Featured
Activiștii de mediu finanțați din străinătate au pus tunurile pe hidroenergia țării
ONG-urile de mediu finanțate din afara țării au anunțat că vor ataca la Comisia Europeană proiectele celor 9 hidrocentrale ale României, pentru a stopa finalizarea acestora. Și asta în condițiile în care sistemul energetic național este amenințat de un colaps iminent. Energia preconizată a proveni de la reactoarele modulare a dispărut, iar capacitatea instalată a energiei electrice în țara noastră scade cu fiecare an, în loc să crească.
Activiștii de mediu de la Agent Green și Bankwatch, ONG-uri finanțate de instituții din afara țării, au anunțat că vor interveni la Comisia Europeană pentru stoparea finalizării celor 9 hidrocentrale, care ar fi a dus în sistem un plus de circa 300 de MW. Aceștia susțin că proiectele ar facilita distrugerea a peste 20 de arii protejate și că unele dintre aceste proiecte au fost declarate deja în justiție ca nelegale.
”Altele au șanse minime de a trece cu succes prin evaluarea de impact asupra mediului din cauza efectelor devastatoare. Acestor proiecte li s-a acordat acum un statut special. Așadar, sunt acum mai presus de lege, iar promotorul lor, compania de stat Hidroelectrica, nu mai are nevoie să o respecte. Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice asupra mediului mai prevede în forma ei actuală că pentru investiții deja inițiate sau finalizate nu mai este posibilă eliberarea unui acord de mediu, ceea ce înseamnă că un proiect început fără efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului nu mai poate intra în legalitate. Această prevedere este una mai ambițioasă chiar decât Directiva europeană pe care o transpune (2011/92/EU). Pesemne la vremea elaborării legii protecția naturii era mult mai importantă decât este azi”, se arată într-un comunicat al Agent Green. Potrivit acestuia, pentru a facilita interesele economice ale unei companii de stat, guvernanții și legiuitorii se preocupă de mai bine de un an cu eliminarea tuturor obstacolelor legislative. Astfel, pe lângă OUG 175/2022, a mai fost depus la Senat și un proiect pentru modificarea legii 292/2018, care ar permite o evaluare a impactului asupra mediului și după începerea construcției, adică după răul s-a produs deja.
”Vom sesiza Comisia Europeană împreună cu Bankwatch România în vederea aplicării corecțiilor necesare din partea Curții Europene pentru Justiție cu privire la acest caz grav de imixtiune a politicului în cauze deja judecate în instanță”, transmit activiștii de mediu de la Agent Green.
UE abia așteaptă
Demersurile ONG-urilor riscă să aibă succes, în condițiile în care Comisia Europeană și UE vor să stopeze orice proiect de producere a hidroenergiei, pe motiv că ar afecta mediul. De altfel, pentru orizontul 2050, ponderea hidroenergiei în mixul energetic va scădea de la 35,6%, cât este în prezent, la 25,7%, punându-se un accent aproape exclusivist pe energia eoliană și fotovoltaică. Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prevede instalarea unor capacități noi nucleare, de 462 MW, începând din 2029, acestea fiind reactoarele modulare americane, proiect stopat zilele trecute de SUA.
Totodată, în strategie sunt trecute capacități solare noi, câte 600 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, 700 MW în fiecare an în perioada 2026-2030 și 350 MW în fiecare an în perioada 2031-2050. Pe lângă acestea, vor mai apărea capacități eoliene noi, câte 550 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, câte 600 MW în fiecare an în perioada 2026-2040 ți câte 400 MW în fiecare an în perioada 2041-2050. În același timp, pe lângă capacitățile pe cărbune de aproape 1.700 MW scoase din funcțiune, vor mai dispărea 660 MW anul acesta și încă 1.425 MW din 2025, ultimii 1.140 MW fiind eliminați în 2026.
Burduja trage semnalul
”Ne plac panourile solare, ne place energia verde, dar nu ne putem baza doar pe această resursă. Ne place că aerul este mai curat, dar aprovizionarea cu energie trebuie să fie sigură. Ar fi prostește să renunțăm și la gaze naturale și la toate celelalte resurse și să ne așteptăm să ne meargă bine” a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei. În fapt, din Strategia Guvernului nu s-a realizat mai nimic. De la capacități instalate pentru producția energiei electrice de 18.569 MW în 2021, am ajuns la 18.412 MW în 2023. În acest an, s-au instalat doar 26 MW în eolian, iar capacitatea instalată din panourile solare a scăzut de la 1.538 MW în 2022, la 1.535 MW în 2023.
Exclusiv
Pârâul Dâmbu, salvat de la sufocare: Intervenția fermă a Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului
Exclusiv
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!
De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor controverse aprinse, acuzat fiind de ineficiență crasă, sifonare a banilor publici și chiar de agravarea secetei. Ceea ce părea o „rețetă perfectă pentru un jaf cu aprobare guvernamentală”, transformând HG 256/2010 într-o „biblie a mafiei antigrindină” și un „bilet direct spre Maldive” pentru beneficiari, primește acum o confirmare zdrobitoare.
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a obținut în exclusivitate un Raport preliminar de o acuratețe dezarmantă, care demonstrează, fără replică, că toate dezvăluirile noastre au fost nu doar exacte, ci și profetic de corecte. Datele oficiale, furnizate chiar de Direcția Agricolă Județeană Prahova (DAJ Prahova) pentru perioada 2015-2025, aruncă în aer narațiunea oficială a unui sistem funcțional, expunând o realitate crudă: milioane de euro aruncați pe fereastră pentru o tehnologie fără niciun efect detectabil, ba chiar suspectată de a fi contribuit la problemele climatice.
În timp ce unele publicații, locale sau naționale, își arogă acum, cu o întârziere demnă de analele presei autohtone, ‘exclusivitatea’ dezvăluirilor despre sistemul antigrindină – un scenariu familiar- după cum am documentat până la saturație (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc. și în tot internetul care mai are curajul să spună adevărul), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite, aidoma cazului WHITE TOWER (aici), unde abia în 2023 începeau să „descopere” ce Incisiv de Prahova documentase și publicase deja, cu acte (adevarate rechizitorii), încă din 2020 – noi le oferim indulgența noastră, deplângându-le, totodată, lipsa cronică de originalitate și de viteză.
„Scutul” fantomă: Când variabilitatea devine dovada ineficienței
Conform anexei 1 a HG 256/2010, ar fi trebuit să beneficiem de un sistem antigrindină ultramodern, rodul unor studii științifice și tehnologii inovatoare. Realitatea, așa cum o relevă datele DAJ Prahova, este complet diferită. Pe parcursul a nouă ani (2015-2024) în care sistemul antigrindină a funcționat „normal” în județul Prahova, suprafața medie afectată de grindină a fost de 560,32 hectare pe an. O cifră care, la prima vedere, ar putea părea acceptabilă. Însă, statistica nu minte și scoate la iveală adevărul brutal: abaterea standard a suprafețelor afectate este de ±738 hectare, adică mai mare decât valoarea medie însăși!
Ce înseamnă asta? Explicația este simplă și devastatoare pentru susținătorii sistemului: într-un sistem tehnic eficient, variațiile de la un an la altul ar trebui să fie minime, controlate. Aici, fenomenul grindinei rămâne complet aleatoriu, „sărind” dramatic, exact ca și cum sistemul nu ar exista. Verdictul statistic este clar: sistemul nu controlează grindina. Banii publici, alocați „studiilor fără rezultate, omologărilor fictive și programelor experimentale eșuate”
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!, nu au produs nimic concret, ci doar o vastă operațiune de sifonare a bugetului.
Paradoxul prahovean: Fără rachete, mai puțină grindină și recole istorice!
Dacă ineficiența statistică nu era suficientă, anul 2025 oferă dovada supremă a inutilității sistemului. În 2024, sistemul a funcționat doar parțial (aprilie-iulie), iar în 2025, a fost oprit complet. Logica ar fi dictat o creștere masivă a pagubelor. Realitatea, însă, contrazice flagrant această așteptare, confirmând, încă o dată, acuzațiile Incisiv de Prahova privind „sistemul fantomă pe banii noștri”:
- 2024: 313 hectare afectate de grindină (sub media anilor cu sistem activ).
- 2025: 459,84 hectare afectate de grindină (tot sub media anilor cu sistem activ).
Cu alte cuvinte, în absența rachetelor, grindina nu a devenit mai severă; dimpotrivă, pagubele au fost mai mici! Acest fenomen, bine cunoscut în știință, indică faptul că intervenția artificială nu avea, în realitate, niciun efect benefic.
Iar surprizele nu se opresc aici! Anul 2025, singurul sezon fără intervenții antigrindină, a înregistrat și cele mai mari producții agricole din întreg intervalul 2015-2025! Grâul a „explodat” de la 3.500-5.000 kg/ha la aproximativ 8.000 kg/ha; rapița a urcat la circa 4.500 kg/ha; floarea-soarelui a revenit la 2.500 kg/ha; iar porumbul a atins un nivel excepțional de peste 6.500 kg/ha. O creștere simultană pe toate culturile majore, exact în anul în care rachetele au tăcut, reprezintă un argument statistic irefutabil: oprirea însămânțărilor cu iodură de argint a coincis cu cel mai productiv an agricol al ultimului deceniu în Prahova.
Seceta: Adevăratul dușman ignorat, agravat de iluzii costisitoare
În timp ce statul român a investit zeci de milioane de euro într-un sistem antigrindină demonstrat acum ca fiind ineficient, a ignorat complet adevăratul flagel al agriculturii: seceta. O comparație a datelor DAJ Prahova este elocventă:
- Grindină (media 2015-2024): 560,32 hectare afectate.
- Secetă (media 2015-2024): 14.013 hectare afectate, adică de peste 25 de ori mai mult! În ani extremi, diferența a atins chiar și 50-100 de ori.
Cu toate acestea, finanțarea s-a concentrat exclusiv pe rachete, în timp ce seceta, responsabilă pentru peste 90% din pagubele agricole, a rămas complet neadministrată. Mai mult, analiza variabilității arată o abatere standard a secetei de 16.636 hectare, mult mai mare decât media, indicând un fenomen natural sever, pe care sistemul antigrindină nu doar că nu îl reduce, dar pare chiar să îl agraveze, coincizând anii cu consum mare de rachete cu anii de secetă severă (2020, 2024).
Și aici, anul 2025 aduce o altă revelație. În anul fără rachete, suprafața afectată de secetă a scăzut la 7.018 hectare, adică cu 50% mai puțin decât media ultimului deceniu. Astfel, în absența intervențiilor atmosferice, indicatorii agricoli s-au îmbunătățit drastic: mai puțină grindină, mai puțină secetă și producții record. Este pentru prima dată când datele oficiale arată simultan aceste trei tendințe pozitive, într-un an fără sistem antigrindină!
De La HG 256/2010 la salarii de nababi: Anatomia unei decepții de stat
Aceste descoperiri șocante amplifică acuzațiile noastre anterioare (sursa: Incisiv de Prahova) privind jaful din spatele Sistemului Național Antigrindină. HG 256/2010, prezentată drept fundamentul SNAG, s-a dovedit a fi „Hârtia ilegalității, biblia mafiei antigrindină”. Iar Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină (AASAG) continuă să funcționeze ca o „instituție-fantomă” , chiar și acum când activitatea sa principală este suspendată.
Cu 106 puncte de lansare inactive și o activitate „zero” de peste un an, AASAG continuă să plătească salarii de zeci de mii de lei. Directorul Dragoș Manole, plătit cu nu mai puțin de 20.000 de lei pe lună (sursa: Antena 3 CNN, Incisiv de Prahova), exemplifică perfect „școala tăcerii cu onoruri”, refuzând să detalieze în ce a constat „activitatea categorică” a instituției. Este o „orgie de sifonare a banilor publici” care sfidează orice logică economică și morală, mai ales într-o perioadă de austeritate.
DNA și Ministrul Agriculturii: Ultimul tren spre transparență și justiție?
Aceste noi date, irefutabile, intensifică apelurile repetate ale Incisiv de Prahova către Direcția Națională Anticorupție (DNA) de a se autosesiza și a investiga modul în care a fost implementată HG 256/2010. Sunt necesare răspunsuri clare și transparente cu privire la respectarea procedurilor legale, studiile de impact reale, monitorizarea cheltuielilor și eventualele conflicte de interese.
Ministrul Agriculturii, deși a avut curajul să suspende sistemul, are acum o datorie morală și legală sporită. Nu este suficient să oprești sistemul; trebuie „să-i trimiți pe hoți la Bălăcăneanca și să te asiguri că nu vor mai avea ocazia să fure niciodată ploaia și viitorul României!” . Acum, cu dovezile statistice că absența sistemului aduce beneficii reale, cazul devine de-a dreptul exploziv.
Concluzie: Să curățăm grădina statului de buruienile costisitoare ale incompetenței și corupției
„Fermierii – eroi ai pământului”, mai buni decât orice detectiv 007, au pus APIA la colț și au adus în atenția publică un jaf colosal. Noile date de la DAJ Prahova nu fac decât să le valideze pe deplin avertismentele și să arate că „sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite” .
Acest episod jenant nu este doar o știre, ci un simptom al unei boli profunde: corupția și incompetența la nivel înalt, protejate de un sistem inert. E timpul ca lopata să intre adânc în grădina statului, să scoatem la lumină toate aceste buruieni costisitoare și să le trimitem acolo unde le este locul: fie la Remat, ca rachetele, fie la Bălăcăneanca, ca pe toți hoții!
Vom reveni, pentru că această poveste este departe de a fi încheiată. (Cristina T.).
Exclusiv
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum o zi„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, subalternii patimesc! O poveste cu inel magic și psihologi „dotați”!
-
Exclusivacum 4 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 3 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova: Școala de falși polițiști, filiala „Gonflabila” – Absolvenți cu opt clase și mentori în uniformă!
-
Exclusivacum 2 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 4 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 2 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic


Bomba ADN… adică, DNA! Când instituția se autodenunță pentru „fals și abuz în serviciu”!
Aici ajungem la cireașa de pe tort, un element trecut cu vederea în amploarea abuzurilor, dar acum, prin plângerea de la Tribunal, adus în prim-plan cu forță devastatoare. Serviciul Control Intern al DGPMB a depus o sesizare din oficiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! (Vom reveni cu documente INCENDIARE!). Obiectul acestei sesizări? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023” – exact documentul secret care a stat la baza suspendării polițistului Bendriș!
„Interogatoriul tăcerii”: Polițistul cere răspunsuri, sefii transpiră

