Featured
668 milioane de euro au plătit austriecii pentru Petrom
Din toate companiile valoroase și strategice privatizate, unele care dețin și acum monopolul, România a încasat suma derizorie de 9,3 miliarde de euro. Cea mai proastă afacere a statului român, care a fost mai mult o cedare aproape gratuită a celui mai important bun național, a fost vânzarea Petrom, pentru care austriecii au plătit doar 668 milioane de euro. O dovadă a jafului comis din 1990 până în prezent este că din actele contabile ale Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, 43 milioane de euro au dispărut fără urmă.
Cele mai mari sume din privatizare au fost încasate în perioada 2001-2019, 16 miliarde de lei, urmată de perioada 1997-2000, cu 2,3 miliarde de lei, în care s-au vândut cele mai multe societăți, și de perioada 1992-1996, 400 milioane de lei. Cea mai mare sumă din privatizare s-a încasat din vânzarea BCR, 9 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), în timp ce celelalte bănci au fost vândute pe sume de nimic.
Astfel, pentru Banc Post, statul român a încasat doar 48 milioane de euro, pentru BRD, 197 milioane de euro, iar pentru Banca Agricolă, doar 16,8 milioane de euro. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, OMV Petrom s-a vândut cu 668 milioane de euro, Electrica Muntenia, cu 394 milioane de euro, Distrigaz Sud, cu 127 milioane de euro, Distrigaz Nord, cu 124 milioane de euro, Telekom România, cu 321 milioane de euro, Liberty Galați (fostul Sidex Galați), cu 82 milioane de euro, CRH Ciment, cu 191 milioane de euro, Rompetrol, cu 59 milioane de euro, iar Dacia, cu 48 milioane de euro. Ford România (fostul Oltcit) a fost vândut cu 57 milioane de euro, Olimp Estival 2002, cu 21,6 milioane de euro (radiată ulterior), București Turism, cu 26,7 milioane de euro (radiată), iar Petrotel Lukoil, cu 50,1 milioane de euro.
Trădări succesive
Valoarea încasată din vânzarea acțiunilor, în perioada 1992-2019 a fost de 20.394.031 mii lei (7.429.791 mii euro), formată din suma de 17.961.850 mii lei (6.825.216 mii euro), reprezentând venituri din vânzarea acțiunilor prin contracte de vânzare-cumpărare, și suma de 2.432.181 mii lei (604.575 mii euro), sumă obținută în urma vânzării acțiunilor pe piața de capital. La aceste venituri directe, încasate din vânzarea de acțiuni, s-au adăugat sumele încasate din contracte reziliate, accesorii reprezentate de dobânzi și penalități, sume câștigate în urma unor litigii, în valoare totală de 5.110.156 mii lei (1.858.659 mii euro). Astfel, veniturile încasate din privatizare au fost în sumă totală de 25.504.187 mii lei (9.288.450 mii euro). Veniturile din vânzarea acțiunilor pe bază de contract de vânzare-cumpărare au fost influențate în sens negativ de neîncasarea unor creanțe reprezentând prețul unor contracte, precum și de inflație, deprecierea monedei naționale, neacoperirea riscului valutar, cu suma totală de 839.858 mii lei (1.270.910 mii euro). Până în 1997, banii obținuți din vânzarea activelor statului nu au fost virați la bugetul de stat, fiecare minister beneficiind și dispunând de aceste sume.
Jaf de zeci de milioane de euro
Din datele prezentate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), s-a constatat o diferență de 586.350 mii lei între valoarea contractelor de privatizare și valoarea încasată. Această diferență este compusă din 18.600 mii euro, ce reprezintă creanțe neîncasate rezultate din neplata prețului contractual de către 78 debitori, 93.620 mii euro reprezentând diferența nefavorabilă de curs valutar între momentul încheierii, cu Erste Bank, a contractului de privatizare a BCR (decembrie 2005) și momentul încasării efective a contravalorii contractului de privatizare (octombrie 2006), 5.270 mii euro reprezentând diferența nefavorabilă de curs valutar între momentul încheierii cu BRD, respective IFC a contractelor de privatizare a BCR (noiembrie 2003), precum și a contractului încheiat cu Renault (iunie 1999), privind privatizarea Dacia SA și momentul încasării efective a contravalorii contractelor de privatizare (iunie 2004 și, respective, martie 2002). ”Din discuțiile avute cu reprezentanții AAAS, nu s-a putut identifica în ce constă diferența de aproximativ 43 milioane de euro, rămasă în urma clarificării parțiale a diferenței de 586.350 mii echivalent lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Datorii neîncasate
Totodată, din evidențele contabile analitice ale AAAS, au rezultat peste 130 debitori: persoane fizice, asociații de salariați, persoane juridice, în general, parteneri contractuali ai instituției, care nu au respectat clauzele contractelor de privatizare. În evidența contabilă a AAAS au fost identificate dividende neîncasate provenind chiar din anul 1993, în sumă de 8.033 mii lei, datorate de 159 debitori. Având în vedere vechimea pe ani a debitelor reprezentând dividende neîncasate, dar și faptul că doar 14 societății debitoare erau în funcțiune, s-a constatat că probabilitatea de recuperare a acestor sume este redusă, într-o măsură semnificativă, societățile debitoare fiind radiate (96), fie în procedură de insolvență, faliment sau lichidare, potrivit Curții de Conturi.
Exclusiv
„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă)
Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport național și „Il Capo” se dă cu BMW-ul nou, are parte de un nou spectacol de proporții. Exact când credeam că am văzut totul în saga White Tower & City Gate, justiția, renumită pentru viteza sa de melc pe autostradă, ne surprinde cu o nouă „piesă” în distribuția deja celebră a corupției și șmecheriei!
„Bolidul” fiscal la „fond”: S-a dovedit că nici fiscul Nu e chior!
Ați crezut că doar „fraierii” de cumpărători de apartamente sunt buni de „muls”? Ei bine, un document nou-nouț, înregistrat la Curreq ds Apel Ploiesti chiar pe 29.01.2026, demonstrează că și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF Prahova, are pretenții! Cu numărul unic 83/42/2026, dosarul proaspăt deschis îl are pe nimeni altul decât pe Vlad Nichita, celebrul „Il Capo” al escrocheriilor imobiliare din Ploiești (așa cum l-au supranumit investigațiile Incisiv de Prahova), în calitate de… inculpat.
Și ce minune! Obiectul dosarului? „Infracțiuni de evaziune fiscală” (Legea nr. 241/2005). Și, surpriză de proporții, stadiul procesual e direct la „cqmera preliminara”. Adică, nu se mai joacă „șotron”, nu se mai invocă „excepții și măsuri” la nesfârșit (ca în cazul dosarului mamut 429/42/2025/a1, unde Camera Preliminară bifează al șaptelea termen degeaba, după cum arată articolele noastre), ci se trece direct la fapte! E clar: când vine vorba de banii statului, Justiția pare că își pune ochelarii de viteză și uită de eternul ei „nu e gata, mai așteptați!”.
„Il Capo” la răscruce: Între luxul evazionist și pușcăria fiscală!
După ce în ultimele luni „Il Capo” și-a etalat bolizii de lux – un BMW electric nou-nouț pentru el și un BMW X3 pentru fosta soție, Elena Nichita, patroana de la Fasty Tasty SRL (detalii Incisiv de Prahova) – se pare că Fiscul a zis „STOP JOC!”. Să ne amintim de scenele demne de filme de acțiune când avocatul era „împachetat” din bolidul său la Vama Albița, încercând să se evapore în Republica Moldova . Sau de stilul său de viață opulent, cu cazinouri și întâlniri cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, în timp ce sute de pagubiți din White Tower și City Gate rămâneau cu ochii-n soare și buzunarele goale.
„Il Capo” și fisc-ul: Când evaziunea intâlnește ghișeul (și justiția incepe să numere)!
Acum, întrebarea de pe buzele tuturor nu mai este „de unde atâta banet?”, ci „va reuși oare să păcălească și Fiscul, așa cum a păcălit miile de oameni din Ploiești?”. Se pare că protecția politică și „polițiștii corupți din IPJ Prahova”, menționați în trecut , nu se aplică și când vine vorba de taxele statului. De la „cu bani și influență poți face orișice în Republica Ploiești”, la „cu bani și influență mai faci, dar plătești și tu, ca restul lumii!”
De la „Republica Ploiești” la „reparații fiscale”: Când statul iși vrea partea!

Până acum, „Il Capo” (și gașca sa formată din Mihai Lupu, Daniel Ștefănescu, Marioara Lupu și mulți alții) a fost acuzat că a lăsat în urmă un dezastru financiar de peste 8,7 milioane de euro, cu apartamente vândute de 2-3 chiar și 4-5 ori . Sute de familii s-au sacrificat muncind peste hotare, doar pentru a-și vedea visurile transformate în „stână fără stăpân” (City Gate) sau în „bombe cu ceas” fără autorizație ISU (White Tower).
Dar, în acest nou dosar, pe lista victimelor se adaugă, oficial, Ministerul Finanțelor Publice. Ironia e cruntă: în timp ce dosarele de înșelăciune se târăsc prin Camera Preliminară, riscând să ajungă la prescripție, statul, care a părut atât de „orbit” la suferința cetățenilor, își arată acum colții când vine vorba de propriile buzunare. Poate că e nevoie ca ANAF să devină „parte civilă” pentru ca Justiția să funcționeze la turație maximă?
Ploiești, capitala paradoxurilor: Când justiția iși face selfie cu evaziunea!
„Poligonul imobiliar” din Prahova, cu blocurile-fantomă și apartamentele dublu vândute, pare să aibă o nouă atracție: dosarul de evaziune fiscală al lui „Il Capo”. Ceea ce Incisiv de Prahova a dezvăluit constant, în ciuda „presiunilor și șantajului”, se concretizează, dar nu neapărat în sensul pe care și-l doreau pagubiții. Aceștia cer celeritate, judecători „care să nu fie depășiți” și sancționarea abuzului de drept procedural.
Dar, până una-alta, în „Republica Ploiești”, pare că justiția are două viteze (aici): una pentru „fraieri” (aici) și alta, turbo, când statul își simte buzunarele mai ușoare.
Sperăm ca acest nou dosar să nu fie doar o altă „fumigenă procedurală”, ci un semnal că justiția, chiar și cea fiscală, poate să funcționeze.
Până atunci, „Il Capo” continuă să se plimbe, iar Ploieștiul rămâne capitala paradoxurilor, unde mafia a devenit sistem, iar sistemul… ei bine, cine știe ce o mai inventa! Vom reveni, cu siguranță, pentru că acest serial e departe de final! (Cristina T.).
Featured
Șeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
Chestorul principal de poliție Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, se află în centrul unei controverse, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit că acesta nu și-a dus mâna la chipiu în timpul intonării Imnului Național al României. Evenimentul, petrecut la ceremonia de inaugurare a noului sediu al Secției 9 Poliție din București, a stârnit reacții vehemente din partea organizației sindicale.
Acuzații de ignorare a regulamentelor militare
Potrivit Sindicatului Europol, atitudinea chestorului Berechet indică fie o lipsă de cunoaștere, fie o ignorare flagrantă a „regulilor elementare de conduită” prevăzute de regulamentele militare de protocol pentru intonarea Imnului Național. Sindicaliștii subliniază că Berechet a fost singurul oficial prezent care nu a respectat acest gest simbolic și obligatoriu.
„Chestor de carton” și lipsă de respect pentru simbolurile naționale
Europol nu a ezitat să interpreteze această acțiune ca o confirmare a unei „imagini de ‘chestor de carton'”, sugerând că numirea sa în funcție ar fi fost făcută „la apelul bocancilor”. Reprezentanții sindicatului condamnă lipsa de respect manifestată față de simbolurile naționale și față de uniforma pe care o poartă, considerând că gestul este o dovadă a nivelului de respect pe care îl arată „statului român și valorilor sale”, calificând situația drept „rușinoasă”. Criticile dure vin într-un moment în care imaginea instituțiilor de forță este sub lupa publică, iar respectarea protocoalelor este considerată esențială pentru credibilitate. (Sava N.).
Anchete
Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



