Exclusiv
Perceptia ca judecatorii CCR lucreaza si conlucreaza cu politicul impotriva familiei ordine si aparare
La nivelul familiei ordine si aparare s-a format in ultimii ani, cam de pe vremea lui Dorneanu, o perceptie ca judecatorii CCR lucreaza si conlucreaza cu politicul, impotriva acesteia, ca parte a unui aranjament mutual pentru un tratament indulgent si favorabil in ceea priveste drepturile magistratilor
Observati ca folosesc “perceptie”, pentru ca nu avem o certitudine intemeiata pe probe solide, cum ar fi niste inregistrari video-audio ( cum au mai scapat prin presa, in unele cazuri celebre), dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul..
Insa daca arata ca o rata si macane ca o rata, pai atunci trebuie sa fie o rata. Rationament deductiv.
Coincidenta, ultimii doi presedinti CCR sunt oameni care au avut legaturi “de sange” cu PSD.
Actualul presedinte CCR, Marian Enache, a fost deputat în mai multe legislaturi, pe listele FSN, PDSR și PSD. În 1993 a fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu. Potrivit unor articole de presa, Enache ar fi avut chiar si un dosar de colaborator cu Securitatea care, foarte convenabil, a “disparut”. (Cam cum a disparut si dosarul lui Basescu, pana cand a reaparut, intr-un moment cand Marinarul nu a mai prezenta utilitate pentru “deep state”)
Fostul presedinte CCR, Valer Dorneanu, a fost parlamentar PSD, presedintele Camerei Deputatilor intre 2000 si 2004 si ministru-delegat intre 1992 si 1995, in Guvernul Vacaroiu. Intre 1990 si 1992 a fost consilier pe probleme de legislatie al presedintelui de atunci, Ion Iliescu. Deci pesedist greu si el.
A fost un adevarat soc pentru noi cand recent, CCR-ul lui Enache a respins criticile de neconstitutionalitate ale OUG 59/2017 intemeiate pe motivul nesolicitarii avizului de specialitate de la Consiliul Legislativ, mai inainte de adoptarea ordonantei, mai dezvaluie sursa citata.
Ca o paranteza, OUG 59/2017 este emanatia otravita a PSD-ului din vremea cuplului toxic Dragnea-Olguta Vasilescu, o norma care ne-a diminuat pensiile militare cu cca 1/3 si a transformat, in acelasi timp, retinerea CIBS-ului ( 25% din brut, egal cu CAS) de la politisti si militari, intr-un mijloc de imbogatire nejustificata a statului ( pentru aspectul lipsei unei contraprestatii reale a statului).
Asa cum am avertizat de mai multe ori, in mod unitar, in spatiul legislativ si politic, in spatiul judecatoresc si cel ccr-ist, pensiile militare sunt percepute ca “necontributive”. Modul in care s-a aplicat recent, supraimpozitarea introdusa prin legea 282/2023, dovedeste fara dubiu, aceasta viziune a celor care ne dirijeaza destinele.
Ca o paranteza la paranteza, pentru mine este incomprehensibil cum acest subiect monstruos care priveste regimul juridic defectuos, de-a dreptul irational al al CIB-ului, lipsa de contraprestatie efectiva din partea statului, si nu in ultimul rand efectul crunt ca pensia militara e considerata necontributiva, taxata la sange si actualizata din an in pasti, lipseste total din agenda publica a celorlalti lideri sindicali, inclusiv din agenda organizatiilor pensionarilor militari.
La intalnirea asta proaspata de la MAI cu “Excelenta” Ciolacu ( ca cica asa se gudura unul pe la sedinta, cu “ excelenta”) , n-a atins niciunul, problemele generate de plata CIBS, puncteaza Emil Pascut.
Sunt unii pe care nu-i duce capul. Care daca au ajuns la sedinta MAI, ei cica au ajuns la “struguri”. E clar, astia s-au realizat. Si-au atins maximul. Atat ii duce bibilica. N-am asteptari nici de la SNPPC-ul lui Zelca. Insa sunt dezamagit ca Andreica si Lincu, cu care am o relatie pe care as caracteriza-o de amicitie si respect reciproc si cu care am mai atins, in ultimii 5 ani, subiectul asta al CIB-ului, nu il apreciaza la gravitatea pe care o i-o acord eu si nu se angajeaza si ei, public, pe subiectul asta grav. Capul ii duce, pot intelege concepte juridice complexe si au acces in zone mai inalte si mai largi decat ajung eu. Deci nu ma deranjeaza liderii “ reprezentativi” de nivel strugurel, insa sunt dezamagit de lipsa de reactie a oamenilor pentru care am apreciere si asteptare.
Inchei parantezele, ca sa ma intorc de unde am plecat. Adica la CCR.
Intr-o jurisprudenta anterioara consistenta si relativ fresh, CCR a analizat rand pe rand, toate felurile de avize si toate institutiile (consiliile) dadatoare de aviz in procesul de nastere legislativa, separand pe cele cu relevanta constitutionala de cele de natura doar legala si deci fara relevanta din perspectiva incalcarii constitutiei.
Ca sa citez doar din decizia 221/2020, CCR a retinut: “ În privinţa Consiliului Legislativ Curtea Constituţională a avut în vedere faptul că atribuţia sa de avizare din cadrul procedurilor de adoptare a unor acte normative este menţionată expres chiar în Constituţie, ceea ce permite calificarea ei drept “obligaţie constituţională” a cărei nerespectare atrage “neconstituţionalitatea legii sau a ordonanţei – simplă sau de urgenţă”
Se naste firesc intrebarea ce forta obscura a raului a intervenit sa schimbe o jurisprudenta clara, densa a CCR, astfel incat sa fie respinsa exceptia de neconstitutionalitate a OUG 59/2017 pe motivul nesolicitarii avizului Consiliului Legislativ?
Motivarea deciziei de respingere inca nu s-a publicat. Sunt tare tare curios sa o vad.
Asa ajung, de fapt, de unde am plecat. Desi mi-a luat un kilometru, partea “introductiva”.
Am vrut sa va atrag atentia asupra unei decizii CCR proaspete de respingere, decizia 599 din 21 noiembrie 2023, publicata pe 17 ianuarie in Monitorul Oficial.
Deci, celor interesati de scrierile mele, va este cunoscut ca in ultimii 5 ani, am atacat la CCR din diverse unghiuri, normele noastre de salarizare in cascada, care ca intr-un lant se reactiveaza unele pe alte, dupa ce aparent au fost abrogate. Si care au format in perioada 2010- prezent, baza pentru faimoasa “ inghetare”.
CCR-ul le-a calcat pe toate in picioare, esential sub pretextul ca nu exista o reactivare a normelor abrogate si ca am eu vedenii.
Insa in exceptia analizata in decizia 599/2023, am avut o abordare distincta, deosebita.
Am contestat interpretarea ( deja uniformizata la nivelul sistemului judecatoresc) potrivit careia sumele compensatorii tranzitorii din salariul de functie/solda de functie se iau in considerare la analiza conformitatii cu regula constitutionala potrivit careia salariul lunar nu poate fi mai mic decat salariul minim garantat.
Redau un pic mai jos, o parte din argumentele mele, astfel cum au fost sintetic in decizia 599/2023.
“12. Se afirmă că în perioada din 2010 până în prezent, de aplicare tranzitorie a legilor-cadru de salarizare, legiuitorul a suprimat unele dintre sporurile şi suplimentele acordate potrivit legislaţiei valabile în anul 2009 şi a instituit, temporar, drepturi băneşti în cuantum echivalent cu cuantumul fostelor sporuri şi suplimente care nu au mai fost recunoscute prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în scopul de a nu scădea veniturile salariale ale bugetarilor în plată, în luna decembrie 2009. Aceste drepturi compensatorii tranzitorii au fost recunoscute prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 31 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, iar existenţa lor “tranzitorie” s-a perpetuat până în prezent, întrucât nu s-a reuşit o aplicare completa a noului sistem de salarizare pentru personalul bugetar. În ciuda scopului legiuitorului de a le recunoaşte doar temporar, ele încă supravieţuiesc ca elemente de salarizare, chiar şi după intrarea în vigoare, de la 1 iulie 2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, datorită strategiei legiuitorului ca această lege să intre în vigoare treptat, şi nu dintr-odată.
13. Ca atare, existenţa acestor drepturi compensatorii tranzitorii conduce la două interpretări posibile ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 87 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, din perspectiva dreptului la salariu, prevăzut de art. 41 alin. (2) din Constituţie. Astfel, într-o primă interpretare, conformarea salariului de funcţie la exigenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată nu se analizează prin luarea în considerare a cuantumurilor acestor drepturi tranzitorii. Într-un al doilea înţeles posibil al textelor criticate, contrar art. 41 alin. (2) din Constituţie, conformarea salariului de funcţie la exigenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată se analizează prin luarea în considerare a cuantumului salariului de funcţie majorat cu cuantumurile acestor drepturi suplimentare tranzitorii care încă există în structura salariului de funcţie.
