Exclusiv
Recunoaștere cu acte și legături toxice: Cum mafia deșeurilor medicale își trădează secretele, iar Radu Oprea dansează, în continuare, tango cu impunitatea
Într-un peisaj politic românesc, unde „moralitatea e un accesoriu facultativ, iar responsabilitatea o glumă proastă” – așa cum Incisiv de Prahova a semnalat de nenumărate ori – cortina cade peste un adevărat spectacol al corupției, cu acte semnate, mail-uri incriminatoare și… chiar recunoașteri oficiale! După șușotelile, strigătele și dovezile zdrobitoare aduse de ziarul nostru, acum Consiliul Concurenței a pus punctul pe „i”: cartelul deșeurilor medicale a existat, a funcționat ca o mașinărie bine unsă și, mai mult, unii dintre „greii” pieței și-au asumat faptele.
În centrul acestui vulcan de ilegalități, un nume continuă să pulseze, la fel de toxic: cel al lui Radu Oprea, „maestrul nenorocirilor”, senator PSD și Secretar General al Guvernului. Acum, legăturile sale indirecte, dar profund îngrijorătoare, cu tentaculele acestei mafii sunt confirmate de documentele oficiale, punând sub lupă un sistem pe care pare să-l fi alimentat și protejat.
Spovedania de fier: Stericycle își recunoaște păcatele (și conexiunile toxice)
Documentele Deciziei nr. 100 din 15.04.2025 a Consiliului Concurenței nu lasă loc de interpretări. Stericycle România SRL (redenumită ulterior Sterileco SRL), piesa centrală a cartelului demascat, a semnat și ștampilat, prin reprezentanții săi – domnul Mihai Matei (director general) și domnul John Clesen (administrator) – contracte care conțineau clauze explicite de împărțire a pieței și alocare de clienți în diferite zone geografice. Aceasta nu este o simplă „coincidență”, ci o dovadă clară a unei înțelegeri anticoncurențiale.
Incisiv de Prahova subliniază că aceste contracte au fost încheiate cu alte companii implicate în cartel, precum AKSD România SRL și Bio Hazard SRL, lărgind astfel cercul complicității și confirmând o schemă bine orchestrată:
Tabel 1: Contractele incriminatoare ale Stericycle – Recunoaștere prin semnătură
| Partener Contractual | Data Încheierii | Reprezentant Stericycle | Clauze Cheie | Perioada Implicată | Sursa (Decizia CC) |
|---|---|---|---|---|---|
| AKSD România SRL | 04.01.2016 | Mihai Matei | Împărțire/alocare clienți în zone geografice | 2010-2018 (AKSD) | Paragraful 636, 641 |
| Bio Hazard SRL | 03.01.2013 | John Clesen | Împărțire/alocare clienți în zone geografice | 2013-2018 (Bio Hazard) | Paragraful 636, 643 |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Mai mult, aceleași documente ale Consiliului Concurenței atestă că domnul Mihai Matei, director general al Stericycle, a fost un actor cheie și în corespondența electronică de tip e-mail și WhatsApp, unde se relevă existența unei înțelegeri/practici concertate între Stericycle și Eco Fire SRL cu privire la comportamentul în piață (paragrafele 636, 645). Așadar, nu doar contractele, ci și comunicarea directă confirmă existența cartelului.
Radu Oprea și „Treflă”: Cum tentaculele mafiei ajung direct în buzunarele apropiaților politicianului
Aici intră în scenă Radu Oprea, „maestrul nenorocirilor”. Nu-i de mirare că domnia sa, în timp ce ne „îndulcea” cu mărțișoare cu sare de la Salrom, o companie subordonată Ministerului Economiei, sistemul de gestionare a deșeurilor medicale se prăbușea sub greutatea corupției. Incisiv de Prahova a dezvăluit constant legăturile lui Oprea cu Mihail Ștefănescu, zis „Treflă”, partenerul său de încredere în firme precum Eco Burn și Urban Electric, descris drept „arhitect al haosului” și „jucător central în mafia deșeurilor din România”.
Acum, prin aceste elemente de noutate, pânza de păianjen se completează macabru: Stericycle a achiziționat Guardian Eco Burn SRL în 2011, o firmă precursoare Eco Burn, direct legată de „Treflă”. Astfel, tentaculele mafiei deșeurilor ajung direct la apropiații „maestrului nenorocirilor”, consfințind o conexiune toxică între mediul politic și o grupare infracțională care a deturnat piața gestionării deșeurilor medicale. Indiferența față de siguranța publică, transformată în afacere de familie, se reflectă acum, cu dovezi zdrobitoare, în indiferența față de un domeniu vital pentru sănătatea nației.
Fuziunea fatală: Cum Stericycle a înghițit complicii, dar și răspunderea penală
Strategia de consolidare a Stericycle nu s-a oprit aici. Documentele Consiliului Concurenței arată că, la data de 28.02.2012, Mondeco SRL a intrat în grupul Stericycle printr-o operațiune de vânzare-cumpărare de părți sociale. Ulterior, în anul 2020, Mondeco a fuzionat prin absorbție cu Stericycle, fiind apoi dizolvată. Această mișcare este esențială, deoarece, conform principiilor succesiunii legale și economice, Stericycle a devenit răspunzătoare pentru toate faptele anticoncurențiale săvârșite de Mondeco, din moment ce a absorbit-o integral (paragrafele 649, 655).
Această absorbție transformă Stericycle nu doar într-un gigant de piață, ci și într-un centru de colectare a responsabilității pentru întreaga perioadă a existenței cartelului, consolidând argumentul că Stericycle (sau succesorul său, Sterileco) trebuie să răspundă pentru întreaga rețea de practici ilegale.
Tactici de recunoaștere sau… spălare de imagine? Jocul dublu al gigantului Stericycle
În fața evidenței zdrobitoare, Stericycle (redenumită Sterileco) și Eco Fire au încercat să își atenueze vina. Conform documentelor, ambele companii au solicitat Consiliului Concurenței inițierea discuțiilor pentru a beneficia de un tratament favorabil, ca urmare a recunoașterii faptelor anticoncurențiale (paragrafele 663, 683).
Tabel 2: Cronologia recunoașterii faptelor de către Stericycle (Sterileco) și Eco Fire
| Companie | Acțiune | Data | Rezultat | Sursa (Decizia CC) |
|---|---|---|---|---|
| Sterileco | Solicită inițierea discuțiilor privind tratamentul favorabil | 23.04.2024 | Consiliul Concurenței examinează disponibilitatea. | Paragraful 683 |
| Eco Fire | Solicită inițierea discuțiilor privind tratamentul favorabil | 06.06.2024 | Consiliul Concurenței examinează disponibilitatea. | Paragraful 666 |
| Sterileco | Participă la prima întâlnire clarificatoare, transmite material suplimentar | 10.05.2024 | Primește acces la elementele probatorii. | Paragrafele 684, 686 |
| Eco Fire | Participă la prima întâlnire clarificatoare, transmite material suplimentar | 13.06.2024, 23.07.2024 | Primește acces la elementele probatorii și propune formal recunoașterea. | Paragrafele 667, 668, 669, 674 |
| AKSD | Solicită inițierea discuțiilor, participă la întâlniri, propune formal recunoașterea | 19.07.2024, 24.07.2024, 21.10.2024 | Angajament de a recunoaște faptele anticoncurențiale. | Paragrafele 675, 676, 682 |
| Sterileco | Prezintă informații și date suplimentare | 06.09.2024 | NU a continuat procedura de recunoaștere după ce a fost informată de Consiliul Concurenței despre condiții. | Paragrafele 688, 689 |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Un detaliu extrem de important, relevat de documente (paragrafele 688-689), este că, după ce a prezentat informații suplimentare, Sterileco nu a continuat procedura de recunoaștere. Acest lucru sugerează un joc dublu: o încercare inițială de a atenua consecințele, probabil prin obținerea unui tratament favorabil, dar o retragere strategică în momentul în care s-au conturat clar condițiile și responsabilitățile ce decurgeau din recunoaștere. O decizie ce ar putea avea implicații semnificative pentru amenda finală și pentru percepția publică. În contrast, Eco Fire și AKSD și-au continuat demersurile, ajungând la o viziune comună cu Consiliul Concurenței privind faptele anticoncurențiale (paragrafele 680, 674).
Politica de clemență: O ușă deschisă spre adevăr (și impunitate mascată?)
Procedura de recunoaștere a faptelor este reglementată de art. 57 din Legea concurenței și de Instrucțiunile Consiliului Concurenței, care permit o reducere a sancțiunilor pentru întreprinderile care cooperează. Eco Fire, Sterileco și AKSD au solicitat inițierea acestor discuții (paragrafele 656, 663, 675). De notat este că, în cazul recunoașterii faptelor înainte de comunicarea raportului de investigație, Consiliul Concurenței poate aplica o procedură simplificată, cu posibile reduceri de până la 30% din amenda de bază (paragrafele 657, 660).
Tabel 3: Demersurile de clemență ale Stericycle și Mondeco
| Acțiune Cheie | Data | Actori Implicați | Semnificație | Sursa (Decizia CC) |
|---|---|---|---|---|
| Solicitare număr de ordine pentru clemență | 25.10.2019 | Stericycle România, Mondeco | Primul pas în recunoașterea ilegalităților și solicitarea unui tratament favorabil. | Paragraful 690 |
| Depunere cerere de clemență | 25.11.2019 | Stericycle România, Mondeco | Confirmarea intenției de cooperare cu autoritățile. | Paragraful 691 |
| Supliment la cererea de clemență | 12.02.2020 | Stericycle România, Mondeco | Detalii suplimentare pentru a susține cererea de clemență. | Paragraful 691 |
| Solicitare imunitate de tip A sau B / Reducere amendă | Perioada 2019-2020 | Stericycle România, Mondeco | Încercarea de a obține imunitate totală sau o reducere semnificativă a amenzii, indicând conștientizarea ilegalității. | Paragraful 692 |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Este important de reținut că atât Stericycle România SRL, cât și Mondeco SRL au depus cereri de clemență în 2019 și 2020, solicitând imunitate sau reduceri de amendă (paragrafele 690, 691, 692). La momentul depunerii acestor cereri, cele două societăți făceau parte din grupul Stericycle. Aceste demersuri subliniază recunoașterea internă a ilegalităților și efortul de a minimiza consecințele.
Prețul tăcerii și al complicității: Când amenzile sunt un fleac, iar sănătatea nației, o glumă proastă
Așa cum a subliniat Incisiv de Prahova în articolele anterioare, amenzile aplicate de Consiliul Concurenței – în ciuda miliardelor încasate de firmele cartelului – par un „fleac” în comparație cu profiturile colosale obținute prin trucarea licitațiilor și manipularea unei piețe întregi. Cifra de afaceri a Stericycle a crescut exponențial, de la 11,6 milioane RON în 2010 la peste 68 de milioane RON în 2024 (conform Deciziei Consiliului Concurenței, pagina 24, paragraful 62), bani care, în bună parte, au venit din exploatarea unui sistem viciat.
Radu Oprea, „maestrul nenorocirilor”: Impunitate, tăcere și sare de la Salrom
În acest tablou sumbru, figura lui Radu Oprea rămâne constantă. De la împrumuturi dubioase către firme fantomă, la managementul dezastruos de la Șantierul Naval 2 Mai, până la comparațiile jignitoare cu Auschwitz și, acum, la legăturile sale indirecte cu mafia deșeurilor medicale prin „Treflă” și Eco Burn (absorbită de Stericycle), portretul său este unul al impunității depline.
În timp ce „maestrul nenorocirilor” ne servea „mărțișoare cu sare de la Salrom”, o companie de stat subordonată Ministerului Economiei, sănătatea noastră, gestionarea corectă a deșeurilor medicale și un mediu concurențial echitabil erau aruncate la coșul de gunoi. Nepăsarea față de siguranța cetățenilor, ilustrată și de scandalurile de la ISCIR, se reflectă acum, cu dovezi zdrobitoare, în indiferența față de un domeniu vital pentru sănătatea nației.
Cine protejează „maestrul nenorocirilor”? O întrebare de un milion de RON (și un munte de deșeuri toxice)
Răspunsul este, din păcate, la fel de evident pe cât de dureros: un sistem putred, unde interesele politice primează în fața integrității, a legii și, mai ales, a bunului-simț. Un sistem în care dosarele penale se clasează, acuzațiile se „exagerează”, iar politicienii „aterizează mereu în picioare”, indiferent de gravitatea faptelor. Această impunitate, amplificată de tăcerea unor instituții precum IPJ Prahova sub comisarul-șef Marcel Bălan, transformă întreaga poveste într-un act de complicitate la nivel de stat.
Alertă de febră: Oprea, scoate batista! Căldura abia începe!
Stimate Radu Oprea, cum îți merge pulsul în aceste zile senine? Simți cum te iau dintr-odată niște valuri… de căldură? Nu cumva e de la… anticipare? Sau poate e doar o simplă transpirație nervoasă, o primă reacție la aerul curat care începe să circule? Noi, aici, la Redacția Incisiv de Prahova, nu ne putem abține să nu-ți confirmăm: ce a fost mai „rău” abia urmează!
Pregătește-te pentru sesiuni de lectură publică, organizate cu… foarte mare drag! Căci avem teancuri întregi de documente oficiale și zeci și zeci de conversații, culese cu migală, direct de pe… WhatsApp! Adică, fix de unde „mafia deșeurilor medicale” credea că se joacă la adăpost de ochii (și urechile) indiscrete!
Până atunci, în timp ce „arhitectul toxicității” și „maestrul mușamalizării” își savurează probabil banchetul putrefacției, noi, „Incisivii”, pregătim tacâmurile pentru nota de plată finală. O notă pe care chiar și „cartelul de stat” o va digera greu. De-abia acum e gata încălzirea! Stați pe aproape, nici nu știți ce pierdeți, căci vor veni dezvăluiri în rafală! Până la următoarea porție de adevăr crud și nespălat: poftă bună… la libertate! Și să nu vă înecați cu oasele putrede de la „gonflabile”!
Succes la… dormit! Vom Reveni! (Cristina T.).
Va indrumam sa urmariti – o mica parte – din arhiva Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/08/martisoarele-ministrului-radu-oprea/
Exclusiv
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
Într-o democrație care pute a epoleti nespălați, coincidențele nu sunt niciodată întâmplătoare, ci programate prin ordin de serviciu. Imediat ce un om decide să dea cu subsemnatul în fața presei despre putregaiul din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), „divizia de presă cu buton” se activează mai rapid decât un radar în tufișuri. Subiectul de azi? Vitalie, „pericolul public” care s-a trezit brusc vedetă în gura presei înrolate politic.
Minunea de la Neamț: De la anonimat la „omul Moscovei” în 24 de ore
Până mai ieri, Vitalie era pentru marii „deontologi” de la București un nume anonim, pierdut prin hârțogăria sindicatului Diamantul. Dar, ce să vezi? A fost suficient ca omul să stea de vorbă cu jurnaliștii unui proiect documentar de anvergură despre corupția sistemică din MAI, pentru ca, a doua zi, să explodeze mămăliga mediatică. Potrivit liderului sindical Emil Pascuț, campania de decredibilizare a fost declanșată „ca prin minune”, exact când ecoul interviului încă mai răsună pe holurile ministerului.
Dintr-o dată, Vitalie nu mai este un polițist cu gura mare, ci un personaj sinistru: agent pro-rus, antieuropean și, cireașa de pe tortul incompetenței, posesor de spor de doctorat „necuvenit”. Este fascinant cum presa de casă a sistemului a căpătat brusc acest miros fin pentru „trădători”, fix după ce aceștia deschid gura despre mizeria de sub preșul MAI.
Broscuțele de la IPJ și dresorii de la DGPI: Cine trage sforile?
Emil Pascuț, de la Sindicatul Diamantul, nu se ferește de cuvinte și indică direct spre adevărații regizori ai acestui teatru ieftin. În timp ce micii complotiști de la IPJ Neamț sunt descriși drept niște „broscuțe mici” – creaturi care orăcăie neputincios la malul iazului, fără acces la butoanele mari ale presei mainstream – adevărata umbră pare să fie DGPI.
Se pare că băieții cu ochi albaștri nu-l urmăreau neapărat pe Vitalie, ci făceau pe „umbrele” pentru echipa de jurnaliști venită special de la București pentru interviu. Cum să le scape lor o asemenea „erezie”? Traseul a fost monitorizat, locația identificată, iar ordinul de „execuție mediatică” a plecat spre redacțiile care mănâncă din palma sistemului mai repede decât poți spune „deontologie”.
Doctoratul, ultima redută a „patrioților” cu epoleți
Este de-a dreptul comic să vezi cum aceleași instituții care mustesc de plagiate și doctorate luate la apelul bocancilor se indignează acum de un spor de doctorat. Când nu ai cu ce să-l legi pe un om care dă în vileag corupția, scoți de la naftalină vechea placă cu „agentul rus”. Este rețeta clasică de securism prăfuit, aplicată ori de câte ori cineva îndrăznește să strice liniștea „băieților deștepți” din Interne.
Conform dezvăluirilor lui Emil Pascuț, tot acest circ nu este decât un semn de disperare. Documentarul care stă să apară promite să zguduie din temelii structurile putrede ale MAI, iar lătratul disperat al „presei înrolate” nu face decât să confirme că lovitura a nimerit unde trebuie. Până la marea premieră, securiștii pot să latre în continuare la lună; în definitiv, e singura activitate la care au rămas cu adevărat competenți. (Cerasela N.).
Exclusiv
De la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
Schema „soacra fericită” – manual de îmbogățire la umbra Consiliului Local
În timp ce ploieșteanul de rând sare gropile și plătește facturi la căldură pentru calorifere reci, în culisele orașului se pregătește un nou record la proba „tun cu teren public”. Iar scenariul nu e nou, doar decorul se schimbă: ieri, un teren cedat generos pe numele soacrei; azi, ochii mari și umezi atintiți pe Patinoarul de la Sala Sporturilor.
Conform informațiilor și documentelor obtinute, povestea începe demult, în 2006, când un consilier local – ulterior senator, specializat în combinații – își făcea deja ucenicia la școala „Cum să pui laba pe terenuri publice fără să pară că ești tu”.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 28 februarie 2006 apărea, aparent banal, un proiect privind concesionarea unui teren „în vederea extinderii unei construcții existente”. Nimic spectaculos, până vezi cine figura ca viitor beneficiar: soacra consilierului, doamna M.E., trecută frumos în acte ca și concesionar.
Desigur, pentru a nu da de bănuit, alesul nostru local s-a abținut de la vot. Elegant, „mâini curate”. Doar că, surpriză: când s-a ajuns la avizul de extindere a construcției, numele care apăreau erau ale lui A.M. și ale soției acestuia, G.M. Soacra a dispărut brusc din peisaj, ca un figurant care și-a făcut treaba și iese din cadru.
Mai târziu, după ani de „maturizare politică”, pe ordinea de zi răsare un alt proiect: terenul concesionat – același – urmează să fie vândut. Cui? Fix aceluiași A.M. Ciclul vieții în varianta imobiliară: de la soacră de vitrină la proprietar cu acte în regulă.
Patinoarul, noua pradă: cum se repetă „manevra” cu alt peisaj și aceiași actori
Fast forward în prezent. Fostul senator, campion la artificii administrative, nu mai e simplu beneficiar de extinderi, ci deja proprietar fericit de terenuri de tenis lângă Patinoarul de la Sala Sporturilor din Ploiești. Și, ca orice personaj care a prins gustul combinațiilor, nu se poate opri la fileu: acum țintește direct patinoarul.
Conform informațiilor obținute de Incisiv de Prahova, se pregătește o nouă „operă legislativă” în Consiliul Local: concesionarea Patinoarului, pe același principiu deja testat cu succes în trecut. Adică: azi concesiune pe numele „altcuiva”, mâine extindere, poimâine vânzare, iar la final proprietate privată obținută cu aer de legalitate și parfum de combinație.
Diferența? Atunci era soacra. Acum, terenurile de tenis de lângă patinoar sunt deja în buzunar, iar patinoarul e doar piesa lipsă din puzzle-ul imobiliar. Nu e nevoie de doctorat ca să înțelegi că se pregătește „rotunjirea” proprietății, cu tot cu gheață, vestiare și ce mai prinde pe lângă.
Consilierii de serviciu: cine va semna noul tun sub masca „dezvoltării”
Întrebarea care plutește acum prin aerul poluat al Ploieștiului nu este dacă se încearcă o nouă combinație, ci cine va pune semnătura pe ea din actualul Consiliu Local. Că schema e aceeași ca în 2006:
- teren public „identificat” ca fiind „nefolosit eficient”;
- o concesiune băgată pe ordinea de zi, eventual cu beneficiari care nu deranjează optic (soacre, firme de casă, paravane);
- abțineri pudice de la vot, pentru a bifa „moralitatea”;
- și, la final, transformarea concesiunii în proprietate, printr-un nou proiect de hotărâre, strecurat discret printre alte puncte plictisitoare.
Diferența e doar că, între timp, protagonistul a trecut prin toate rolurile: de la consilier local la senator, de la „om al orașului” la beneficiar constant al generozității cu terenuri publice. Iar acum, după ce a marcat terenurile de tenis, Patinoarul ar fi doar cireașa de pe tortul înghețat al intereselor personale.
Cine va fi consilierul „inspirat” care va semna și susține proiectul de concesionare a Patinoarului? Public, se va vorbi, ca de obicei, despre „dezvoltare”, „modernizare”, „valorizarea unui activ al municipiului”. În culise însă, rețeta e simplă: „îți știu promisiunile, știu cui servește proiectul, și știu cine numără terenurile”.
Ploieștiul – orașul unde legea se ocolește în cercuri perfecte
Gravitatea situației nu stă doar în faptul că un fost senator, cu istoric clar de terenuri obținute prin manevre cu soacre și concesiuni, își întinde acum tentaculele spre Patinoar. Problema reală este practica: ocolirea legii prin combinații „la limită”, în care litera legii este ciuntită până devine compatibilă cu interesul privat.
Incisiv de Prahova a mai documentat astfel de situații în care interesul public era folosit ca decor, în timp ce adevăratul beneficiar era deja știut dinainte de primul vot. Patinoarul de la Sala Sporturilor, în loc să fie modernizat transparent, cu respectarea legii și cu beneficii clare pentru comunitate, riscă să devină doar o altă poveste de spus la rubrica „Așa s-a mai furat un colț de oraș”.
Iar dacă în 2006 scenariul a funcționat, astăzi se mizează pe aceeași nepăsare a ploieșteanului obosit, care n-are timp să citească hotărâri de Consiliu Local, dar are timp să sară peste gropi și să plătească taxe pentru un oraș care se topește, bucată cu bucată, în buzunarele unora.
De la opaiț și gropi, la patinoar și tenis: aceeași „viziune” pentru Ploiești
Nu e întâmplător că protagonistul acestei noi afaceri imobiliare este același care a fost în centrul scandalurilor cu deșeuri, salubritate și războiul împotriva ecranelor LED, descrise pe larg de Incisiv de Prahova. Când nu poți administra un oraș, începi să-l „gestionezi” pe bucăți: un teren aici, un contract acolo, o concesiune mai încolo.
După ce a contribuit la transformarea Ploieștiului într-un depozit de gunoaie și într-un muzeu al panourilor ruginite, acum pare că vrea să-l transforme și într-un pol privat de agrement: tenis, patinoar, totul „în familie”. Orașul rămâne cu gropile, cu bezna și cu aerul irespirabil; „vizionarii” rămân cu terenurile.
„Vom reveni”: avertisment pentru cei care cred că tunurile se mai dau pe șest
Jocul pare clar, piesele sunt aproape toate la locul lor, iar tentativa de concesionare a Patinoarului din Ploiești miroase a manevră repetată, nu a proiect de interes public. Singura necunoscută: cine are curajul să își asume, cu semnătură, acest nou tun, știind că schema anterioară cu terenul concesionat soacrei și ajuns la A.M. este deja publică?
Incisiv de Prahova urmărește cu atenție acest subiect și a documentat cronologia primului teren, tocmai pentru ca ploieștenii să recunoască, din timp, când vechea „rețetă” este reîncălzită și servită ca „dezvoltare urbană”.
Până atunci, ploieșteanul e invitat să privească atent nu doar la gropi, opaițe și panouri ilegale, ci și la ordinea de zi a Consiliului Local. Pentru că, după cum s-a dovedit deja, în Ploiești nu doar gunoaiele dispar peste noapte, ci și terenurile publice.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Prezidențiabilul pe trecerea de pietoni: când Fota parchează, legea trebuie să se dea la o parte
Baronul bordurii: fost consilier prezidențial, surprins în flagrant de… Codul Rutier
Dacă ai fost consilier al președintelui României și secretar de stat în Ministerul de Externe, în anumite minți pare că devii, prin miracol birocratic, superior Codului Rutier. Realitatea din mijlocul Bucureștiului l-a trezit însă brusc pe Iulian Fota: nu l-au aplaudat trecătorii, ci l-a amendat poliția, conform relatărilor Sindicatului Europol, care a făcut public incidentul.
Domnul Fota a parcat regulamentar doar față de propria importanță: fix pe trecerea de pietoni, în plin centrul capitalei. Pentru pietoni, pentru lege, pentru bun-simț – era, practic, un obstacol cu CV.
Circ la bordură: “Nu aveți minte!” – discursul unui fost înalt demnitar către un polițist rutier
În loc să își recunoască greșeala ca orice cetățean prins cu mașina aruncată pe zebră, prezidențiabilul de ocazie a ales varianta clasică a privilegiatului: scandal lângă autospeciala de poliție.
Potrivit celor relatate de Sindicatul Europol, Iulian Fota a produs un mic spectacol stradal, condimentat cu apostrofări la adresa polițiștilor rutieri, cărora le-a transmis, printre altele, că “nu au minte”.
Cu alte cuvinte, polițiștii au avut tupeul de a aplica legea în loc să facă plecăciuni la CV și să lase trecerea de pietoni la dispoziția ego-ului parcat neregulamentar.
Nesimțiții în uniformă: aplică legea și la VIP-uri! Inadmisibil!
Într-un exercițiu rar de normalitate, polițiștii rutieri au făcut exact ceea ce scrie în fișa postului: au tratat un fost consilier prezidențial exact ca pe un simplu șofer. Asta, desigur, este o ofensă majoră la adresa “statutului social”.
Sindicatul Europol remarcă, deloc ironic, că “nesimțiții de polițiști rutieri” nu mai țin cont de personalitățile din fața lor și aplică legea “la fel ca pentru orice alt cetățean”. Cum să nu te superi, dacă tot ce ai învățat o viață este că funcția scutește de amendă?
Final de reprezentație: 1.000 de lei amendă și 30 de zile fără permis
Epilogul acestui mic pamflet urban este mai puțin spectaculos pentru protagonist: pentru injuriile adresate polițiștilor și nerespectarea dispozițiilor agentului rutier, Iulian Fota a încasat o amendă de 1.000 de lei și a rămas 30 de zile fără permis de conducere, după cum a precizat Sindicatul Europol.
Adică exact ce ar păți și un muritor de rând care decide să transforme trecerea de pietoni în loc de parcare personal, iar polemica cu poliția în sport de weekend.
Morala: zebra nu e covor roșu, iar Codul Rutier nu citește CV-uri
Cazul Fota nu e doar o “banală contravenție”, ci oglinda unui reflex vechi: unii politicieni și foști demnitari cred că strada le aparține, iar polițistul rutier e decor, nu autoritate.
Iar când, din când în când, câte un agent “fără minte” își permite să aplice legea și la cei cu funcții trecute în curriculum, rezultatul e un mic circ la bordură. Diferența e că, de data aceasta, circul se termină cu proces-verbal, nu cu aplauze. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 3 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 19 oreOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 3 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileBINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului



