Featured
Conpet se „califica”, in continuare, ca obiect de lucru al noului si vechiului director Dorin Tudora
Plecand de la ultimile informatii primite, pe canalele speciale, echipa directorului Conpet S.A. Ploiesti s-a debarasat de rudele unor ofiteri, printr-o marsutizare.
In schimb, Radu Simionescu, in data de 17 mai, la orele 09:35, l-a vizitat, discret, deplasandu-se cu noul sau mijloc auto hybrid, Toyota CRV – SCR, pe un celebru avocat ploiestean, care domiciliaza si are biroul in strada Ion Luca Caragiale, din mun. Ploiesti.
Angajatul Conpet S.A. Cismaru Stelian, fost fotbalist din lotul celebru al Petrolului, a vandut propietatea din vecinatate, optand pentru relocare.
Radu Siminoescu, la randul sau, provine dintr-o familie de petrolisti. In prezent, recomandat de cineva din administratia locala, sustinut puternic de echipa petrolistilor din jurul sau, intre care si baietii cu ochii albastri din Conpet, care-l consiliaza pe directorul general al operatorului, se ocupa de Patronatul Tinerilor din Regiunea Sud-Muntenia.
In calitatea sa de secretar general al PTRSM si manager la Sicar Management Solutions, sub indrumarea personajului din administratia locala, gireaza actiuni de dotare, cu mobilier, prin asa-zise campanii de donatii, asumate, la vedere, insa din calitatea sa consilier local. Numai intr-o prima campanie, Radu Simionescu, a gestionat un buget de peste 23.000 lei.
Foarte important este cine au fost sponsorii campaniei initiate in sala de sedinte a Primariei Municipiului Ploiesti, si care s-au aliniat prev si disp HCL nr.220/10.07.2017.
Asta in pofida declaratiei de avere a finului edilului care are, mentionate, in documente oficiale, 12 terenuri, printre altele, in Corbu Constanta, Baicoi, Barcanesti, Maneciu, Cheia, Valcanesti, precum si trei cladiri, fonduri de investitii etc.
Sub pretextul crearii unui nou model de colaborare in domeniul tineretului, devenit ginerele unui specialist renumit al Conpet S.A., apropiat atat actualului director general, fost si revenit, dupa prima rocada cu Claudiu Colesiu, care a elimitat-o si pe Mirela din anturajul apropiat al personajului din administratia locala, exceleaza.
In aceasta caracatita politico-iedologico- economica, sunt utilizate toate parghiile de influente posibile.
Operatorii ecologici ai Conpet isi extind afacerile si, pe langa activitatile de curatire, ecologizare desfasurate pana in prezent, se indreapta, mai nou, si catre Primaria Mun. Craiova. O firma din Ploiesti nu se dezminte si forteaza o penetrare la primaria olteneasca, intuind gresit ca inca se mai pot baza pe revocatul presedinte al AGENTIEI NATIONALE DE PROTECTIA MEDIULUI.
Greseala fatala, de aceasta data, a domnului Eugen Cozma a constat in aranjamentele cu aceasta firma (si) de constructii si de ecologizare, din Ploiesti, al carui reprezentant, sa zicem, a stat in capul mesei, in cursul lunii aprilie, a.c., langa „body guardul” sau, la ziua de nastere a presedintelui ANPM.
De asemenea, prin gasca de outsourcing a firmei amintite, care conlucreaza cu o intreaga increngatura mafiota, aflata in atentia autoritatilor competente, acest SRL fost degrevat, pana in present, de orice raspundere privind catastrofele de mediu de la Vega Rompetrol S.A. si Conpet S.A.
Sa ne-ntelegem bine: fratii de la Conpet, legati de conducerea operatorului de titeti, (fostul ITTC, ce nume? Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte…. Ce a fost, odata, acest agent economic de importanta strategica nationala si ce a ajuns, in noul mandat al vechiului Dorin Tudora? ) nu sunt unii si acesiasi cu alti frati care distrug mediul inconjurator, la Vega Rompetrol, Conpet S.A. etc si care isi indreapta planul catre Oltenia.
Asteptam, noile strategii ale institutiilor de stat, pentru ca opinia publica sa constate, in curand, ca riposta autoritatilor romane competente va fi ferma si autoritara.
Asadar, si in mandatul lui Dorin Tudora, rapoartele de neconformitate ale operatorilor Oil Depoil Service Constanta si EcoMaster, alaturi de firma fratilor din afara Conpet S.A. au fost masluite si ascunse, pentru a nu putea fi accesate de autoritati.
Desi sprijinul din ministerul mediului, in mandatul actualului ministru a scazut, considerabil, dupa demiterea operativa a lui Cozma Eugen, echipa directorului general Conpet S.A. conlucreaza destul de bine, interferand cu actiuni sustinute de edil, pe directiile enuntate.
Desigur, cititorii nostri ar fi interesati si de ultimile ispravi ale noului si vechiului director al Agentiei de Mediu Prahova, celebrul, de pe acum, Florin Diaconu, reclamat, peste tot, de fostii colegi si subalterni, de la ageentia de mediu din Buzau, unde a fost exilat, pentru un timp.
La un examen, urmare a interventiei fratilor din Ploiesti si a dlui Adrian Mortici, din exteriorul Conpet S.A. Diaconu Florin, in timp ce era detasat, mutat disciplinar etc, a obtinut calificativul Foarte Bine. Pai cum altfel decat prin interventia acestei firme a fratilor, care a facut prapad la VEGA si la Conpet: a amestecat, fara sa trateze, deseul periculos, dupa care l-a astupat. Cazul acestei catastrofe ecologice este cunoscut, in fond, atat de institutiile si structurile cu atribut, dar si de organismele de specialitate europene si nu numai, cazul fiind circumscris instituirii unei noi proceduri de infringement care se va institui impotriva Romaniei, in curand.
Aceasta firma a intervenit direct la Cozma Eugen, fostul presedinte al Agentiei Nationale de Protectia Mediului, recent demis, in luna aprilie a.c.. Cozma ia acordat, direct, fara nicio analiza sau evaluare care s-ar fi impus, calificativul de Foarte Bine, eroului Florin Diaconu.
Cu prilejul vizitei noului presedinte al AGENTIEI NATIONALE DE PROTECTIE A MEDIULUI la agentia din Ploiesti, Diaconu, cu camasa scoasa, extras din birourile vecinilor de la Apele Romane, unde se trata cu ceva usor, de dimineata, din gama bere, a efectuat un tur de prezentare, prilej cu care a sustinut in fata sefului sau ca, in APM Prahova, angajatii beneficiaza de ultimile dotari in materie de calculatoare, tehnica de calcul IT, programe de specialitate, aparatura. In realitate, angajatii APM Prahova sunt profund nemultumiti de starea jalnica a echipamentelor pe care le detin, de atata vreme, iar salariatii au lefe mici, in raport cu contractile gestionate si oferite de Diaconu unor prieteni.
Avand in vedere situatia descrisa, cum credeti, stimati cititori, ca agentia de mediu din Prahova, mai poate monitoriza clica Conpet S.A. in mandatul directorului Tudora Dorin?
De peste 7 ani, OilDepoil Service, Ecomaster si altii, sug la Conpet, VEGA etc.
Pe de alta parte, cand apare o solutie, un operator privat nou, inedit, sistemul mafiot descris reactioneaza.
Asa se explica numeroasele atentionari, plangeri, sesizari si actiuni in justitie ( plangeri prealabile ) ale unor reprezentanti de firme si organizatii care au inceput sa constate aceste ilegalitati, in siajul cercului subteran descris.