14. Se apreciază că art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 87 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, interpretate în sensul în care conformarea salariului de funcţie la exigenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată se analizează prin luarea în considerare a cuantumului salariului de funcţie majorat cu cuantumurile acestor drepturi suplimentare tranzitorii din structura salariului de funcţie, încalcă şi principiul nediscriminării în exercitarea dreptului la salariu minim, întrucât pentru orice alte categorii de salariaţi decât poliţiştii, comparaţia între remuneraţia de bază şi salariul minim, deci analiza de respectare a dreptului prevăzut de art. 41 alin. (2) din Constituţie, se realizează fără a se lua în considerare drepturile suplimentare introduse în remuneraţia principală. În acest context, se afirmă că prezintă relevanţă în cauză şi împrejurarea că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu ocazia soluţionării unor speţe privind interpretarea Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, s-a stabilit că majorările şi sporurile, care nu sunt definite drept elemente care fac parte din salariul minim prevăzut de legislaţia sau de practica naţională a statului membru şi care modifică raportul dintre prestaţia lucrătorului, pe de o parte, şi contraprestaţia pe care acesta o primeşte, pe de altă parte, nu pot, în temeiul dispoziţiilor Directivei 96/71/CE să fie considerate astfel de elemente salariale (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 14 aprilie 2005, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Comisia Comunităţilor Europene împotriva Republicii Federale Germania, C-341/02, punctul 39).”
Toata munca asta, in zadar! CCR a respins exceptia ca inadmisibila, pe motiv ca este o chestiune de interpretare a legislatiei si care tine este apanajul instantelor.
Au procedat corect? Au fost obiectivi? Eu cred ca nu! Era o chestie care tinea de interpretarea judecatoreasca doar daca existau cel putin doua curente de interpretare. In practica, se contureaza de obicei, pe o interpretare a unei norme dificile, o teza majoritara a instantelor si una minoritara.
Si atunci se sesizeaza ICCJ, sa clarifice conform competentei. Insa acolo unde exista o singura interpretare uniforma la nivelul instantelor, care este suplimentar criticata ca neconstitutionala, ICCJ nu mai poate interveni. Acolo este treaba CCR sa inlature interpretarea asumata de toate instantele, dar neconstitutionala.
Asa ca, ramane cum era, cel putin cat timp avem un CCR in componenta asta, “perceputa” ca fiind sub influenta pesedista.
Ce-o mai fi, “vom vedea”, cum le-a zis Excelenta Ciolacu, reprezentantilor sindicali adunati la sedinta de socializare de la MAI cu seful Guvernului, mai precizeaza Emil Pascut.
In decizia nr. 51/2020, CCR nu a avut nicio retinere sa judece pe fond, interpretarea ( unica si obligatorie) facuta de ICCJ, pe marginea sporului de doctorat ( suma compensatorie). La fel ca in cauza judecata prin decizia nr.599/2023, si acolo era tot o chestiune de interpretare unica, uniforma, standardizata a legislatiei. (Sava N.).
Exclusiv
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor
În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.
Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.
Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.
Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?
Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”
Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.
Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.
Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.
Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE
Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.
Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:
- companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
- aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
- UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
- în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
- până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.
În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.
Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare
În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.
Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.
Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:
- Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
- Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.
Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.
România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă
Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:
- Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
- Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”
Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:
- Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
- Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.
Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot
Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:
- Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
- Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
- Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.
Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația
Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:
- legile statelor naționale,
- regulamentele Uniunii Europene,
- algoritmii platformelor globale,
- și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.
În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”
Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.
2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation
Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României
| Aspect | Bruxelles și București – „Democrație defensivă” | Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură” |
|---|---|---|
| Interpretarea cazului România | Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor | Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital |
| Rolul DSA | Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor | Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global |
| Rolul TikTok și al platformelor | Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat | Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal |
| Algoritmii | Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați | Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției |
| Anularea alegerilor | Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația | Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE |
| Poziția României | Stat „protejat” în războiul informațional | Cobai într-un experiment de cenzură transnațională |
| Mesaj către cetățean | „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” | „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile” |
(Cristina T.).
Exclusiv
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.
Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.
O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni
Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.
Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă
„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.
Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.
Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.
Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.
„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.
Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?
Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.
Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.
Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.
Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:
polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).
Exclusiv
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă
Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.
Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.
Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial
Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:
- suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
- stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.
Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.
Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare
În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:
- nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
- nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
- nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.
După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:
- construită transparent;
- făcută cu respectarea cadrului legal;
- bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.
Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.
„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer
Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.
Decizia nu este definitivă:
- hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
- termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.
Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.
De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice
Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:
- dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
- treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
- se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.
Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.
Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer
Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57
Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii
„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE
„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...
Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...
Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux
Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...
-
Exclusivacum 2 zile
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zile
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zile
Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zile
Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zile
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii