Featured
Președintele Klaus Iohannis: „România este alături de Republica Moldova și de cetățenii săi, așa cum am fost mereu! Este mesajul puternic pe care l-am transmis la Chișinău”

„Efortul doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului și al tuturor autorităților, precum și mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea celor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina sunt impresionante.
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 16 martie 2022, la Chișinău, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:
Președintele României, Klaus Iohannis:
Bună ziua!
Stimată doamnă Președinte Maia Sandu,
Vă mulțumesc pentru primirea de astăzi și pentru discuția foarte consistentă, cordială, și cred că și productivă.
Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de așteptat, asupra consecințelor agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. România și Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face față cât mai eficient acestor efecte.
De aceea, am venit astăzi la Chișinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi, așa cum a fost mereu! Pe noi puteți să contați!
Și pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunității noastre europene și euroatlantice.
În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităților Republicii Moldova, precum și pentru mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina.
Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate și umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetățenii Republicii Moldova.
De la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici în Republica Moldova.
Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chișinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situații de Urgență.
De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistența cuvenită și necesară.
Astfel, am realizat peste 73 de transporturi rutiere și 11 feroviare în ultima săptămână. Dorim ca aceste demersuri să contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.
În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat idei concrete și modalități suplimentare de aprofundare a coordonării deja foarte bune și eficiente dintre autoritățile din România și cele din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul celor care se îndreaptă către noi pentru a primi ajutor.
În România, la Suceava, avem deja din 9 martie operaționalizat hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea și transportul donațiilor internaționale în sprijinul Ucrainei. În funcție de necesități și de evoluția situației, acest centru poate și va fi folosit și pentru a direcționa asistență concretă către Republica Moldova.
De asemenea, am avut oportunitatea să discut cu doamna Președinte Maia Sandu pe tema securității energetice a Republicii Moldova, un subiect de importanță centrală pe agenda noastră bilaterală care, iată, capătă o relevanță sporită în noul context.
Am asigurat-o pe doamna Președinte Maia Sandu de sprijinul nostru atât în plan bilateral, cât și în demersurile de mobilizare a asistenței internaționale, inclusiv a Uniunii Europene, pentru acest proces complex și vital.
Pot să vă spun că Romania face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluții viabile și avantajoase, în interesul Republicii Moldova.
De asemenea, foarte important, cred, ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenței financiare și tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina.
Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum și în intervențiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles, la care s-a discutat, evident, și despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune și curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl așteaptă și îl merită.
Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituțiilor europene și al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova.
Noi știm din propria noastră experiență că drumul către integrarea europeană nu este deloc ușor. Dar fiecare drum, oricât de lung și greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea și înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova față de valorile europene, față de construirea unui stat de drept și a unei societăți democratice și echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chișinău.
Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică și socială ale Republicii Moldova și acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor.
Situația tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chișinău, sprijinul deplin al României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și fără afectarea parcursului său pro-european.
În încheiere, vreau să vă asigur, doamnă Președinte, o dată în plus, de sprijinul deplin al României, al meu personal și de deschiderea totală pentru o coordonare strânsă în depășirea provocărilor cu care ne confruntăm în această situație.
Vă mulțumesc!
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu:
Vă mulțumesc pentru vizita Dumneavoastră în aceste momente de grea cumpănă pentru regiunea noastră și pentru întreaga lume.
Mi-ar fi plăcut să ne întâlnim în circumstanțe mai fericite. Republica Moldova și România au în desfășurare proiecte bilaterale ambițioase, avem despre ce să discutăm.
Din păcate, pe 24 februarie, Federația Rusă a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei. Ne-am trezit cu toții într-o lume sumbră, incertă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși.
Republica Moldova a condamnat ferm agresiunea militară asupra Ucrainei și a chemat la pace din prima oră a acțiunilor militare. Tot din primele ore, țara noastră a oferit ajutor umanitar țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului.
Aproape 340 de mii de persoane au trecut frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova de la începutul războiului; aproape 100 de mii de refugiați rămân în continuare în țara noastră: femei, copii, vârstnici, speriați, obosiți, debusolați. Asistăm la o adevărată dramă umană. Trebuie să ajutăm acești oameni și vom face asta în continuare.
Mii de familii din toate regiunile țării găzduiesc oaspeți din Ucraina. Acest efort a adus împreună angajații serviciilor de stat, oameni din administrația publică locală, activiști, voluntari care s-au mobilizat să ajute refugiații. E un efort semnificativ pentru o țară mică, cu venituri modeste.
Pentru că fluxul refugiaților nu contenește, am solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să examineze posibilitatea relocării refugiaților din Ucraina pe teritoriul lor. Apreciez decizia promptă a autorităților române de a deschide coridor verde pentru transferul refugiaților care pleacă în UE direct de la frontiera moldo-ucraineană.
Totodată mulțumesc autorităților de la București pentru ajutorul umanitar oferit pentru gestionarea fluxului de refugiați. Primul lot de ajutoare: 17 tone de produse alimentare, produse de igienă, paturi, jucării, a ajuns pe 4 martie și a fost distribuit primăriilor și centrelor de plasament care găzduiesc persoane refugiate din Ucraina; cel de-al doilea lot, de 55 de tone, a ajuns astăzi la Chișinău.
Vreau să mulțumesc și pentru decizia Guvernului de la București de a acorda Republicii Moldova peste 155 de tone de motorină, 150 de tone de benzină pentru a acoperi necesitățile de transport ale instituțiilor implicate în gestionarea fluxului de refugiați, dar și 5000 de tone de păcură pentru a sprijini securitatea energetică a Moldovei, afectată de războiul din Ucraina. România este, din nou, alături de noi în vremuri dificile.
Domnule Președinte,
Vizita dumneavoastră continuă tradiția relațiilor excelente dintre Republica Moldova și România, relansate la sfârșitul anului 2020. Vizita vine la doar o lună după desfășurarea, la Chișinău, a ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia au fost trasate proiecte comune care vor apropia și mai mult țările noastre. Iar unele decizii adoptate pe 11 februarie deja aduc beneficii cetățenilor noștri.
Menționez aici acordul privind serviciile roaming. Republica Moldova a aprobat acest acord, iar mai mulți operatori au implementat deja noile tarife; astfel sute de mii de moldoveni se pot bucura de tarife mai mici la roaming atunci când vizitează România.
Acum, mai mult decât oricând, Moldova are nevoie de proiecte de infrastructură, de consolidarea independenței sale energetice, de sprijin pentru comunitățile locale. Ieri am promulgat legea ce vizează fondul de sprijin din partea României în valoare de 100 de milioane de euro. Aceste resurse, puse la dispoziție de Guvernul României pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova, vor sprijini dezvoltarea comunităților Republicii Moldova, vor crea locuri de muncă și vor transforma infrastructura comunităților noastre. Vreau, de asemenea, să avansăm rapid în construcția podului de la Ungheni.
România a fost alături de noi în momentele critice din toamna trecută, în timpul crizei gazelor, oferindu-ne păcură și grăbind punerea în funcțiune a gazoductului Iași-Chișinău. Sper că Memorandumul privind cooperarea în domeniul securității energetice, semnat în luna februarie de Guvernele celor două țări, va grăbi interconectarea energetică a Moldovei și României și conectarea țării noastre la proiectele energetice majore din țara dumneavoastră. Astăzi a fost anunțată decizia de interconectare a Republici Moldova și Ucrainei la sistemul european și, în acest sens, proiectele noastre energetice sunt și mai importante.
Domnule Președinte,
Noua realitate din regiune ne cere să acționăm ferm și hotărât. Pe 4 martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, confirmând astfel caracterul ireversibil al integrării europene a țării noastre și atașamentul față de valorile europene. Mizăm pe susținerea României pentru acceptarea cererii Republicii Moldova. Viitorul european al țării noastre este incontestabil, iar parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri.
Solicităm, de asemenea, sprijinul României pentru deschiderea piețelor europene pentru toate categoriile de produse moldovenești, care nu mai pot intra pe piața ucraineană, rusă sau belarusă din cauza războiului din Ucraina. Acceptarea produselor noastre pe piața UE în aceste condiții va constitui un sprijin direct și semnificativ pentru agricultorii moldoveni.
Domnule Președinte,
România a fost mereu alături de Republica Moldova, ajutându-ne să trecem mai ușor prin diverse crize și să realizăm proiecte importante pentru țara noastră.
Ne-ați sprijinit în depășirea pandemiei de Covid-19. Donațiile de vaccinuri și de echipamente, schimburile de echipe de medici pentru gestionarea pandemiei ne-au ajutat să salvăm mii de vieți. Vă mulțumim.
Anul trecut, România a oferit agricultorilor noștri 6000 de tone de motorină, care i-au ajutat să depășească urmările secetei din anul 2020. În plină criză energetică, Guvernul României ne-a oferit păcură pentru a produce energie termică.
În numele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, vă mulțumesc pentru acest ajutor frățesc.
Sunt convinsă că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim și greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina.
Trăim vremuri grele, în care solidaritatea, grija, ajutorul reciproc trebuie să prevaleze. Numai așa putem depăși tragedia și distrugerile războiului, numai așa ne putem revendica umanitatea.
Îndemn comunitatea internațională, toate țările democratice, să ne concentrăm eforturile pentru a obține încetarea atacului militar, oprirea luptelor și restabilirea păcii în Ucraina. E ceea ce ne dorim cu toții. E ceea ce merită, în special, cetățenii ucraineni.
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 13 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!