Featured
Conpet se „califica”, in continuare, ca obiect de lucru al noului si vechiului director Dorin Tudora
Plecand de la ultimile informatii primite, pe canalele speciale, echipa directorului Conpet S.A. Ploiesti s-a debarasat de rudele unor ofiteri, printr-o marsutizare.
In schimb, Radu Simionescu, in data de 17 mai, la orele 09:35, l-a vizitat, discret, deplasandu-se cu noul sau mijloc auto hybrid, Toyota CRV – SCR, pe un celebru avocat ploiestean, care domiciliaza si are biroul in strada Ion Luca Caragiale, din mun. Ploiesti.
Angajatul Conpet S.A. Cismaru Stelian, fost fotbalist din lotul celebru al Petrolului, a vandut propietatea din vecinatate, optand pentru relocare.
Radu Siminoescu, la randul sau, provine dintr-o familie de petrolisti. In prezent, recomandat de cineva din administratia locala, sustinut puternic de echipa petrolistilor din jurul sau, intre care si baietii cu ochii albastri din Conpet, care-l consiliaza pe directorul general al operatorului, se ocupa de Patronatul Tinerilor din Regiunea Sud-Muntenia.
In calitatea sa de secretar general al PTRSM si manager la Sicar Management Solutions, sub indrumarea personajului din administratia locala, gireaza actiuni de dotare, cu mobilier, prin asa-zise campanii de donatii, asumate, la vedere, insa din calitatea sa consilier local. Numai intr-o prima campanie, Radu Simionescu, a gestionat un buget de peste 23.000 lei.
Foarte important este cine au fost sponsorii campaniei initiate in sala de sedinte a Primariei Municipiului Ploiesti, si care s-au aliniat prev si disp HCL nr.220/10.07.2017.
Asta in pofida declaratiei de avere a finului edilului care are, mentionate, in documente oficiale, 12 terenuri, printre altele, in Corbu Constanta, Baicoi, Barcanesti, Maneciu, Cheia, Valcanesti, precum si trei cladiri, fonduri de investitii etc.
Sub pretextul crearii unui nou model de colaborare in domeniul tineretului, devenit ginerele unui specialist renumit al Conpet S.A., apropiat atat actualului director general, fost si revenit, dupa prima rocada cu Claudiu Colesiu, care a elimitat-o si pe Mirela din anturajul apropiat al personajului din administratia locala, exceleaza.
In aceasta caracatita politico-iedologico- economica, sunt utilizate toate parghiile de influente posibile.
Operatorii ecologici ai Conpet isi extind afacerile si, pe langa activitatile de curatire, ecologizare desfasurate pana in prezent, se indreapta, mai nou, si catre Primaria Mun. Craiova. O firma din Ploiesti nu se dezminte si forteaza o penetrare la primaria olteneasca, intuind gresit ca inca se mai pot baza pe revocatul presedinte al AGENTIEI NATIONALE DE PROTECTIA MEDIULUI.
Greseala fatala, de aceasta data, a domnului Eugen Cozma a constat in aranjamentele cu aceasta firma (si) de constructii si de ecologizare, din Ploiesti, al carui reprezentant, sa zicem, a stat in capul mesei, in cursul lunii aprilie, a.c., langa „body guardul” sau, la ziua de nastere a presedintelui ANPM.
De asemenea, prin gasca de outsourcing a firmei amintite, care conlucreaza cu o intreaga increngatura mafiota, aflata in atentia autoritatilor competente, acest SRL fost degrevat, pana in present, de orice raspundere privind catastrofele de mediu de la Vega Rompetrol S.A. si Conpet S.A.
Sa ne-ntelegem bine: fratii de la Conpet, legati de conducerea operatorului de titeti, (fostul ITTC, ce nume? Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte…. Ce a fost, odata, acest agent economic de importanta strategica nationala si ce a ajuns, in noul mandat al vechiului Dorin Tudora? ) nu sunt unii si acesiasi cu alti frati care distrug mediul inconjurator, la Vega Rompetrol, Conpet S.A. etc si care isi indreapta planul catre Oltenia.
Asteptam, noile strategii ale institutiilor de stat, pentru ca opinia publica sa constate, in curand, ca riposta autoritatilor romane competente va fi ferma si autoritara.
Asadar, si in mandatul lui Dorin Tudora, rapoartele de neconformitate ale operatorilor Oil Depoil Service Constanta si EcoMaster, alaturi de firma fratilor din afara Conpet S.A. au fost masluite si ascunse, pentru a nu putea fi accesate de autoritati.
Desi sprijinul din ministerul mediului, in mandatul actualului ministru a scazut, considerabil, dupa demiterea operativa a lui Cozma Eugen, echipa directorului general Conpet S.A. conlucreaza destul de bine, interferand cu actiuni sustinute de edil, pe directiile enuntate.
Desigur, cititorii nostri ar fi interesati si de ultimile ispravi ale noului si vechiului director al Agentiei de Mediu Prahova, celebrul, de pe acum, Florin Diaconu, reclamat, peste tot, de fostii colegi si subalterni, de la ageentia de mediu din Buzau, unde a fost exilat, pentru un timp.
La un examen, urmare a interventiei fratilor din Ploiesti si a dlui Adrian Mortici, din exteriorul Conpet S.A. Diaconu Florin, in timp ce era detasat, mutat disciplinar etc, a obtinut calificativul Foarte Bine. Pai cum altfel decat prin interventia acestei firme a fratilor, care a facut prapad la VEGA si la Conpet: a amestecat, fara sa trateze, deseul periculos, dupa care l-a astupat. Cazul acestei catastrofe ecologice este cunoscut, in fond, atat de institutiile si structurile cu atribut, dar si de organismele de specialitate europene si nu numai, cazul fiind circumscris instituirii unei noi proceduri de infringement care se va institui impotriva Romaniei, in curand.
Aceasta firma a intervenit direct la Cozma Eugen, fostul presedinte al Agentiei Nationale de Protectia Mediului, recent demis, in luna aprilie a.c.. Cozma ia acordat, direct, fara nicio analiza sau evaluare care s-ar fi impus, calificativul de Foarte Bine, eroului Florin Diaconu.
Cu prilejul vizitei noului presedinte al AGENTIEI NATIONALE DE PROTECTIE A MEDIULUI la agentia din Ploiesti, Diaconu, cu camasa scoasa, extras din birourile vecinilor de la Apele Romane, unde se trata cu ceva usor, de dimineata, din gama bere, a efectuat un tur de prezentare, prilej cu care a sustinut in fata sefului sau ca, in APM Prahova, angajatii beneficiaza de ultimile dotari in materie de calculatoare, tehnica de calcul IT, programe de specialitate, aparatura. In realitate, angajatii APM Prahova sunt profund nemultumiti de starea jalnica a echipamentelor pe care le detin, de atata vreme, iar salariatii au lefe mici, in raport cu contractile gestionate si oferite de Diaconu unor prieteni.
Avand in vedere situatia descrisa, cum credeti, stimati cititori, ca agentia de mediu din Prahova, mai poate monitoriza clica Conpet S.A. in mandatul directorului Tudora Dorin?
De peste 7 ani, OilDepoil Service, Ecomaster si altii, sug la Conpet, VEGA etc.
Pe de alta parte, cand apare o solutie, un operator privat nou, inedit, sistemul mafiot descris reactioneaza.
Asa se explica numeroasele atentionari, plangeri, sesizari si actiuni in justitie ( plangeri prealabile ) ale unor reprezentanti de firme si organizatii care au inceput sa constate aceste ilegalitati, in siajul cercului subteran descris.
Pe linia standard si clasica prezentata se inscrie si cazul nemonitorizartii aspectelor de mediu, neconformitati, poluari accidentale si catastrofe ecologice multiple, savarsite de reprezentantii acestor firme “prestatoare”, incurajate de directorul agentiei si operatorul Conpet S.A., la care se adauga legaturile clandestine care acopera afacerile ilegale enuntate si care rostogolesc alte interese si metode de lucru, noi, adaptate situatiilor si scenariilor dinamice si in desfasurare.
Acest sistem mafiot se autoconserva si autoprotejeaza, prin legaturile interpuse in structurile locale de putere si administrattie locale si centrale, dar si prin aparatul guvernamental central.
Printr-o actiune specializata, structurile si institutiile competente centrale, au reusit sa restabileasca starea de echilibru, legalitate si stabilitate, la nivele central, indepartandu-i, cu eforturi consistente, din schemele functionale si din pozitiile detinute pe celebrii ofiteri, la vedere, Codrin Nedelcu, Mihai Alexandru Moia si Sandu Cosac.
In schema in cauza inca persita Diaconu Florin, tampon care penduleaza intre agentii economici Conpet S.A. si Vega Rompetrol si care tolereaza, contra unor interse personale si de grup, in formula extinsa, aceste fapte.
Avand in vedere multiplele sale roluri de jucator reinstalat, acesta acopera ilegalitati si beneficiaza, in schimb, de avantajele conferite de firmele prestatoare ale fratilor care (NU) ecologizeaza batalurile de la Vega si care se indestuleaza in urma unor contracte aranjate si dirijate, pe filierele mafiote descrise.
In formula mafiota Conpet S.A. exceleaza, recent Diaconu acoperind catastrofa operatorului a caror conducte au avariat si poluat perimetrele apartinand firmelor Petrotelk -LukOil S.A. Ploiesti si Isover Saint-Gobain, ambele aflate pe platforma industriala Teleajen Ploiesti.
Ca de fiecare data, Diaconu Florin nu a luat vreo masura care s-ar fi impus impotriva poluatorului, nu a initiat, corespunzator, procedura care trebuia instituita, a acoperit actul managerial si directoral defectuos, disimuland distrugerea, degradarea si aducerea in stare de neintrebuintare a unor parti componente ale echipamentelor industriale apartinand celor doi agenti economici mentionati.
In schimb, beneficiind de intreg sprijinul si toleranta a personajului din administratia locala si a grupui care-l leaga pe acesta, prin PTRSM si Sicar Management Solutions, de Conpet S.A., Diaconu Florin poate revizui, asa cum il sfatuiesc avocatii din cabinetul carora le fusese reziliat contractul ( Alexandru Teodor & fiul ), apararile in fata unor plangeri si sesizari indreptate impotriva sa.
Nu intamplator Radu Siminoescu merge la domiciliul si la cabinetul din strada Caragiale, locatie detinuta si de un fost magistrat, intrucat, dincolo de aparteneta politica, ideologii si doctrine etc, complicate mai sunt aceste cai in care “dreapta” politica sa asociaza in savarsirea de fapte, cu “stanga”. Asta pentru ca interesul este comun: banul public.
Astazi relatam doar cazul SC General Waste Landfill SRL, pe care Diaconu a pus ochii. De fapt directorul APM Prahova, primind o comanda din zona de referinta, ii saboteaza activitatile acestui operator de mediu, prin asa-zise neconcordante, neconformitati in cererea firmei de autorizare, procedurile de obtinere a vizei anuale, deciziile subsecvente si circumscrise cadrului juridic aferent, activitati de autorizare, modul de obtinere a Autorizatiei de Mediu nr. PH 336/01.08.2011, revizuita, in data de 22.01.2020, limitari si restrictionari cf Cod CAEN 0812, circumscrise activitatii 3821, deseuri eliminate ( cod deseu 17 05 04 ), deseu demolat ( cod deseu 17 05 04 si 17 09 04 ) etc.
Excedand stereotipului si comportamentului sau tipic, Diaconu a renuntat la tehnicile sale de presiune si santaj, exercitate asupra unor reprezentanti de firme si organizatii, care trebuie aliniati si care trebuie sa plateasca. In cazul SC General Waste Landfill SRL firma a optat pentru a urma o strategie oficiala, legala, formuland o plangere. Vom vedea care va fi urmarea, acestei societati alaturandu-se cat mai multe firme care-l trag la raspundere pe Diaconu Florin, in temeiul zvonurilor lansate, constant de doamna Raluca Corcodel si colegele sale, din cadrul laboratorului agentiei. Plecata, din pole position, de la AAA ( Serviciul AUTORIZARI ), a ajuns la laborator, ulterior la monitorizari. De fapt nici Florin Diaconu nu mai stie unde este doamna Raluca Corcodel. Desi fostul director Ana Maria Vasile a dislocat-o, aceasta inca are acces la datele conducerii, prin interpusi, documentand modul prin care Diaconu devalizeaza bugetul agentiei nationale, solicitand si obtinand buget alocat, prin noul contract investit in favoarea si in beneficiul acestui cabinet: Alexandru Teodor si fiul. Unde or fi juristii APM Prahova? Probabil la Apele Romane, unde Diaconu Florin se deplaseaza zilnic, la colegii de la cealalta scara a cladirii, pentru consum.
Poate, acolo, la Apele Romane, colegii din aceasi cladire inteleg ca se pun la punct metodele de sanctionare a celor care, in lipsa sa din Prahova, in timp ce era detasat, fortat, la Buzau, au achiesat, complotat si conspirat, cu conducerea agentiei nationale.
Astfel, Diaconu urmareste sa se razbune pe firmele care au avut legaturi normale, cu conducerea agentiei mationale si l-au sarit, pe perioada pesdepsei sale, cand a fost detasat la APM Buzau.
Pentru Diaconu este important sa destructureze „Clanul Cozma E.”, fostul presedinte al agentiei nationale de protectie a mediului, care are, inca, reprezentanti in teritoriul sau si care deranjeaza sistemul sau de legaturi. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”, nu și pe la generali.
În prim-plan, cine altcineva decât eternul nostru personaj principal: Bogdan Despescu, chestor, secretar de stat, specialist în portul uniformei… „după ureche”. După cum îl taie briza, nu după cum scrie în OMAI.
De data asta, omul nu s-a mai obosit să inventeze povești cu „uniformă adusă de Armată” sau „personalizări” trase de păr. A trecut direct la nivelul următor: demonstrație practică de „AȘA NU” în portul uniformei de poliție, chiar de Ziua Marinei. Un fel de lecție video pentru școlile de poliție: „Uitați-vă bine. Așa să NU vă îmbrăcați NICIODATĂ.”
Compoziția artistică a ținutei:
- jos: pantaloni cu vipușcă, de reprezentare, ceremonie, solemnități, din categoria „să trăiți, sărumâna, să n-aveți nevoie de noi”;
- sus: cămașă-bluză albă, tot de reprezentare, să știe poporul că are în față rang mare și lustruit;
- pe cap: șepcuța de soare de serviciu, plimbată de la „munca de jos”, direct în poza de protocol.
Adică o combinație pe care regulamentul nu doar că nu o prevede, dar o urlă din toți rărunchii: NU AȘA.
Niciodată, dar NICIODATĂ, nu combini uniforma de reprezentare/ceremonial cu șapca de soare de la uniforma de serviciu. E ca și cum te-ai duce la nuntă cu smoking, dar în papuci de gumă. Numai că aici nu vorbim de modă, vorbim de Regulamentul pentru compunerea și portul uniformelor de poliție.
Și, ca ironia să fie completă, art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 183/2021 spune negru pe alb că:
- tocmai ȘEFII trebuie să respecte regulamentul,
- să urmărească respectarea lui de către subordonați,
- și să ia măsuri când constată încălcări.
Ei bine, regulamentul zice una, iar „el general” înțelege alta: „Regulamentul e pentru executanți. Eu sunt general, nu executant. Eu doar… dau exemplu. Prost.”
Rămâne întrebarea pe care o evită toată lumea, dar o vede toată lumea:
CINE IA MĂSURI CÂND CHESTORII SUNT CEI CARE ÎNCALCĂ REGULAMENTUL?
În toată țara, au fost sancționați sute de polițiști pentru:
- pantofi nepotriviți,
- lipsă chipiu,
- cămașă băgată pe jumătate în pantaloni,
- ținută „neconformă”.
Pe aceștia îi prind imediat: sunt executanți. În consecință, trebuie „executați”. E simplu, e la îndemână și dă bine la statistici: „Am asigurat disciplina portului uniformei”.
Dar când ajungem la eșalonul „cu vipușcă + stele + funcție + cameră de luat vederi”, brusc regulile devin… „orientative”. Pe uscat se dau sancțiuni, pe mare se dau lecții de ipocrizie. Aparent, pe mare chestorii combină uniforma după cum îi taie briza, nu după cum prevede Regulamentul.
Și, ca să fie tabloul complet, în spatele lui Despescu, în aceeași imagine, stă cuminte, perfect regulamentar, un „amărât” de polițist de frontieră:
- uniformă de serviciu corectă,
- capul acoperit cum trebuie,
- nimic „personalizat”,
- nimic „combinat” după inspirația de moment.
Fără vipușcă de chestor, fără stele de general, dar cu regulamentul știut și respectat.
Omul ăsta dă mai multă lecție de onoare și disciplină decât tot discursul oficial de Ziua Marinei.
Se pare că, uneori:
- cu cât ai mai multe stele pe umăr, cu atât îți permiți să ignori regulamentul;
- cu cât ai mai puține stele, cu atât îl cunoști și îl respecți mai bine.
Ce vedem noi, de fapt, în poza de Ziua Marinei?
- În față: „el general”, simbol al sistemului care predică regulamentul, dar îl poartă… experimental.
- În spate: un polițist de frontieră care, fără să spună un cuvânt, le dă rușine tuturor „șefilor” din cadru doar prin felul în care-și poartă uniforma.
Și atunci, iarăși:
Cine îl sancționează pe Despescu pentru port necorespunzător al uniformei?
Cine îi explică art. 2 alin. (2) din OMAI 183/2021?
Cine îi arată poza cu polițistul din spatele lui și îi zice: „Așa se face, domnule general”?
Răspuns scurt: nimeni.
Pentru că în România, regulamentul e obligatoriu pentru cei fără stele. Pentru cei cu stele, regulamentul e… opțional. „Orientativ”. Un fel de recomandare meteo: „azi e bine să îl respecți, dar dacă e Ziua Marinei și sunt camere, lasă, merge și așa.”
Felicitări sincere tuturor marinarilor și personalului contractual din Armata României cu ocazia Zilei Marinei. Oamenii care chiar știu ce înseamnă uniformă, onoare și regulament, fără să le confunde cu decorul pentru poze oficiale.
Felicitări și politistului de frontieră din spatele lui Despescu. Fără vipușcă, fără stele, dar cu coloană vertebrală și regulamentul la zi. Uneori, adevărații „generali” nu au grad pe umăr, ci bun-simț și respect față de meserie – exact cum dezvăluie Sindicatul Europol în această nouă lecție publică despre dublul standard din MAI. (Cristina T.).
Exclusiv
Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul.
„Prea multă transparență strică” – noua doctrină de la IPJ Călărași

La IPJ Călărași, tehnologia nu e un instrument, ci aproape o amenințare la ordinea publică. Dintr-un răspuns oficial prezentat de Sindicatul Diamantul aflăm, cu uimire amestecată cu râs amar, că solicitarea de comunicare pe cale electronică a unui document deja diseminat intern poate constitui, atenție, „un demers excesiv și abuz de drept procedural”.
Cu alte cuvinte, dacă documentul există, a fost deja răspândit în interior și tu îndrăznești să-l ceri și pe e-mail, riști să fii etichetat drept abuzator de procedură. Transparența, da, dar să nu fie… comodă și modernă.
Legea 544/2001, reinterpretată: „nu pentru voi am muncit noi”
În același răspuns, IPJ Călărași invocă, cu o creativitate demnă de un manual de satiră juridică, Legea nr. 544/2001. Aceasta, spun ei, ar avea ca scop „asigurarea transparenței față de cetățeni și nu dublarea sau ocolirea mecanismelor de dialog social”.
Traducere liberă în limbaj de pamflet:
– Legea 544 e pentru transparență, dar nu vă folosiți prea mult de ea, că ne deranjați „mecanismele”.
– Dialog social înseamnă, probabil, să vii frumos, cu capul plecat, la ghișeu, să aștepți, să insiști, să revii, iar dacă îndrăznești să ceri documentul pe e-mail… e exces.
Sindicatul Diamantul expune astfel un tip de gândire birocratică în care legea e invocată nu pentru a ușura accesul la informații, ci pentru a justifica refuzul de a apăsa pe „Trimite”.
„Consum nejustificat de resurse”: apăsarea tastei Enter, pericol bugetar
Răspunsul IPJ Călărași merge mai departe, într-o demonstrație de „sclipire administrativă”:
activitatea de transmitere electronică a unor acte interne, deja accesibile angajaților, ar genera „consum nejustificat de resurse administrative”.
Într-o eră în care firme private, ONG-uri și instituții publice serioase trimit mii de documente prin e-mail zilnic, la Călărași apăsarea tastei Enter se transformă într-o amenințare la adresa bugetului și a ordinii instituționale.
Probabil că, în logica asta, cel mai sigur este să tipărești hârtiile, să le cari din birou în birou și să le pui sub ștampilă – că asta nu consumă resurse, doar timp și nervi.
Comisia salvatoare: „reclamația nu e întemeiată, polițistul e curat ca lacrima”
Ca să fie tacâmul complet, răspunsul citat de Sindicatul Diamantul ne anunță că, în urma analizei efectuate de comisia desemnată, s-a concluzionat solemn că reclamația administrativă adresată IPJ Călărași nu este întemeiată, iar polițistul responsabil cu gestionarea informațiilor de interes public este fără „rea-credință”.
Deci sistemul a anchetat sistemul și a decis că sistemul are dreptate. Cine ar fi crezut?
Comisia internă a validat ideea că solicitarea prin e-mail poate fi excesivă, că Legea 544 nu e pentru „ocolirea mecanismelor”, și că orice insistență pe transparență ridică suspiciuni de abuz.
IPJ Călărași, laborator de inovație birocratică
Pamfletul de față pornește de la un simplu document oficial, scos la lumină de Sindicatul Diamantul, dar portretizează o mentalitate periculoasă:
– modernizarea e doar la nivel de slogan;
– transparența există doar când nu incomodează;
– tehnologia e bună, dar nu când simplifică viața celui care cere socoteală instituției.
„Sclipirile de geniu” de la IPJ Călărași arată cum poate fi răsturnat sensul unei legi menite să protejeze cetățeanul. Din instrument de acces la informație, Legea 544/2001 devine scut pentru refuz politicos: nu sunteți abuzați de opacitatea noastră, sunteți dumneavoastră abuzivi că cereți prea mult.
Concluzie: apăsați cu grijă pe „Trimite”
Dezvăluirile Sindicatului Diamantul despre IPJ Călărași ne livrează o lecție amară, dar perfectă pentru un pamflet:
În unele instituții, e-mailul nu e un instrument de comunicare, ci o linie roșie. Când ceri un document electronic, nu uita: nu doar că „generezi consum de resurse”, dar riști să fii acuzat că forțezi legea să funcționeze.
În România în care digitalele se taie anual în speech-uri pompoase, există încă insule de „geniu administrativ” în care cel mai mare abuz procedural este simpla pretenție ca statul să-ți trimită un document… cu un click. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea
În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii polițist la Poliția Orașului Buhuși, județul Bacău, și comiți „crima” supremă de a aplica legea, trebuie să fii pregătit ca mașina ta personală să arate, la final de tură, ca după un antrenament de baseball pe capota și parbrizul ei.
Pe 12.08.2026, în jurul orei 20:00, niște polițiști au făcut gestul revoltător de normal de a conduce la sediul poliției un bărbat care încălcase legea. Ei nu știau, săracii, că în România există o specie nouă de „apărători ai libertății” care confundă statul de drept cu „statul la scandal”: în fața sediului au apărut imediat mai multe persoane ce solicitau eliberarea „eroului” încătușat și contestau, cu maximă tupeu, măsurile dispuse de oamenii legii.
Mașina polițistului – sac de box pentru vitejia de turmă
Cum argumentul rațional nu mai are nicio trecere, spiritele s-au încins rapid, în stilul clasic „hai cu toții pe unul”. În loc de dezbatere, s-a trecut direct la pedagogie cu pumnul și piciorul aplicată asupra autoturismului personal al unuia dintre polițiști. Mașina a fost devastată, într-o tentativă evidentă de intimidare a celor care, culmea nesimțirii, și-au permis să-și facă datoria.
Nu mai contează că omul ăla e polițist, că are familie, că mașina respectivă nu e proprietatea statului, ci rezultatul unor rate la bancă și al unor nopți de serviciu. Important e mesajul „educativ” transmis: dacă atingi infractorul, îți facem praf bunurile. Stat de drept în varianta autohtonă: „legea e bună, dar să nu deranjeze pe nimeni”.
Segmentul de societate care urlă la poliție, dar tace la hoți
Din păcate, există în România un segment bine antrenat să reacționeze prompt când legea începe să funcționeze împotriva „băieților noștri”. Pentru unii, polițistul nu e reprezentantul statului, ci sac de box, țap ispășitor și, la nevoie, decor urban pentru scuipat și înjurături.
În momentul în care un polițist aplică legea, o parte din societate vede în el dușmanul perfect: e vizibil, are uniformă, nu ripostează ca interlopul și, în plus, este ținut în frâu de aceiași politicieni care, la televizor, ne povestesc cum „România e un stat modern, european, orientat spre valorile occidentale”.
ONG-uri evaporate, bani cheltuiți, rezultate: zero barat
Pe hârtie, România e plină de ONG-uri preocupate de „educare” și „integrare socială” a categoriilor vulnerabile. În practică, când se întâmplă asemenea incidente – cum a fost cel de la Buhuși – aceste organizații dispar ca prin magie. Nu vezi nici formatori, nici mediatori, nici psihologi prinși între polițist și grupurile nervoase care îl înconjoară.
ONG-urile care au mânuit ani de zile fonduri generoase pentru „incluziune”, „educație civică” și „mediere comunitară” sunt, brusc, plecate în vacanță. Fără raport public, fără responsabilitate, fără explicații. Tac, iar statul tace și el, complice, prin acordul său tacit.
Acest tip de acțiune/inacțiune, după cum atrage atenția Sindicatul Europol, devine unul dintre factorii pentru care polițiștii ajung să se teamă că, după ce ies din tură, își pot găsi mașinile și bunurile personale făcute zob, doar pentru că au făcut ceea ce legea le cere: să intervină.
Realitatea din stradă vs. basmul politicienilor de la televizor
Ceea ce s-a întâmplat la Buhuși nu este vreo excepție exotică, ci doar unul dintre riscurile reale ale profesiei de polițist în România. Riscuri care nu apar nici în pliantele de recrutare, nici în declarațiile siropoase ale politicienilor.
În discursul oficial, polițistul „cel mult stă de vorbă cu cetățenii pe stradă”, zâmbind, eventual cu un pliant în mână și un copil pe umăr, imagine perfectă pentru Facebook. În realitate, același polițist își parchează mașina uitându-se de două ori în jur, se uită de trei ori în oglindă când pleacă acasă, și se întreabă dacă nu cumva următoarea „educație civică” i se va aplica direct pe caroserie sau pe geamurile apartamentului.
Când lovești polițistul pentru că își face treaba, lovești statul – dar cui îi pasă?
Sindicatul Europol dezvăluie limpede: când ataci polițistul pentru că aplică legea, ataci însăși autoritatea statului. Problema e că, în România, autoritatea statului a fost atât de mult terfelită, relativizată și vândută pe bucăți, încât unii au ajuns să creadă că e normal să te strângi cu gașca în fața secției și să faci presiuni ca „băiatul nostru” să fie eliberat.
Un stat care se autoproclamă „pro-european” de cel puțin două ori pe zi, în orice discurs public, dar permite ca polițiștii să fie intimidați, amenințați și atacați pentru că îndrăznesc să aplice legea, nu mai e un stat de drept, ci o caricatură de autoritate, o improvizație cu pretenții de civilizație.
Concluzie amar-comică: cine apără pe cei care ne apără?
Pamfletul acesta pornește de la un fapt concret – incidentul de la Poliția Orașului Buhuși din 12.08.2026 – semnalat public de Sindicatul Europol. Dincolo de tonul usturător, întrebarea rămâne una cât se poate de serioasă:
Într-un stat care își lasă polițiștii singuri în fața presiunii de stradă, ONG-urilor fantomă și politicianismului ipocrit, cine mai apără, în realitate, pe cei care ar trebui să ne apere pe toți?
Până răspunde cineva serios la întrebarea asta, polițistul român va continua să fie, în ochii unora, nu simbolul legii, ci vinovatul de serviciu. Iar mașina lui personală – locul unde frustrarea socială își dă cu pumnul, cu piciorul și cu piatra, în numele unei „libertăți” care confundă drepturile cu derbedeala. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Exclusivacum 4 zileTriatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 4 zileAlexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileRepublica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Exclusivacum 5 zileCum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
-
Featuredacum 5 zile”Reforma cu capul în nori”. Vicepremierul Gheorghiu le explică bugetarilor că protestează… de prea bine