Pe linia standard si clasica prezentata se inscrie si cazul nemonitorizartii aspectelor de mediu, neconformitati, poluari accidentale si catastrofe ecologice multiple, savarsite de reprezentantii acestor firme “prestatoare”, incurajate de directorul agentiei si operatorul Conpet S.A., la care se adauga legaturile clandestine care acopera afacerile ilegale enuntate si care rostogolesc alte interese si metode de lucru, noi, adaptate situatiilor si scenariilor dinamice si in desfasurare.
Acest sistem mafiot se autoconserva si autoprotejeaza, prin legaturile interpuse in structurile locale de putere si administrattie locale si centrale, dar si prin aparatul guvernamental central.
Printr-o actiune specializata, structurile si institutiile competente centrale, au reusit sa restabileasca starea de echilibru, legalitate si stabilitate, la nivele central, indepartandu-i, cu eforturi consistente, din schemele functionale si din pozitiile detinute pe celebrii ofiteri, la vedere, Codrin Nedelcu, Mihai Alexandru Moia si Sandu Cosac.
In schema in cauza inca persita Diaconu Florin, tampon care penduleaza intre agentii economici Conpet S.A. si Vega Rompetrol si care tolereaza, contra unor interse personale si de grup, in formula extinsa, aceste fapte.
Avand in vedere multiplele sale roluri de jucator reinstalat, acesta acopera ilegalitati si beneficiaza, in schimb, de avantajele conferite de firmele prestatoare ale fratilor care (NU) ecologizeaza batalurile de la Vega si care se indestuleaza in urma unor contracte aranjate si dirijate, pe filierele mafiote descrise.
In formula mafiota Conpet S.A. exceleaza, recent Diaconu acoperind catastrofa operatorului a caror conducte au avariat si poluat perimetrele apartinand firmelor Petrotelk -LukOil S.A. Ploiesti si Isover Saint-Gobain, ambele aflate pe platforma industriala Teleajen Ploiesti.
Ca de fiecare data, Diaconu Florin nu a luat vreo masura care s-ar fi impus impotriva poluatorului, nu a initiat, corespunzator, procedura care trebuia instituita, a acoperit actul managerial si directoral defectuos, disimuland distrugerea, degradarea si aducerea in stare de neintrebuintare a unor parti componente ale echipamentelor industriale apartinand celor doi agenti economici mentionati.
In schimb, beneficiind de intreg sprijinul si toleranta a personajului din administratia locala si a grupui care-l leaga pe acesta, prin PTRSM si Sicar Management Solutions, de Conpet S.A., Diaconu Florin poate revizui, asa cum il sfatuiesc avocatii din cabinetul carora le fusese reziliat contractul ( Alexandru Teodor & fiul ), apararile in fata unor plangeri si sesizari indreptate impotriva sa.
Nu intamplator Radu Siminoescu merge la domiciliul si la cabinetul din strada Caragiale, locatie detinuta si de un fost magistrat, intrucat, dincolo de aparteneta politica, ideologii si doctrine etc, complicate mai sunt aceste cai in care “dreapta” politica sa asociaza in savarsirea de fapte, cu “stanga”. Asta pentru ca interesul este comun: banul public.
Astazi relatam doar cazul SC General Waste Landfill SRL, pe care Diaconu a pus ochii. De fapt directorul APM Prahova, primind o comanda din zona de referinta, ii saboteaza activitatile acestui operator de mediu, prin asa-zise neconcordante, neconformitati in cererea firmei de autorizare, procedurile de obtinere a vizei anuale, deciziile subsecvente si circumscrise cadrului juridic aferent, activitati de autorizare, modul de obtinere a Autorizatiei de Mediu nr. PH 336/01.08.2011, revizuita, in data de 22.01.2020, limitari si restrictionari cf Cod CAEN 0812, circumscrise activitatii 3821, deseuri eliminate ( cod deseu 17 05 04 ), deseu demolat ( cod deseu 17 05 04 si 17 09 04 ) etc.
Excedand stereotipului si comportamentului sau tipic, Diaconu a renuntat la tehnicile sale de presiune si santaj, exercitate asupra unor reprezentanti de firme si organizatii, care trebuie aliniati si care trebuie sa plateasca. In cazul SC General Waste Landfill SRL firma a optat pentru a urma o strategie oficiala, legala, formuland o plangere. Vom vedea care va fi urmarea, acestei societati alaturandu-se cat mai multe firme care-l trag la raspundere pe Diaconu Florin, in temeiul zvonurilor lansate, constant de doamna Raluca Corcodel si colegele sale, din cadrul laboratorului agentiei. Plecata, din pole position, de la AAA ( Serviciul AUTORIZARI ), a ajuns la laborator, ulterior la monitorizari. De fapt nici Florin Diaconu nu mai stie unde este doamna Raluca Corcodel. Desi fostul director Ana Maria Vasile a dislocat-o, aceasta inca are acces la datele conducerii, prin interpusi, documentand modul prin care Diaconu devalizeaza bugetul agentiei nationale, solicitand si obtinand buget alocat, prin noul contract investit in favoarea si in beneficiul acestui cabinet: Alexandru Teodor si fiul. Unde or fi juristii APM Prahova? Probabil la Apele Romane, unde Diaconu Florin se deplaseaza zilnic, la colegii de la cealalta scara a cladirii, pentru consum.
Poate, acolo, la Apele Romane, colegii din aceasi cladire inteleg ca se pun la punct metodele de sanctionare a celor care, in lipsa sa din Prahova, in timp ce era detasat, fortat, la Buzau, au achiesat, complotat si conspirat, cu conducerea agentiei nationale.
Astfel, Diaconu urmareste sa se razbune pe firmele care au avut legaturi normale, cu conducerea agentiei mationale si l-au sarit, pe perioada pesdepsei sale, cand a fost detasat la APM Buzau.
Pentru Diaconu este important sa destructureze „Clanul Cozma E.”, fostul presedinte al agentiei nationale de protectie a mediului, care are, inca, reprezentanti in teritoriul sau si care deranjeaza sistemul sau de legaturi. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem”
Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor Interne să răspundă, în esență, cu un „mulțumim pentru interes, dar nu”. Povestea începe cu un polițist de frontieră care a avut tupeul suprem într-un stat „democratic”: a vrut să vadă actul după care e obligat să își facă permanența de acasă. Și de aici începe circul birocratic cu iz de farsă de prost gust, descris pe larg de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual „Diamantul”.
Agentul-șef principal de poliție Sebastian-Alin Rusu, de la Sectorul Poliției de Frontieră Siret, a fost sancționat cu „mustrare scrisă” pentru că nu s-a prezentat la chemare în timpul unei permanențe făcute de acasă, în afara programului. Adică nu a răspuns la un ordin secret, emis în baza unui alt ordin secret, despre care nu avea voie să știe prea multe, dar era obligat să-l respecte.
Omul a făcut ce scrie în manualul de bun-simț juridic: a cerut să vadă ordinul. A contestat clasificarea la minister în noiembrie 2024, a cerut declasificarea Ordinului MAI nr. S/108/2011 – actul care reglementează serviciul de permanență și accesul în unitățile ministerului, inclusiv permanența de acasă. În loc de transparență, a primit… ping-pong instituțional.
Ordinul fantomă: sancționăm după el, dar nu ți-l arătăm
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/108/2011 este clasificat „secret de serviciu”. Cu alte cuvinte: după el se fac planificări, se dau sarcini, se dau sancțiuni, dar când întrebi „ce scrie acolo?”, ți se răspunde cu aer superior: „Nu e pentru ochii tăi, dar e pentru timpul tău liber.”
În noiembrie 2024, polițistul contestă clasificarea la minister. Ministerul face ce știe mai bine: pasează problema. Direcția Secretariat General, condusă atunci de chestorul de poliție Marius Tache, trimite cererea la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Iar Poliția de Frontieră, prin inspectorul general Cornel-Laurian Stoica, îi comunică polițistului, cu o gravitate birocratică impecabilă, că poate face… contestație „la autoritatea care a clasificat informația”. Adică exact acolo unde depusese deja cererea.
Nu e refuz, e doar comedie administrativă repetată.
Judecătoarea descrie „cercul vicios”, apoi îl reînnoiește cu ștampilă
Sătul să fie plimbat ca o hârtie între departamente, Rusu dă în judecată ministerul. În mai 2025 ajunge la Curtea de Apel Suceava, unde dosarul e judecat de Cristina-Daniela Dănilă. Și aici se întâmplă ceva rar: instanța scrie negru pe alb ceea ce toți simt pe pielea lor.
Judecătoarea constată că ministerul a refuzat nejustificat să-i soluționeze cererea, că a pasat-o altor instituții „fără a o analiza pe fond”, și că a invocat secretul fără să verifice dacă secretul se mai justifică, „ermetizând cercul vicios al refuzului”. Adică ministerul își apără secretele prin simplul fapt că refuză să le mai analizeze. Perfect rotund, perfect absurd.
Normalitatea ar fi fost ca instanța să rupă acest cerc: să se uite ea însăși pe ordin, să vadă dacă are ce căuta la „secret de serviciu” și să decidă dacă trebuie declasificat sau nu.
Numai că, după ce descrie impecabil cercul, judecătoarea se așază cumințelă în el.
„Nu e treaba noastră, e treaba lor”: cum se spală pe mâini puterea judecătorească
În loc să judece fondul, instanța decide că „aprecierea îndeplinirii condițiilor de fond asupra clasificării constituie exclusiv atributul pârâtului”. Cu alte cuvinte: doar ministerul care a pus ștampila pe „secret” poate aprecia dacă ștampila mai are sens. Orice altă abordare ar însemna, spune instanța, „interferarea în atribuțiile administrației, cu depășirea prerogativelor puterii judecătorești”.
Rezultatul? Ministerul este obligat doar „să soluționeze” petiția reclamantului, nu să declasifice, nu să justifice serios, nu să producă un act de decizie verificabil. Cercul vicios pe care sentința îl descrie este repornit fix prin sentință. Elegant, legalist, steril.
În traducere liberă: „Da, refuzul e nejustificat. Da, ministerul a greșit. Dar tot ministerul trebuie să-și verifice singur propria greșeală, iar noi stăm pe margine și așteptăm să vedem dacă se răzgândește.”
Ministerul, varianta copy–paste: aceeași poveste, același refuz, alt „apreciem”
Partea cea mai cinică apare după ce sentința rămâne definitivă, în octombrie 2026. Ministerul e obligat de instanță să „soluționeze” cererea de declasificare. Ce face?
Pe 11 noiembrie 2026, la mai puțin de o lună după ce sentința a devenit definitivă, Direcția Secretariat General emite o adresă nouă. Nu de la ministru, nu de la cineva cu responsabilitate politică, ci „p. Director”, semnată de comisarul-șef de poliție Andreea Teodorescu. Adresa e rezultatul – ni se spune – „consultării structurilor de specialitate”, evident nenumite.
Conținutul? O reluare aproape la indigo a argumentelor din întâmpinarea depusă în proces în iulie 2025:
– clasificarea „a fost atribuită de persoana împuternicită prin lege”;
– „termenul de clasificare nu a expirat”;
– polițistul nu se încadrează în cazurile de declasificare din Standardele HG 585/2002;
Și, la final, lovitura de grație birocratică:
„apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.
Nu se indică niciun act formal de decizie, cu număr și dată, pe care un judecător să-l poată verifica. Doar un „apreciem” aruncat cu o nonșalanță administrativă care sfidează și legea contenciosului, și hotărârea judecătorească. Judecata e înlocuită cu „apreciem”, iar responsabilitatea – cu parafa secretariatului.
Justiție pe două viteze: la Suceava – „pas”, la București – „declasificați!”
În timp ce la Suceava instanța s-a ferit să deranjeze prea tare ministerul, la București același ordin S/108/2011 a ajuns la Curtea de Apel, într-o acțiune deschisă de S.P.R. „Diamantul”, în paralel cu procesul lui Rusu.
Dosarul a ajuns la judecătorul Amer Jabre – cunoscut deja publicului după ce, în 2021, a constatat inexistența unor hotărâri „de pandemie” ale CNSU, pentru că nu fuseseră publicate în Monitorul Oficial, deși îngrădeau libertatea de circulație. Adică un judecător obișnuit să se uite și la fond, nu doar la formă.
În noiembrie 2025, la doar 13 zile după sentința de la Suceava, Jabre citește efectiv ordinul S/108/2011, în compartimentul de documente clasificate al instanței. Constată că are „un conținut cvasiidentic cu cel al reglementărilor anterioare, neclasificate” – adică nu e nimic acolo care să justifice teatrul cu „secret de serviciu”. Și obligă ministerul să-l declasifice. Sentința nu e definitivă, dar mesajul e clar: prerogativa administrativă nu poate anula controlul judecătoresc asupra legalității clasificării.
Înalta Curte spusese deja, cu câteva săptămâni înainte, că nu poți ascunde la infinit în spatele „e secret, avem noi grijă”. Dar la Suceava, aceleași principii au fost păstrate în sertar.
Cronologia absurdului: doi ani de pași laterali
Povestea declasificării OMAI S/108/2011, așa cum o reconstituie Sindicatul „Diamantul”, arată ca un manual de obstrucție legalizată:
- 4 noiembrie 2024 – polițistul contestă clasificarea ordinului și cere declasificarea la minister;
- 2 decembrie 2024 – Poliția de Frontieră, căreia cererea fusese pasată, îl trimite înapoi… la minister;
- 22 mai 2025 – acțiune în instanță, la Curtea de Apel Suceava;
- iulie 2025 – ministerul, prin Direcția Generală Juridică (Viorel Tatu), își apără clasificarea pe fond, în întâmpinare;
- 9 decembrie 2025 – sentința de la Suceava: refuzul e nejustificat, dar ministerul e doar obligat „să soluționeze”;
- 22 decembrie 2025 – la București, alt complet obligă ministerul să declasifice același ordin (sentință nedefinitivă);
- 16 octombrie 2026 – sentința de la Suceava rămâne definitivă;
- 11 noiembrie 2026 – ministerul transmite celebra adresă: „apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.
Doi ani pentru același refuz, ambalat de două ori: o dată ca tăcere, a doua oară ca „apreciere”.
Când „apreciem” ține loc de lege: nou proces, aceeași miză
În loc să clarifice ceva, toată această înșiruire de contestații, pasări, procese și adrese a produs doar un lucru sigur: polițistul o ia de la capăt. Rusu a deschis o nouă acțiune, prin care cere din nou instanței să oblige ministerul să declasifice ordinul, cu fond și recurs, ca și cum primii doi ani n-ar fi existat.
În același dosar, a ridicat și o excepție de neconstituționalitate a textelor din Legea nr. 182/2002 pe care se sprijină adresa din noiembrie 2026. Separat, a cerut instanței să constate că sentința de la Suceava nu a fost executată și să aplice ministerului amenda prevăzută de Legea contenciosului: 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere. Și a cerut declanșarea cercetării disciplinare pentru cei care au produs, cu seninătate, un „apreciem” în loc de un act de decizie.
Prețul concret al secretului absurd: permanență la ordinul-fantomă
Poate părea un exercițiu juridic steril. Nu este. Pentru polițiștii care fac permanență de acasă, prelungirea acestei farse are un preț foarte concret: în tot acest timp, pot fi planificați și sancționați în baza unui ordin pe care nu îl pot pune pe masă în fața judecătorului. Adică răspund disciplinar după reguli secrete, dar trebuie să se apere pe baza unor principii abstracte, nu pe textul efectiv al regulii.
Stat de drept cu parolă la intrare: „secret de serviciu”.
Concluzie: în România, unele secrete nu apără siguranța națională, ci rușinea instituțională
Cazul Ordinului MAI nr. S/108/2011, așa cum a fost documentat de S.P.R. „Diamantul”, nu vorbește doar despre un act administrativ. Vorbește despre un reflex: acela de a transforma orice abuz într-un „secret de serviciu” și orice control într-un „apreciem că nu e cazul”.
Când o instanță recunoaște un cerc vicios și apoi îl întărește, când un minister își bate joc de o hotărâre judecătorească prin copy–paste birocratic, iar polițiștii sunt ținuți sub un ordin-fantomă care le atinge direct timpul liber și banii, nu mai vorbim de protecția informațiilor clasificate. Vorbim de protecția opacității.
Iar până când cineva va avea curajul – și competența – să spună limpede „declasificați și asumați”, România va rămâne țara în care justiția se face, uneori, cu formule politicoase de genul:
„Apreciem că nu se impune… stat de drept pe bune.” (Cristina T.).
Featured
Lideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
Leadership la postare: când conduci ANP din newsfeed
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor le transmite un mesaj direct celor din vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor:
mai puține lecții de leadership pe Facebook, mai multe rezultate în spatele gratiilor.
În ultimele zile, conducerea ANP pare să fi descoperit brusc miracolul „principiilor” – desigur, nu în rapoarte oficiale, nu în indicatori de performanță, ci în postări motivaționale pe rețelele sociale. Din online aflăm ce valori au. Din teren știm ce au făcut cu ele în ultimul an și jumătate.
Principii la vedere, rezultate la secret
De pe Facebook aflăm, cu litere mari, despre viziune, responsabilitate, integritate, reformă și alte cuvinte frumoase, numai bune de pus în grafice colorate. În penitenciare, însă, aceleași principii se dizolvă în lipsă de personal, infrastructură prăbușită și improvizații la limita suportabilului.
Federația întreabă, pe bună dreptate: dacă sunteți atât de plini de principii, unde se văd în realitate? În ultimul an și jumătate, oamenii din sistem au văzut altceva: promisiuni în cascadă, poze aranjate, comunicate lucioase – și foarte puține schimbări palpabile.
Planuri de mâine, nu lozinci de ieri
Sindicaliștii pun acum întrebările pe care conducerea ANP le evită cu eleganța unui scroll în jos:
- Ce faceți concret săptămâna viitoare?
- Ce schimbați luna viitoare?
- Ce veți îndrepta, măcar pe hârtie, anul viitor?
Nu în citate inspiraționale, nu în „stories”, nu în postări cu filtre. Ci în decizii, în proceduri, în bugete, în condițiile reale din penitenciare.
Mesajul din interior: mai puțină poză, mai multă treabă
Practic, Federația le spune celor din conducerea ANP, fără ocolișuri:
ajunge cu leadership-ul predat pe Facebook, e timpul pentru leadership exersat în penitenciare.
Nu mai impresionați pe nimeni cu fraze frumoase dacă ele nu se traduc în schimbări reale pentru angajați și deținuți deopotrivă. Sistemul penitenciar nu se repară cu like-uri, share-uri și citate inspiraționale, ci cu muncă serioasă, asumare și rezultate care se văd dincolo de ecran. (Cerasela N.).
(Sursa: mesaj public al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, adresat conducerii ANP.)
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zileComuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zileParadisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu




