Featured
Intâlnirea Chinei cu Marcos a dat alarma la Washington
Săptămâna trecută, preşentele filipinez Ferdinand Marcos Jr. l-a vizitat pe preşedintele Xi Jinping în China, unde au căzut de acord asupra cooperării în domeniul operaţiilor de pace şi securitate şi al dezvoltării de depozite de gaz şi petrol în Marea Chinei de Sud. La suprafaţă, aceasta pare o întâlnire diplomatică de rutină, însă faptul că a avut loc ascunde ceva. Relaţiile dintre Filipine şi China au fost tensionate în trecut, Beijingul fiind nemulţumit de legăturile Manilei cu SUA, iar Manila fiind furioasă din cauza faptului că Beijingul dă târcoale apelor sale teritoriale.
Detensionarea relaţiilor dintre aceste două state relevă ceva din dinamica relaţiei dintre China şi SUA. Problema strategică a Chinei este că depinde de comerţul internaţional, în special pentru minerale, şi de exporturi, mai ales de SUA. Exporturile reprezintă în jur de 20% din PIB-ul Chinei.
Prin urmare, cel mai important imperativ al Chinei este menţinerea exporturilor, iar cea mai mare ameninţare faţă de exporturile sale este interzicerea accesului Chinei la căile de navigaţie globale. Porturile din coasta de est a Chinei sunt cheia economiei chineze. Dacă acestea ar fi închise sau i s-ar interzice Chinei accesul acolo, economia chineză ar fi cel puţin perturbată, dacă nu chiar distrusă.
Există o percepţie în SUA şi în alte locuri potrivit căreia China este o naţiune posibil ofensivă. În realitate, este o naţiune defensivă. Frica ei este că SUA ar putea încerca, prin acţiuni militare sau altele, să închidă porturile Chinei sau să împiedice navelor sale să transporte bunuri. Acest lucru face China să aibă o strategie militară care să limiteze accesul SUA la Marea Chinei de Sud şi să îşi asigure accesul la Pacific.
Insulele care se întind din Taiwan până în Indonezia reprezintă cheia rezolvării problemei strategice a Chinei. Insulele oferă un pasaj limitat în Pacific şi sunt întratât de înguste încât forţele navale americane ar putea bloca golurile mici pe care le creează. Acest lucru reprezintă un punct al discuţiilor cu privire la intenţiie Chinei faţă de Taiwan. O invazie a Taiwanului ar cere forţe amfibii care să se mute de-a lungul Strâmtorii Taiwan, unde ar fi vulnerabile rachetelor antinavă americane sau taiwaneze.
Beijingul s-ar strădui să diminueze o invazie eşuată, desigur, însă şi dacă operaţia ar avea succes, nu ar schimba provocările geografice ale Chinei. Beijingul nu trebuie să controleze Taiwanul, ci strâmtorile la nord şi sud de Taiwan. Ruta nordică este străjuită de o Japonie puternică, cu o forţă construită pentru a bloca aventura Chinei. Controlarea Taiwanului nu va schimba acest lucru. Nici nu va schimba realitatea că rutele nordice şi sudice din jurul Taiwanului sunt ape deschise, care ar putea găzdui arme cu rază lungă de acţiune.
Cel mai interesant gol este de 965 de km, dintre Taiwan şi Filipine. Este un pasaj mai mare, care este mai dificil de închis. Acelaşi lucru ar putea fi spus şi despre distanţa de 480 de km la sud de Filipine şi Indonezia. Desigur, faptul că Filipine este o adunare de insule creează mai multe rute pe care China le râvneşte. Spre deosebire de rutele nordice, cele sudice cer o distribuire mai rară a forţelor defensive. Iar dacă China ar avea acces la Filipine, ar putea să îşi disloce aeronave şi rachete ca o altă ameninţare şi variabilă nesigură.
Cheia este obţinerea unei înţelegeri cu Filipine. Beijing şi Manila au mai multe motive pentru a nu avea încredere una în cealaltă, aşadar aceste negocieri nu sunt nici măcar începutul unor planuri mai serioase. Dacă discuţiile devin serioase, SUA au multe modalităţi pentru a le combate, desigur, însă ridică întrebări cu privire la costuri şi intenţii. China ar putea plăti un preţ foarte mare pentru accesul la Filipine, pentru că valorează mai mult decât Taiwanul şi probabil că nu ar trebui să lupte sau să piardă un posibil război. Filipine s-ar putea să nu elibereze China complet de primul lanţ de insule, însă este imposibil să nu ne gândim că Beijingul visează la asta. Manila ar putea fi mulţumită să aştepte, întrebându-se ce fel de beneficii poate obţine de la SUA pentru un posibil refuz al ofertei Chinei.
Deloc întâmplător, comandantul Marinei SUA a anunţat luni un program pentru pregătirea filipinezilor pentru război, alături de Japonia. Este neclar ce înseamnă asta. Nu există intenţia de a porni un război, ci de a preveni unul. Ce este clar este că întâlnirea Chinei cu Marcos a dat alarma la Washington. (GEORGE FRIEDMAN).
Sursă foto: Twitter/ Ferdinand Marcos Jr
Administratie
Vasluiul dă lecții Europei: Pușcăriași la volanul economiei! Cum Penitenciarul local transformă infracțiunea în oportunitate de afaceri!
Exclusiv
Teoroc și tăcerea „Mielului Penitenciar”: Când SNPP era mut ca peștele și Halchin arunca cu salarii pe WC-uri ilegale!
Circul grotesc al ipocriziei sindicatelor penitenciare – Ediția „când tăcerea e de aur, dar corupția e platină!”
În lumea pestriță a sistemului penitenciar românesc, acolo unde justiția se ascunde după gratii mai des decât ar trebui, o telenovelă a corupției continuă să ne țină cu sufletul la gură. Protagoniști? Familia Teoroc, abonați de lux la robinetul puterii și, mai nou, victime indignate ale unui sistem pe care l-au cocoțat pe umerii angajaților. Dar astăzi, nu vom plânge pe umărul nimănui. Vom diseca ipocrizia SNPP și a liderului său, Ștefan Teoroc, care brusc s-a trezit indignat de soarta sistemului, după ani de zile în care a fost mut ca un pește-prăjitor în tigaie. Pregătiți-vă, dragi cititori, pentru un spectacol al absurdului, unde tăcerea e de aur, dar corupția e de platină!
Haos în sistemul penitenciar – Un director general vs. caracatița corupției (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
Ștefane, Ștefane… Când tăceai, erai mai breaz! SNPP, campion la stat cu botul pe labă în timpul jafurilor!
A ieșit din nou la rampă Ștefan Teoroc, liderul SNPP, cu lacrimi de crocodil pentru soarta sistemului penitenciar. Spune el, într-un articol pe blogul SNPP, că „a fost mărită treptat capacitatea de deținere cu mari eforturi, ca să scăpăm de sancțiunile CEDO, dar creșterea numărului de deținuți neutralizează tot efortul”. Corect spus, n-avem ce zice. Dar, stai puțin, sună cam ipocrit… Nu-i așa că ne scapă ceva? Ah, da! Unde era Ștefan Teoroc când fostul director general Dan Halchin arunca salariile polițiștilor de penitenciare pe construcții ilegale, neconforme, fără avize, dar cu binecuvântarea celor “de-ai casei SNPP”? Atunci, SNPP, sindicatul lui Teoroc, era campion la stat cu botul pe labă! N-a suflat o vorbă! De ce oare? Pentru că acei directori „reformați”, puși pe funcții la recomandarea lui Ștefan Teoroc și cu sprijinul lui Claudiu Românu (finul Cristinei Teoroc, fost director general adjunct al ANP), au girat tot balamucul. Cu banii destinați salariilor polițiștilor de penitenciare, s-au ridicat spații de cazare ilegale, doar ca să dea bine în raportările fostul director general. SNPP a tăcut complice. Domnule Teoroc, nu vă e rușine să vă dați acum loviți în moalele capului? Când se fura ca-n codru, unde erați? La vânătoare de funcții pentru neamuri și prieteni?
De la „Regina Morții” la trezirea sindicală… Un coșmar! Teoroc, „vocea sistemului” sau megafonul răzbunării familiale?

Brusc, s-a aprins în Ștefan Teoroc flacăra sindicală! Dintr-o dată, acesta descoperă abuzurile, salariile, drepturile oamenilor, a devenit „vocea sistemului”. Numai că vocea acesta e cam falsă. Schelălăie și nu produce decât gălăgie sindicală degeaba. Până mai ieri, era bine mersi cu „Regina Morții” (soția sa, Cristina Teoroc, fosta șefă de la Jilava, nu vă panicați!) la butoane și cu finul Românu uns director adjunct. Atunci, totul era lapte și miere, nu-i așa? Acum, joacă rolul sindicalistului indignat, dar când era nevoie de curaj, de reacție, de coloană vertebrală, SNPP a preferat să fie decorul liniștit al puterii. Parcă-l vedem pe Teoroc, în biroul său luxos, cu un pahar de whisky în mână, spunând: „Lasă, mă, că merge și-așa! Important e să nu ne deranjeze nimeni la ciolan!”. Acum, că i s-a cam luat jucăria, brusc s-a trezit la realitate. Dar e prea târziu, domnule Teoroc! Prea târziu…
SNPP, armată de „mii de polițiști” … Cu frică, abuz și santaj! Teoroc, ne crezi pe toți niște proști sau joci teatru prost?

Ștefan Teoroc știa foarte bine că membrii lor de sindicat sunt abuzați, intimidați și șantajați dacă pleacă din SNPP. Dar a preferat să închidă ochii, să-și bage capul în nisip ca struțul, doar ca să-și mențină „armata” de „mii de polițiști de penitenciare”. Cu frică, cu abuz, cu șantaj! Asta nu e reprezentare sindicală, domnule Teoroc, e mafie curată! Ați transformat sindicatul într-o organizație de tip Cosa Nostra, unde loialitatea se plătește cu funcții și favoruri, iar trădarea se pedepsește cu excluderea și umilința. Nu vă e rușine să vă folosiți de frica oamenilor pentru a vă atinge scopurile meschine? Nu vă dați seama că, prin comportamentul dumneavoastră, ați distrus încrederea polițiștilor în sindicat și în capacitatea lui de a le apăra drepturile? Ați transformat SNPP într-o caricatură, într-o glumă proastă, într-un instrument de tortură psihologică pentru angajații din sistemul penitenciar.
Așa că da, domnule Teoroc, întrebarea e legitimă:
Ne credeți pe toți niște proști sau doar jucați teatru prost pentru publicul deja oripilat de ceea ce faceți acum, sperând că lumea a uitat cine sunteți și ce hram purtați?
Ipocrizia are un preț, Teoroc! Nota de plată vine de la cei pe care i-ai manipulat! Lumea nu e proastă pe cât speri tu!

Ipocrizia are un preț, domnule Teoroc, iar nota de plată vine, mai devreme sau mai târziu, chiar din partea celor pe care i-ați manipulat, mințit și trădat. Credeți că polițiștii de penitenciare sunt niște marionete pe care le puteți manevra după bunul plac? Credeți că pot fi cumpărați cu promisiuni deșarte și lozinci demagogice? Vă înșelați amarnic! Oamenii nu sunt proști, domnule Teoroc! Poate că unii au fost naivi și au crezut în dumneavoastră, dar acum s-au trezit la realitate și au înțeles că ați fost doar un profitor, un oportunist, un șarlatan care s-a folosit de funcția de lider de sindicat pentru a-și atinge scopurile personale. Lumea nu e proastă pe cât sperați dumneavoastră să fie, domnule Teoroc! Oamenii vă văd, vă aud și vă judecă! Și credeți-ne pe cuvânt, sentința nu va fi una favorabilă! Ne jigniți inteligența, domnule Teoroc! Ne luați de fraieri, ne considerați niște oi care pot fi tunse la infinit! Dar v-ați înșelat, domnule Teoroc! Oile s-au transformat în lupi și sunt gata să vă sfâșie!
Sistemul nu mai are nevoie de tăcerea ta, Teoroc, ci de adevăr! Acum e prea târziu!
Sistemul penitenciar nu mai are nevoie de tăcerea dumneavoastră, domnule Teoroc! Nu mai are nevoie de complicitatea SNPP! Are nevoie de adevăr! Are nevoie de oameni curajoși care să denunțe abuzurile și corupția, nu de lideri de sindicat care se ascund după deget și care se gândesc doar la propriul interes! Acum e prea târziu, domnule Teoroc, pentru a vă mai da drept salvatorul sistemului! Acum e prea târziu pentru a vă mai spăla imaginea pătată de minciuni și trădări! Acum e prea târziu pentru a mai câștiga încrederea oamenilor! Ați pierdut tot, domnule Teoroc! Ați pierdut respectul, onoarea și credibilitatea! Nu vă mai rămâne decât să vă faceți bagajele și să dispăreți din peisaj! Lăsați pe alții să facă ordine în sistemul penitenciar, lăsați pe alții să construiască un viitor mai bun pentru polițiștii de penitenciare! Dumneavoastră ați demonstrat că sunteți incapabil să faceți asta! Ați fost o dezamăgire, un eșec, un dezastru!
CONCLUZIE: Circul Teoroc – Ediția „sapte ani de acasă, sapte ani de pușcărie?”: Va râde justiția ultima sau vom plânge noi în cor?
Așadar, dragi cititori, am asistat la un nou episod din telenovela corupției din sistemul penitenciar românesc. Familia Teoroc și SNPP ne-au oferit un spectacol grotesc, plin de ipocrizie, minciuni și trădări. Rămâne de văzut dacă justiția va triumfa și dacă cei vinovați vor plăti pentru faptele lor. Până atunci, nu ne rămâne decât să râdem (sau să plângem) și să ne întrebăm: oare când se va termina acest circ și când vom avea parte de un sistem penitenciar corect, transparent și eficient? Va râde justiția ultima sau vom plânge noi în cor? Timpul ne va spune… sau poate nu. În România, nimic nu e sigur, mai ales când vine vorba de corupție.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițista din Botoșani, acuzată că a beneficiat ilegal de servicii turistice, a câștigat procesul cu IPJ!
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum o ziCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 15 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



