de Incisiv de Prahova: nimeni nu răspunde, dar toți încasează.
CONSILII CARE NU SE ÎNTRUNESC, LEGI CARE NU SE APLICĂ, RECOMANDĂRI ARUNDATE LA COȘ
Corpul de Control mai notează:
- consiliile consultative de pe lângă AASNACP și centrele zonale nu s‑au întrunit anual, deși acest lucru e prevăzut expres în Anexa 3.E la HG nr. 601/2009 (pct. 8),
- recomandările CCPM au fost transmise instituțiilor competente, tocmai pentru că abaterile sunt grave și sistemice.
Pe de altă parte, Curtea de Conturi arată clar că:
- multe dintre recomandările sale anterioare nu au fost implementate,
- abaterile și vulnerabilitățile persistă.
Fermierii, în scrisoarea lor deschisă, cereau:
- audit independent,
- transparență totală asupra registrelor de trageri, datelor radar, contractelor, costurilor,
- oprirea oricărei extinderi sau schimbări de tehnologie până la:
- studii de impact reale,
- clarificarea răspunderii,
- consultarea fermierilor.
Acum, prin CCPM, Curtea de Conturi, Comisia pentru Mediu și prin răspunsurile ANM și AASNACP, statul ajunge – forțat de propriile documente – exact în punctul fermierilor:
fără știință adevărată, fără lege respectată și fără transparență, sistemul nu are legitimitate.
FERMIERII PRAHOVENI: DIN „ISTERICI” ÎN MARTORI‑CHEIE AI ADEVĂRULUI
Fermierii prahoveni, organizați prin Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (președinte Adrian Mocanu), au spus:
- 93% dintre ei resping reluarea tragerilor,
- nu acceptă să fie material de laborator într‑un experiment atmosferic fără studii,
- cer:
- audit extern,
- studii independente de impact asupra mediului, precipitațiilor și economiei agricole,
- transparență asupra „hectarelor protejate” și a costurilor reale,
- consultarea comunităților agricole înainte de orice intervenție în atmosferă,
- răspundere administrativă, civilă și patrimonială pentru decidenții care au ignorat legea și recomandările Curții de Conturi.
Azi, odată cu publicarea sintezei Corpului de Control al prim‑ministrului, fermierii nu mai sunt „isterici” sau „anti‑știință”.
Sunt exact ceea ce Incisiv de Prahova a numit consecvent:
Fermierii: eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului.
CONCLUZIE: ARGINT ÎN NORI, PLUMB ÎN BUGET, DOVEZI ÎN RAPOARTE
Puse cap la cap:
- scrisoarea deschisă a fermierilor din Prahova,
- dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova,
- documentul Comisiei pentru Mediu a Senatului (LXXII/37/13.05.2025),
- adresa Curții de Conturi nr. 39458/24.07.2026 și rapoartele de audit,
- răspunsurile oficiale AASNACP și ANM,
- sinteza Corpului de Control al prim‑ministrului asupra AASNACP,
desenează același portret:
- un Sistem Național Antigrindină:
- construit pe un program realizat doar în proporție de 39%,
- fără omologări finalizate,
- fără studii de impact și fără monitorizare independentă,
- cu licențe și contracte acordate în afara unui cadru concurențial real,
- cu 2025 – an fără nicio tragere, dar cu aproape 100 de milioane de lei cheltuiți,
- cu 2,3 milioane ha „protejate” mai mult pe hârtie decât pe câmp,
- cu recomandări ale Curții de Conturi și ale Corpului de Control ignorate,
- cu fermieri transformați în cobai fără acord și fără informație.
Ce părea, la început, doar „argint în nori și plumb în minciuni”, devine azi dosar de nelegalitate, incompetență și nepăsare.
Iar ceea ce puterea a încercat să discrediteze drept pamflet este, prin actele oficiale ale statului român, confirmat ca adevăr documentat:
Incisiv de Prahova și fermierii prahoveni au avut dreptate.
Restul e doar argint în nori, plumb în buget și multă, prea multă ceață în capetele celor care au crezut că satul românesc e laboratorul lor, iar norii – jucăria lor pe bani publici.
-
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.
- Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni.
(Cristina T.).
Exclusiv
Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
Justiția română, sufocată de… o plângere „de complexitate medie”
În România, nu marile rețele de crimă organizată pun justiția în genunchi, ci o plângere penală de „complexitate medie”. Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cazul halucinant al plângerii formulate de Vitalie Josanu împotriva unor funcționari din DGPI, plângere care a reușit performanța să zacă un an prin sertare, să fie plimbată ritualic între parchete și, în final, să intre la „terapie intensivă” procedurală.
Judecătorul, analizând cererea contestatorului, constată, doct, că nu poate fi primită. Motivul? Nu pentru că n-ar exista plângere, nu pentru că n-ar exista fapte, ci pentru că, între timp, dosarul a intrat în aparate: sistemul, brusc, a început să dea semne de viață. Dar abia după ce s-a formulat o nouă plângere, specială, pentru tergiversarea cauzei.
10.02.2025: Ziua în care plângerea lui Josanu a obosit Ministerul Public
La data de 10.02.2025, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înregistrează, sub nr. 1898/VIII/1/2025, plângerea penală a lui Vitalie Josanu împotriva funcționarilor DGPI. Omul reclamă fapte grele:
- abuz în serviciu – art. 297 alin. 1 Cod penal,
- fals intelectual – art. 321 alin. 1 Cod penal,
- art. 13² din Legea nr. 78/2000 – clasicul accesoriu pentru fapte cu parfum de corupție.
Te-ai aștepta ca, la un asemenea meniu, procurorii să sară din scaun. În realitate, doar „privitul dosarului” le-a consumat, cum remarcă mușcător Sindicatul „Diamantul”, o cantitate suspect de mare de energie. Cazul e etichetat cu delicatețe birocratică drept având „complexitate medie”. Adică nici banal, nici complicat – exact nivelul la care începe lenea cronică.
Plimbare cu escortă: de la Sectorul 6 la DIICOT – și invers, dacă se poate

După un somn sănătos, urmează momentul marilor mișcări… de hârtii.
La data de 28.04.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 București emite o ordonanță prin care declină cauza către DIICOT – Structura Centrală. Dosarul pleacă la drum, înregistrat acolo la data de 09.05.2025. Nimic spectaculos: încă o mapă schimbă biroul, încă un grefier se ridică de pe scaun.
Apoi, pe 15.05.2025, Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT Structura Centrală emite ordonanța nr. 2275/165/P/2025, prin care dispune începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor indicate de Josanu: art. 297 alin. 1 C. pen., art. 321 C. pen. și art. 13² din Legea 78/2000.
După un an de zăcut și plimbat, dosarul face primul pas: nu anchetăm încă pe cineva anume, ci, în stilul clasic, „în rem”. Adică „anchetăm fapta”, nu oamenii. Funcționarii DGPI pot răsufla ușurați: încă nu le strică nimeni ziua cu calitatea de suspect.
20.05.2025: Josanu, audiat. Sistemul face febră musculară de la atâta activitate
La data de 20.05.2025, autorul plângerii, Vitalie Josanu, este audiat. Un eveniment istoric: cineva chiar vorbește într-un dosar care aproape intrase în moarte clinică.
A doua zi, pe 21.05.2025, un organ de cercetare penală este împuternicit să efectueze acte de urmărire penală. Se semnează, se deleagă, se parafează. Nimeni nu sare garduri după infractori, dar se sare din nou peste un prag psihologic: s-a mai pus o semnătură în dosar.
Pe 25.05.2025, se emite o ordonanță de delegare. Ancheta, simbolic, prinde carne pe oase: cineva, undeva, e însărcinat să facă ceva. Ce anume? În principal, să scrie adrese.
27.05.2025 – 29.05.2025: „Cine sunt funcționarii?” – întrebare grea, demnă de un roman polițist
La data de 27.05.2025, este emisă o adresă către DGPI, pentru identificarea funcționarilor vizați de plângere. După un an de dosar mort, sistemul descoperă întrebarea fundamentală: „pe cine anchetăm, concret?”.
DGPI răspunde la data de 29.05.2025. Se confirmă ceea ce știa toată lumea de la început: există funcționari, au nume, au funcții, au dosare de personal. Dar până să ajungă aceste evidențe banale în mapa dosarului, a fost nevoie de timp, hârtie, ștampile și, evident, tone de energie intelectuală consumată doar din „privitul dosarului”.
Iunie 2025: Ridicarea copiilor de înscrisuri – marele efort logistic
Intrăm în luna iunie, luna în care, pentru prima oară, justiția se ridică din pat.
La 04.06.2025, se emite o ordonanță de ridicare de copii de pe înscrisuri. Nu vorbim despre percheziții spectaculoase, nu apar mascați, nu sar televiziunile la ușă. Se cer, modest, niște copii de documente.
La 10.06.2025, se întocmește procesul-verbal de ridicare a înscrisurilor. Hârtiile ajung, în sfârșit, la dosar. După atâtea luni de vegetație, dosarul începe să prindă greutate fizică, dacă tot nu excelează la conținut procedural.
Urmează alte adrese, relații solicitate, eventual instituții gen CNSAS, MApN, sau alte structuri – tot lanțul birocratic clasic activat pentru a confirma, cu sute de hârtii, ceea ce se știa din prima zi: că în DGPI există funcționari care, potrivit plângerii lui Josanu, ar fi comis fapte prevăzute de Codul penal și Legea 78/2000.
Judecătorul constată: cererea nu poate fi primită. Justiția, în schimb, poate fi scuipată în față
În final, în hotărârea de cameră preliminară, judecătorul reține, cu aer tehnic, că:
- plângerea penală a lui Vitalie Josanu a fost înregistrată la 10.02.2025;
- cauza a fost declinată la 28.04.2025 către DIICOT – Structura Centrală, înregistrată la 09.05.2025;
- la 15.05.2025 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem;
- au fost efectuate acte: audierea lui Josanu (20.05.2025), împuternicirea organului de cercetare penală (21.05.2025), ordonanța de delegare (25.05.2025), adresa la DGPI (27.05.2025), răspunsul DGPI (29.05.2025), ordonanța de ridicare de copii de înscrisuri (04.06.2025), procesul-verbal de ridicare (10.06.2025) ș.a.m.d.
Pe scurt: sistemul a mișcat. Cu viteza unui melc în comă, dar a mișcat. Și, pentru că s-au făcut „demersuri”, cererea de sancționare pentru tergiversare devine, brusc, inadmisibilă. Că doar nu poți acuza tergiversare într-un dosar în care, după ce ai țipat că stă degeaba, apar în grabă câteva foi la dosar.
Plângere la ATI: pacientul trăiește, dar e ținut în viață de hârtie
Cazul relatat de Sindicatul „Diamantul” arată o realitate cinică:
- un an de zăcut al plângerii penale,
- plimbarea între parchete ca unic sport național al dosarelor,
- activare bruscă abia după plângerea pentru tergiversare,
- o succesiune de acte procedurale minimalist-igienice, făcute strict cât să se poată spune „se lucrează”.
Nu avem o anchetă reală, ci o resuscitare de fațadă. Un cordon de perfuzii birocratice ține în viață dosarul, în timp ce funcționarii DGPI, semnalați expres de Josanu, rămân bine-mersi, protejați sub cupola „în rem-ului” etern.
Concluzie: procurori epuizați de privit dosare, nu de făcut justiție
În loc să fie un instrument ferm împotriva abuzului în serviciu și falsului intelectual, justiția română se prezintă, în acest caz, ca un fel de salon de convalescență pentru dosare sensibile:
- dosarul lui Vitalie Josanu împotriva funcționarilor DGPI a fost lăsat să putrezească până când s-a reclamat oficial tergiversarea;
- imediat, sistemul a simulat activitatea printr-o serie de acte tardive, dar suficiente ca să dea bine pe hârtie;
- iar judecătorul, cu calm tehnic, constată că „nu se poate primi” cererea, pentru că – ce surpriză – se fac totuși acte în cauză.
Pamfletul amar al acestui caz, relatat pe baza documentelor oficiale și a dezvăluirilor Sindicatului „Diamantul”, e simplu: în România, justiția nu e neapărat oarbă. E doar foarte, foarte obosită. Mai ales când trebuie să atingă, fie și cu vârful pixului, un dosar în care apar, neplăcut, trei cuvinte: DGPI, abuz, fals. (Cristina T.).
Featured
Eroism dincolo de datorie: Trei polițiști din Olt au intrat în flăcări pentru a salva o viață
O intervenție dramatică a avut loc în localitatea Iancu Jianu, unde trei agenți de poliție și-au riscat viața pentru a extrage un bărbat imobilizat dintr-o locuință cuprinsă de un incendiu violent.
Într-o situație de criză unde fiecare secundă conta, Nicușor, Mihai și Roxana, polițiști în cadrul IPJ Olt, au demonstrat că spiritul de sacrificiu depășește adesea fișa postului. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Română, echipa a intervenit la un imobil aflat în flăcări, fiind informați la fața locului că în interior se află o persoană captivă, aflată în imposibilitatea de a se deplasa.
Curaj la limita exploziei: Lupta contra cronometru printre flăcări și gaze
Fără a ezita în fața pericolului iminent, cei trei polițiști au pătruns în casa inundată de fum și foc. În prima etapă a intervenției, agenții au reușit să identifice și să scoată la exterior două butelii de gaz, eliminând astfel riscul unei explozii care ar fi putut spulbera întreaga structură și ar fi pus în pericol casele învecinate.
Sursa citată precizează că, după asigurarea perimetrului de explozibil, polițiștii au reintrat în interiorul locuinței pentru a finaliza misiunea principală. Victima, un bărbat căzut la pământ și paralizat de teamă și intoxicație cu fum, a fost găsită în mijlocul flăcărilor și extrasă în siguranță de către salvatori.
Prețul salvării unei vieți: Răniți în misiune, dar victorioși în fața morții
Misiunea de salvare nu a fost lipsită de consecințe pentru membrii echipei de intervenție. În timpul manevrelor de extragere a victimei, unul dintre polițiști a suferit o arsură la nivelul brațului. Cu toate acestea, acesta a refuzat să abandoneze misiunea, continuând să asigure zona până când bărbatul salvat a fost preluat de echipajele medicale și incendiul a fost sub control.
Reprezentanții instituției subliniază că, dincolo de simpla relatare a unui incident, acest act reprezintă esența profesiei de polițist. „Adevărata misiune a unui polițist începe acolo unde viața unui om este în pericol”, notează Poliția Română, evidențiind faptul că pentru familia celui salvat, acest gest nu este doar o știre, ci șansa de a-și avea în continuare persoana dragă alături. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 5 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 5 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 3 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 3 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Administratieacum 5 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari



