În adâncurile Ministerului Apărării, sub ochii vigilenți (sau, mai degrabă, lipsiți de vigilență) ai ministrului USR Radu Miruță, s-a petrecut o „revoluție” a transparenței care riscă să ne coste mai mult decât o simplă amendă la buget. Conform dezvăluirilor incendiare publicate de Cotidianul Național, sub semnătura incisivă a jurnalistei Claudia Marcu, „excelența” sa ministerială a reușit performanța rară de a transforma secretele militare într-o carte deschisă, iar pe militarii noștri – eroi ai frontului invizibil – în niște chiriași fără casă!

Genialitatea strategică a lui Miruță: Secretele NATO, direct pe sticlă!

Când alții se chinuie cu cifruri și protocoale stricte, ministrul USR, Radu Miruță, a găsit o scurtătură genială: „Ce atâta secretomanie?” pare să fi fost mantra care l-a ghidat. Așa se face că, dintr-o singură mișcare strategică, numărul militarilor români detașați la Cartierul General NATO de la Bruxelles și la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) a trecut de la „informații clasificate strict secrete” la „detalii de interes public” în proiectul de modificare a HG 172/2003.

Unde, odinioară, anexe criptice ascundeau date esențiale – comunicabile doar instituțiilor cheie precum MAE, SRI sau SIE – acum, totul e la vedere! Un număr maxim de 27 de posturi la NATO, cu posibilitate de majorare la 36, plus încă 15 la SHAPE, toate frumos imprimate pentru oricine dorește să le admire. Domnul ministru a decis, prin proiectul său de act normativ, că structura organizatorică și de posturi se „elaborează de Statul Major al Apărării și se aprobă de ministrul Apărării Naționale”, în loc să rămână îngropate în anexele clasificate, conform legii. Nu ne rămâne decât să așteptăm și lista cu adresele personale ale militarilor, pentru o „transparență” deplină!

Patriotismul la preț de chirie: Militarii români, evacuați de sistem!

Și dacă spargerea secretelor era doar un accident de parcurs, sau o viziune avangardistă asupra securității naționale, aflăm că geniul ministerial a reușit să golească bazele noastre NATO și printr-o metodă mai… pragmatică: tăierea bugetului! În timp ce domnul ministru desclasifică efective, militarii români de la Bruxelles și Mons se confruntă cu o realitate cruntă. Conform aceluiași articol din Cotidianul Național, chiriile alocate personalului, înghețate la nivelul anului 2009 (ultima actualizare a pragului, de 2.000 euro), au devenit o glumă proastă într-o Belgie inflaționistă.

O sumă de 2.000 de euro în 2009 valorează azi, din cauza unei inflații de 48,85%, cât o mână de nuci, adică 2.976,95 euro în 2025 – dar compensația militarilor a rămas neschimbată! Rezultatul? „Sărăcia a golit bazele militare”, titrează ziarul. Cu doar 66% din posturile de la SHAPE ocupate (10 funcții din 15) și cu doar 3 cadre militare înscrise pentru 7 funcții vacante în 2026, viitorul arată sumbru. MApN însuși recunoaște că „este de așteptat ca cel puțin o parte din personalul RSMAp să întocmească rapoarte de repatriere anticipată” dacă pragul nu este eliminat. Se pare că ministrul Miruță, în loc să protejeze secretele, a preferat să ne lase fără soldați la post, transformați în „clandestini” ai pieței imobiliare belgiene!

O tragedie numită transparență? Sau simplă incompetență crudă?

Întrebarea care planează acum deasupra Ministerului Apărării nu mai este „Ce atâta secretomanie?”, ci „Cât de multă incompetență putem suporta?”. Radu Miruță, ministrul care trebuia să vegheze la siguranța națională, a reușit o „dublă” de senzație: a dezgolit numeric forțele românești din inima NATO și, în același timp, le-a subminat moralul și existența, lăsându-le să se lupte cu chiriile.

Soluția „deșteaptă” a MApN, de a propune eliminarea pragului și aprobarea baremului lunar de cazare pe baza costurilor medii din piață, la propunerea șefului Statului Major al Apărării, vine ca o plasă de siguranță aruncată după ce parașuta era deja ruptă. Dar cine mai are încredere într-un sistem care, în numele unei „transparențe” dubioase, expune date vitale și, simultan, își abandonează proprii oameni? Poate că la următoarele alegeri, domnul ministru va „clasifica” mai bine prioritățile: securitatea națională și bunăstarea militarilor, nu exerciții de imagine penibile!

Procesul de selecție a candidaților pentru șefia marilor parchete din România a adus în prim-plan nu doar ambiții profesionale, ci și controverse legate de averile demnitarilor. În centrul atenției a ajuns recent procuroarea Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a cărei candidatură pentru funcția de Procuror General al României a fost rapid umbrită de o informație privind un „milion de euro” în declarația sa de avere.

Cursa pentru Parchetul General: O candidatură sub lupă

Cristina Chiriac s-a înscris în procedura inițiată de Ministerul Justiției pentru a prelua conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Contextul este deja unul particular, având în vedere că, cel mai probabil, va fi singurul candidat eligibil, întrucât procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel de-al doilea doritor al șefiei, nu îndeplinește condițiile necesare pentru o eventuală numire în funcție. Însă, atenția publică a fost rapid deturnată de un alt aspect, mult mai senzațional.

Dezvăluirea „Lumea Justiției”: Un cont de peste un milion de euro?

Portalul Lumea Justiției a fost prima publicație care a adus în spațiul public informația conform căreia procuroarea Chiriac ar deține o sumă colosală, de peste un milion de euro, într-un singur cont bancar deschis în 2022. Mai exact, cifra de 1.000.270 euro ar fi fost consemnată în declarația de avere din 2024 a șefei DNA Iași. Această dezvăluire a generat rapid întrebări legitime și speculații privind originea unor astfel de fonduri pentru un demnitar public.

Clarificarea: „Milionul” era, de fapt, o simplă gafă de redactare

Totuși, realitatea din spatele acestei cifre spectaculoase este mult mai prozaică, conform ultimelor informații obținute. S-a dovedit că apariția sumei de peste un milion de euro în declarația de avere a procuroarei Cristina Chiriac reprezintă, de fapt, o eroare de redactare. Suma corectă și substanțial diferită este de 10.002,70 euro, adică puțin peste zece mii de euro. Astfel, „milionul” care a stârnit atâta vâlvă se transformă într-o greșeală materială, alterând complet percepția asupra situației financiare a șefei DNA Iași.

Transparența jurnalistică: Lumea Justiției rectifică, dincolo de critică

Publicația Lumea Justiției, inițiatoarea acestei dezvăluiri și cunoscută pentru poziția sa critică față de procuroarea Cristina Chiriac în trecut, a ținut să sublinieze importanța rectificării informației. Reprezentanții acesteia au declarat că, deși au criticat-o pe procuroare în nenumărate articole, „lucrurile trebuie spuse așa cum sunt ele de fapt”, reafirmând astfel angajamentul față de acuratețea jurnalistică, chiar și în cazul unor personalități publice controversate. Această corectare demonstrează responsabilitatea presei de a prezenta faptele corect, eliminând orice ambiguitate sau inducere în eroare. (Irinel I.).

România își consolidează reputația în rândul forțelor speciale la nivel mondial, grație performanței de excepție a polițiștilor din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS). Echipa de elită participă la prestigiosul UAE SWAT Challenge, o competiție de anvergură desfășurată în Emiratele Arabe Unite, unde se confruntă cu unele dintre cele mai bine pregătite echipe tactice din lume.

Pe scena globală: O competiție a elitelor tactice

UAE SWAT Challenge este recunoscută drept un barometru al excelenței în domeniul intervențiilor speciale, atrăgând forțe de ordine de top din toate colțurile globului. Aici, unde precizia, viteza, strategia, rezistența fizică și anduranța sunt puse la încercare în scenarii complexe, reprezentanții României demonstrează un nivel înalt de pregătire și profesionalism. Participarea la o astfel de competiție nu este doar o provocare individuală, ci și o ocazie de a testa și îmbunătăți tacticile și echipamentele la cel mai înalt standard internațional.

O performanță notabilă: Locul 41 dintr-o puzderie de competiție

Momentan, echipa de polițiști SIAS se clasează pe un lăudabil loc 41 din cele 109 echipe participante. Această poziție, într-un mediu atât de competitiv și cu un număr impresionant de concurenți, subliniază nu doar calitatea antrenamentului, ci și dedicarea și abilitățile individuale și colective ale membrilor echipei. A te afla în prima jumătate, aproape de top 40, la o astfel de competiție este o dovadă incontestabilă a valorii și a pregătirii riguroase, reflectând orele nenumărate de exerciții și sacrificii.

Mândrie națională și un viitor plin de speranță

Angajamentul și performanța polițiștilor noștri de la SIAS aduc un val de mândrie națională. Mesajul de susținere și încurajare este unanim, reflectând aprecierea publică pentru efortul depus și pentru modul în care acești profesioniști reprezintă România pe plan internațional. Cu un „Mult succes în continuare!” și un „Suntem mândri de voi!” transmis de către cei care le urmăresc parcursul, echipa SIAS are toate motivele să continue cu aceeași determinare, demonstrând că disciplina, pregătirea și spiritul de echipă sunt ingredientele unei performanțe de excepție. (Paul D.).