Connect with us

Featured

Prin ce filieră a ajuns generalul Florian Coldea de la butoanele SRI în anturajul premierul socialist albanez Edi Rama, pînă la statutul de consilier guvernamental?

Publicat

pe

(Preluare Inpolitics):

O întrebare legitimă: prin ce filieră a ajuns generalul Florian Coldea de la butoanele SRI în anturajul premierul socialist albanez Edi Rama, pînă la statutul de consilier guvernamental? Iar răspunsul cel mai plauzibil, susținut și de surse bine informate, este că prin Monica Macovei, ”prietena” veche a lui Edi Rama, dar și a marelui susținător al albanezului, magnatul George Soros.

Monica Macovei, promotoarea Laurei Kovesi la șefia Parchetului General, este ”înfiptă” în Albania pînă în plăsele. Încă din 1995, Macovei a lucrat ca expert pe justiție pentru Consiliul Europei, participînd la misiuni în Albania și stabilind de atunci primele conexiuni cu micul stat. Între 2009 și 2019, Macovei a fost parlamentar european și șefă a Delegației PE la Comitetul parlamentar de stabilizare și cooperare PE-Albania, în fapt, o comisie menită să netezească drumul Albaniei spre admiterea în UE. Din acea poziție, Macovei a avut contacte directe și strînse cu Edi Rama, devenit din 2013 premierul Albaniei, pînă azi neîntrerupt.

Conform presei albaneze, Macovei era mai mult decît un simplu sfătuitor al premierului: era o ”prietenă”, după cum menționa publicația Dosja în mai 2019, care consemna ratarea PE după alegerile din acel an de către doi apropiați ai lui Rama: ”După Fleckenstein, o altă prietenă a premierului Rama, Monica Macovei, nu a reușit să fie realeasă în Parlamentul European. Macovei nu va mai face parte de această dată din PE, pentru că nu a primit încrederea cetățenilor săi”.

Macovei s-a remarcat deschis de-a lungul anilor ca un susținător vehement al guvernelor Edi Rama și un critic dur al opoziției, în condițiile în care Albania are de ani buni o scenă politică extrem de tensionată, nelipsind confruntări violente, tentative de asasinat, demisii în bloc din parlament, boicot al alegerilor șamd. Tot presa albaneză relata că Macovei e apropiată și a actualului minsitru de Interne, Taullant Bala, de pe vremea cînd acesta era șeful delegației Albaniei pentru negocierile de aderare la UE, adică interlocutorul direct al Monicăi Macovei, șefa delegației PE. Bala, trebuie spus, a absolvit universitatea ”Al.I.Cuza” din Iași și e fluent în română.

În dese exprimări publice, Macovei vorbea despre nevoia ca Albania să facă eforturi mari pentru combaterea corupției, a criminalității și a traficului de droguri, dar niciodată nu uita, în paralel, să laude guvernul Rama pentru activitățile sale.

Macovei a susținut în 2016 și o chestiune care a produs tensiuni uriașe în Albania, mai precis o propunere a SUA, prin Victoria Nuland, în urma căreia o comisie formată din experți din justiție, care să fie aleși în mod egal din politică, șase din opoziție, șase de la putere, urma să aibă dreptul de a face verificarea și selecția judecătorilor și procurorilor albanezi. Pe lîngă experții politici, din mecanism urmau să facă parte reprezentanți ai UE și ai SUA, cu dreptul de a monitoriza și de a bloca dosare sau candidaturi. dacă se considera că nu îndeplinesc condițiile. Propunerea a fost susținută legislativ de regimul Edi Rama, dar vehement contestată de Partidul Democrat de opoziție, în prezent condus de fostul președinte Sali Berisha.

Cum spuneam, Macovei s-a poziționat și ca o vajnică luptătoare împotriva drogurilor albaneze. În 2017, ea prezenta Consiliului European o întrebare referitoare la războiul împotriva drogurilor din Albania:

”În ultimii 25 de ani, Albania a devenit una dintre principalele surse de canabis pe piețele internaționale. În lumina creșterii uriașe a suprafețelor plantate, situația actuală ridică serioase îngrijorări(…)Albania este o țară sursă importantă pentru traficul de canabis în UE. Cel mai utilizat drog din Europa, canabisul este estimat că reprezintă aproximativ 38% din piața de vînzare cu amănuntul a drogurilor ilicite și că valorează mai mult de 9,3 miliarde EUR în fiecare an, adică aproximativ jumătate din PIB-ul Albaniei”.

Numai că, ce să vezi, presa albaneză are o teorie fierbinte: marele susținător al plantațiilor de droguri albaneze e același cu marele susținător al premierului, anume George Soros. Cunoscut și ca mentor al Monicăi Macovei, ba chiar, se spune, creatorul său ca ministru al Justiției, în 2005.
În același an 2017 în care Macovei se adresa C.E., publicația albaneză RD scria, sub semnătura unui reputat analist american de origine albaneză, următoarele:

”Cînd premierul albanez Edi Rama și asociații săi au preluat conducerea guvernului albanez, în septembrie 2013, nimeni nu s-ar fi gîndit că mișcarea ferventă de renaștere a Tiranei, condusă de ucenicii lui George Soros, va transforma ceea ce localnicii numesc „țara vulturilor” într-un loc în care, în schimb, pescărușii vor ciuguli sacii plini cu marijuana pe malurile din Durres, portul albanez de la Marea Adriatică, în așteptarea expedierii în străinătate pe calea aerului sau pe mare.
Datorită intereselor financiare strategice ale lui George Soros în plantațiile de marijuana din întreaga țară în ultimii patru ani, situația securității interne a Albaniei s-a deteriorat rapid, iar frecvența jafurilor din bănci atinge niveluri record. Între timp, mai-marii țării – care se întîmplă să fie creaturi ale dlui Soros – au acumulat averi uriașe prin intermediul traficului de persoane, al narcoticelor și al manevrelor de spălare de bani.

George Soros și premierul albanez Edi Rama

Recentele schimbări în guvernul socialist al lui Rama demonstrează încă o dată că Tirana nu este dispusă să facă nicio mișcare care să pună în pericol rutele de transport al marijuanei din Albania către Italia și restul Europei.
Înlocuirea lui Sajmir Tahiri (ministrul de interne devotat lui Rama) cu Fatmir Xhafaj (al cărui frate este acuzat de trafic de droguri de către Curtea de Justiție din Venezuela), arată încă o dată legăturile adînc înrădăcinate ale lui Rama cu bandele de traficanți de droguri și cu baronii spălării de bani din Europa și nu numai, păstrînd în același timp legături strînse cu miliardarul Soros și asociații săi.

Susținerea dlui Soros, în anii administrației Obama, pentru Rama datează din 2011, cînd Soros a îndemnat-o pe secretarul de stat de atunci, Hillary Clinton, să ia măsuri suplimentare ca răspuns la demonstrațiile violente care aveau loc în Albania. Dl Soros a îndemnat-o să „pună întreaga presiune a comunității internaționale asupra premierului Berisha și a liderului opoziției Edi Rama”. Mogulul de origine maghiară declara: „Deși sunt îngrijorat de retorica folosită de ambele părți, sunt îngrijorat în special de acțiunile premierului”. În acel moment, Sali Berisha era prim-ministru al Albaniei, iar Edi Rama era liderul opoziției albaneze.

Berisha, într-un interviu pentru Speronews, la 29 martie, declara că „traficul masiv de droguri condus de Edi Rama, Fatmir Xhafaj și alți asociați cheie, în timp ce primesc ordine de la dl Soros, peste Atlantic, poate fi experimentat și simțit în fiecare sat și oraș din Albania. În aceste prime zile de primăvară, Ediscobar, sau Pablo Escobar al Albaniei, (făcînd o comparație între Rama și celebrul lord al drogurilor din Columbia) a oferit tuturor albanezilor un cadou special, și anume droguri plus tineri și femei înecați în mare”. Dr. Berisha se referă la numeroasele incidente cu bărci care au avut loc în Canalul Otranto în ultimii ani, în care tineri albanezi și-au pierdut viața în timp ce transportau narcotice din Albania către țărmurile Italiei(…)

Pentru Lulzim Basha, fost primar al orașului Tirana și lider al Partidului Democrat al Albaniei, partid de opoziție care se ocupă de piața liberă, Tirana este condusă de: „Oameni care sunt condamnați pentru trafic de persoane, trafic de droguri, spălare de bani și cu crimă cu premeditare cu o armă de foc, și toți aceștia servesc cu binecuvîntarea deplină a dlui Rama.”
Citat de Breitbart News, Basha afirma că ”Rama este principala investiție a lui Soros, nu doar în Albania, ci și în restul Balcanilor”.

Confruntată cu o astfel de situație sumbră, Albania se află la o răscruce de drumuri: mai sunt mai puțin de trei luni pînă la alegerile generale, într-un proces electoral care se așteaptă să fie marcat de violențe legate de droguri, jafuri bancare, cumpărare de voturi și fraudarea alegerilor(…) Dacă Washingtonul nu va fi atent la Tirana, pescărușii lui George Soros vor continua să aleagă candidați la fiecare urnă de vot din țară” conchidea publicația albaneză.

Trăgînd linie și adunînd: George Soros, Victoria Nuland, Hillary Clinton, Edi Rama, Monica Macovei, Florian Coldea, corupție politică și droguri. O ecuație albaneză tare complicată.

Administratie

Dincolo de cifre și programe: Tinerii, motorul schimbării în viziunea lui Victor Negrescu

Publicat

pe

De

Într-un peisaj politic adesea dominat de statistici și bugete reci, Ziua Tineretului devine un prilej de reflecție asupra adevăratei resurse a Europei: capitalul uman. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu propune o schimbare de paradigmă, mutând reflectorul de pe succesul birocratic către potențialul real al noii generații.

Banii nu sunt totul: Când Erasmus+ se transformă în destine

Deși bilanțul activității sale la Bruxelles include realizări financiare de necontestat, precum obținerea unor fonduri record pentru programul Erasmus+ sau negocierea resurselor pentru Anul European al Tineretului, Victor Negrescu avertizează că politicile publice rămân simple documente dacă nu au în centru omul. „Aș putea să menționez inițiativele concrete dedicate tinerilor. Sunt importante, dar nu spun totul”, subliniază europarlamentarul PSD, punctând faptul că succesul unei strategii se măsoară în vieți schimbate, nu doar în cifre raportate.

Colaboratorii de azi, liderii de mâine: Puterea ideilor noi

Pentru Negrescu, motivația din spatele activității sale legislative provine direct din interacțiunea cu tinerii care trec pragul cabinetului său. Stagiarii și colaboratorii cu care a lucrat de-a lungul timpului nu au fost doar simpli asistenți, ci veritabili catalizatori de energie.

„Tinerii m-au impresionat prin idei, prin ambiție și prin felul în care privesc viitorul. Energia lor nu este doar o promisiune, este deja schimbare”, afirmă acesta. Această abordare pragmatică demonstrează că tineretul nu mai este doar „viitorul de mâine”, ci o forță activă care remodelează prezentul politic și social al României și al Uniunii Europene.

Solidaritate fără bariere: Șanse egale pentru mediile vulnerabile

Dincolo de holurile instituțiilor europene, realitatea din teren impune măsuri de sprijin direct. Prin implicarea constantă alături de PES activists România, Victor Negrescu își concentrează eforturile pe susținerea copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate.

Mesajul este unul de solidaritate socială: succesul individual al unui tânăr vulnerabil reprezintă o victorie colectivă. „Atunci când un tânăr reușește, câștigăm cu toții”, susține europarlamentarul, reafirmând responsabilitatea clasei politice de a crea mecanisme care să ofere fiecăruia, indiferent de mediul de proveniență, șansa corectă la reușită.

În viziunea lui Victor Negrescu, Ziua Tineretului nu este doar o celebrare calendaristică, ci un memento al datoriei de a transforma promisiunile electorale în rampe de lansare pentru generația care deține deja cheile schimbării.

Citeste in continuare

Exclusiv

Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală

Publicat

pe

De

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)

Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.

Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”

Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.

Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.

Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice

Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.

Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.

Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?

În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.

Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?

Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”

Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:

  • mutări considerate abuzive,
  • programe de lucru mai împovărătoare,
  • sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.

Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.

Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul

Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.

Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.

„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare

Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.

Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.

Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere

În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:

  • Ministerul Justiției,
  • Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
  • și alte organe abilitate,

în vederea clarificării situației semnalate.

Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.

Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:

  • verificarea faptelor semnalate,
  • stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
  • analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
  • evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
  • verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.

Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere

Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:

  • fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
  • fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.

Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani

Publicat

pe

De

Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou, spitalele bucureștene par să fi inaugurat o secție clandestină de „jaf cu anestezie morală”, unde pacienții vulnerabili sunt tratați la pachet cu o doză zdravănă de nesimțire. Ultimul caz apărut în spațiul public, relatat cu revoltă de nepotul unui pacient, ne arată că unii angajați au confundat grija față de bolnav cu inventarierea conținutului din portofel.

Marea „dispariție” de sub pernă: 1.000 de lei extrași cu precizie de infirmieră

https://www.facebook.com/reel/26801284509562371

Se pare că, în timp ce medicii se luptă să salveze vieți, prin saloane bântuie spirite cu mână lungă. Conform declarațiilor familiei, un bătrân internat s-a trezit mai „ușor” cu 1.000 de lei, bani care au evaporat sub privirile vigilente ale personalului care, teoretic, trebuia să-i vegheze sănătatea, nu economiile. Cireașa de pe coliva bunului simț? Un coleg de salon, martor la acest număr de prestidigație, ar fi indicat-o direct pe o infirmieră ca fiind „magicianul” de serviciu. Cu toate acestea, la spitalul bucureștean, inventarul bunurilor pacientului pare a fi un concept SF, o procedură ignorată cu grație pentru a lăsa loc liber „inițiativelor” private de sub halat.

Magazia cu lacăt pe creier: Externat în pijamale și papuci de gumă

Dacă furtul a fost doar aperitivul, externarea a reprezentat felul principal de umilință.

Imaginează-ți tabloul grotesc: un om bătrân, abia ieșit dintr-o suferință medicală, este lăsat la poarta spitalului în plină stradă, tremurând în pijamale și papuci de gumă, ca și cum ar fi fost evacuat dintr-un incendiu, nu dintr-o instituție de stat. Motivul halucinant oferit de personalul medical? „N-avem cheia de la magazie!”. Se pare că în ditamai spitalul bucureștean, destinele și hainele pacienților atârnă de un singur lacăt ruginit, a cărui cheie a plecat probabil la plimbare odată cu cei 1.000 de lei dispăruți. Să lași un bătrân fără haine și, mai grav, fără cheile de la propria locuință, denotă o lipsă de umanitate care depășește orice diagnostic medical.

Profesionalism la etaj, junglă la parter

Este de-a dreptul schizofrenic contrastul subliniat de familia victimei: în timp ce medicii își fac treaba cu profesionalism, personalul auxiliar și administrativ pare desprins din filmele cu bandiți de drumul mare. Sursa acestor dezvăluiri, nepotul pacientului, scoate la lumină o realitate cruntă: poți fi salvat de bisturiu, doar ca să fii „mâncat” de șacalii care nu văd în bolnav un om, ci o pradă ușoară. Până când „șefii” din sistem nu vor înțelege că spitalul nu e talcioc și nici magazia nu e proprietatea privată a asistentelor, pacienții vor continua să iasă din spitale vindecați de boală, dar traumatizați de „grija” statului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...

Exclusiv18 ore ago

OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani

Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...

Exclusiv18 ore ago

Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți

În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...

Exclusiv18 ore ago

„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă

În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...

Exclusiv2 zile ago

Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate

Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...

Exclusiv2 zile ago

Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă

Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...

Exclusiv3 zile ago

Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie

În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...

Exclusiv3 zile ago

Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne

Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...

Exclusiv4 zile ago

Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău

În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...

Exclusiv4 zile ago

Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”

Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...

Exclusiv4 zile ago

APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER

Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...

Exclusiv5 zile ago

EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!

Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...

Exclusiv5 zile ago

OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora

În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...

Exclusiv5 zile ago

Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia

De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...

Exclusiv5 zile ago

VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân

În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv