Featured
Președintele Klaus Iohannis: „România este alături de Republica Moldova și de cetățenii săi, așa cum am fost mereu! Este mesajul puternic pe care l-am transmis la Chișinău”
„Efortul doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului și al tuturor autorităților, precum și mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea celor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina sunt impresionante.
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 16 martie 2022, la Chișinău, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:
Președintele României, Klaus Iohannis:
Bună ziua!
Stimată doamnă Președinte Maia Sandu,
Vă mulțumesc pentru primirea de astăzi și pentru discuția foarte consistentă, cordială, și cred că și productivă.
Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de așteptat, asupra consecințelor agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. România și Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face față cât mai eficient acestor efecte.
De aceea, am venit astăzi la Chișinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi, așa cum a fost mereu! Pe noi puteți să contați!
Și pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunității noastre europene și euroatlantice.
În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităților Republicii Moldova, precum și pentru mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina.
Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate și umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetățenii Republicii Moldova.
De la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici în Republica Moldova.
Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chișinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situații de Urgență.
De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistența cuvenită și necesară.
Astfel, am realizat peste 73 de transporturi rutiere și 11 feroviare în ultima săptămână. Dorim ca aceste demersuri să contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.
În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat idei concrete și modalități suplimentare de aprofundare a coordonării deja foarte bune și eficiente dintre autoritățile din România și cele din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul celor care se îndreaptă către noi pentru a primi ajutor.
În România, la Suceava, avem deja din 9 martie operaționalizat hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea și transportul donațiilor internaționale în sprijinul Ucrainei. În funcție de necesități și de evoluția situației, acest centru poate și va fi folosit și pentru a direcționa asistență concretă către Republica Moldova.
De asemenea, am avut oportunitatea să discut cu doamna Președinte Maia Sandu pe tema securității energetice a Republicii Moldova, un subiect de importanță centrală pe agenda noastră bilaterală care, iată, capătă o relevanță sporită în noul context.
Am asigurat-o pe doamna Președinte Maia Sandu de sprijinul nostru atât în plan bilateral, cât și în demersurile de mobilizare a asistenței internaționale, inclusiv a Uniunii Europene, pentru acest proces complex și vital.
Pot să vă spun că Romania face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluții viabile și avantajoase, în interesul Republicii Moldova.
De asemenea, foarte important, cred, ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenței financiare și tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina.
Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum și în intervențiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles, la care s-a discutat, evident, și despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune și curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl așteaptă și îl merită.
Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituțiilor europene și al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova.
Noi știm din propria noastră experiență că drumul către integrarea europeană nu este deloc ușor. Dar fiecare drum, oricât de lung și greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea și înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova față de valorile europene, față de construirea unui stat de drept și a unei societăți democratice și echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chișinău.
Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică și socială ale Republicii Moldova și acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor.
Situația tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chișinău, sprijinul deplin al României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și fără afectarea parcursului său pro-european.
În încheiere, vreau să vă asigur, doamnă Președinte, o dată în plus, de sprijinul deplin al României, al meu personal și de deschiderea totală pentru o coordonare strânsă în depășirea provocărilor cu care ne confruntăm în această situație.
Vă mulțumesc!
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu:
Vă mulțumesc pentru vizita Dumneavoastră în aceste momente de grea cumpănă pentru regiunea noastră și pentru întreaga lume.
Mi-ar fi plăcut să ne întâlnim în circumstanțe mai fericite. Republica Moldova și România au în desfășurare proiecte bilaterale ambițioase, avem despre ce să discutăm.
Din păcate, pe 24 februarie, Federația Rusă a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei. Ne-am trezit cu toții într-o lume sumbră, incertă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși.
Republica Moldova a condamnat ferm agresiunea militară asupra Ucrainei și a chemat la pace din prima oră a acțiunilor militare. Tot din primele ore, țara noastră a oferit ajutor umanitar țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului.
Aproape 340 de mii de persoane au trecut frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova de la începutul războiului; aproape 100 de mii de refugiați rămân în continuare în țara noastră: femei, copii, vârstnici, speriați, obosiți, debusolați. Asistăm la o adevărată dramă umană. Trebuie să ajutăm acești oameni și vom face asta în continuare.
Mii de familii din toate regiunile țării găzduiesc oaspeți din Ucraina. Acest efort a adus împreună angajații serviciilor de stat, oameni din administrația publică locală, activiști, voluntari care s-au mobilizat să ajute refugiații. E un efort semnificativ pentru o țară mică, cu venituri modeste.
Pentru că fluxul refugiaților nu contenește, am solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să examineze posibilitatea relocării refugiaților din Ucraina pe teritoriul lor. Apreciez decizia promptă a autorităților române de a deschide coridor verde pentru transferul refugiaților care pleacă în UE direct de la frontiera moldo-ucraineană.
Totodată mulțumesc autorităților de la București pentru ajutorul umanitar oferit pentru gestionarea fluxului de refugiați. Primul lot de ajutoare: 17 tone de produse alimentare, produse de igienă, paturi, jucării, a ajuns pe 4 martie și a fost distribuit primăriilor și centrelor de plasament care găzduiesc persoane refugiate din Ucraina; cel de-al doilea lot, de 55 de tone, a ajuns astăzi la Chișinău.
Vreau să mulțumesc și pentru decizia Guvernului de la București de a acorda Republicii Moldova peste 155 de tone de motorină, 150 de tone de benzină pentru a acoperi necesitățile de transport ale instituțiilor implicate în gestionarea fluxului de refugiați, dar și 5000 de tone de păcură pentru a sprijini securitatea energetică a Moldovei, afectată de războiul din Ucraina. România este, din nou, alături de noi în vremuri dificile.
Domnule Președinte,
Vizita dumneavoastră continuă tradiția relațiilor excelente dintre Republica Moldova și România, relansate la sfârșitul anului 2020. Vizita vine la doar o lună după desfășurarea, la Chișinău, a ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia au fost trasate proiecte comune care vor apropia și mai mult țările noastre. Iar unele decizii adoptate pe 11 februarie deja aduc beneficii cetățenilor noștri.
Menționez aici acordul privind serviciile roaming. Republica Moldova a aprobat acest acord, iar mai mulți operatori au implementat deja noile tarife; astfel sute de mii de moldoveni se pot bucura de tarife mai mici la roaming atunci când vizitează România.
Acum, mai mult decât oricând, Moldova are nevoie de proiecte de infrastructură, de consolidarea independenței sale energetice, de sprijin pentru comunitățile locale. Ieri am promulgat legea ce vizează fondul de sprijin din partea României în valoare de 100 de milioane de euro. Aceste resurse, puse la dispoziție de Guvernul României pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova, vor sprijini dezvoltarea comunităților Republicii Moldova, vor crea locuri de muncă și vor transforma infrastructura comunităților noastre. Vreau, de asemenea, să avansăm rapid în construcția podului de la Ungheni.
România a fost alături de noi în momentele critice din toamna trecută, în timpul crizei gazelor, oferindu-ne păcură și grăbind punerea în funcțiune a gazoductului Iași-Chișinău. Sper că Memorandumul privind cooperarea în domeniul securității energetice, semnat în luna februarie de Guvernele celor două țări, va grăbi interconectarea energetică a Moldovei și României și conectarea țării noastre la proiectele energetice majore din țara dumneavoastră. Astăzi a fost anunțată decizia de interconectare a Republici Moldova și Ucrainei la sistemul european și, în acest sens, proiectele noastre energetice sunt și mai importante.
Domnule Președinte,
Noua realitate din regiune ne cere să acționăm ferm și hotărât. Pe 4 martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, confirmând astfel caracterul ireversibil al integrării europene a țării noastre și atașamentul față de valorile europene. Mizăm pe susținerea României pentru acceptarea cererii Republicii Moldova. Viitorul european al țării noastre este incontestabil, iar parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri.
Solicităm, de asemenea, sprijinul României pentru deschiderea piețelor europene pentru toate categoriile de produse moldovenești, care nu mai pot intra pe piața ucraineană, rusă sau belarusă din cauza războiului din Ucraina. Acceptarea produselor noastre pe piața UE în aceste condiții va constitui un sprijin direct și semnificativ pentru agricultorii moldoveni.
Domnule Președinte,
România a fost mereu alături de Republica Moldova, ajutându-ne să trecem mai ușor prin diverse crize și să realizăm proiecte importante pentru țara noastră.
Ne-ați sprijinit în depășirea pandemiei de Covid-19. Donațiile de vaccinuri și de echipamente, schimburile de echipe de medici pentru gestionarea pandemiei ne-au ajutat să salvăm mii de vieți. Vă mulțumim.
Anul trecut, România a oferit agricultorilor noștri 6000 de tone de motorină, care i-au ajutat să depășească urmările secetei din anul 2020. În plină criză energetică, Guvernul României ne-a oferit păcură pentru a produce energie termică.
În numele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, vă mulțumesc pentru acest ajutor frățesc.
Sunt convinsă că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim și greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina.
Trăim vremuri grele, în care solidaritatea, grija, ajutorul reciproc trebuie să prevaleze. Numai așa putem depăși tragedia și distrugerile războiului, numai așa ne putem revendica umanitatea.
Îndemn comunitatea internațională, toate țările democratice, să ne concentrăm eforturile pentru a obține încetarea atacului militar, oprirea luptelor și restabilirea păcii în Ucraina. E ceea ce ne dorim cu toții. E ceea ce merită, în special, cetățenii ucraineni.
Exclusiv
„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă)
Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport național și „Il Capo” se dă cu BMW-ul nou, are parte de un nou spectacol de proporții. Exact când credeam că am văzut totul în saga White Tower & City Gate, justiția, renumită pentru viteza sa de melc pe autostradă, ne surprinde cu o nouă „piesă” în distribuția deja celebră a corupției și șmecheriei!
„Bolidul” fiscal la „fond”: S-a dovedit că nici fiscul Nu e chior!
Ați crezut că doar „fraierii” de cumpărători de apartamente sunt buni de „muls”? Ei bine, un document nou-nouț, înregistrat la Curreq ds Apel Ploiesti chiar pe 29.01.2026, demonstrează că și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF Prahova, are pretenții! Cu numărul unic 83/42/2026, dosarul proaspăt deschis îl are pe nimeni altul decât pe Vlad Nichita, celebrul „Il Capo” al escrocheriilor imobiliare din Ploiești (așa cum l-au supranumit investigațiile Incisiv de Prahova), în calitate de… inculpat.
Și ce minune! Obiectul dosarului? „Infracțiuni de evaziune fiscală” (Legea nr. 241/2005). Și, surpriză de proporții, stadiul procesual e direct la „cqmera preliminara”. Adică, nu se mai joacă „șotron”, nu se mai invocă „excepții și măsuri” la nesfârșit (ca în cazul dosarului mamut 429/42/2025/a1, unde Camera Preliminară bifează al șaptelea termen degeaba, după cum arată articolele noastre), ci se trece direct la fapte! E clar: când vine vorba de banii statului, Justiția pare că își pune ochelarii de viteză și uită de eternul ei „nu e gata, mai așteptați!”.
„Il Capo” la răscruce: Între luxul evazionist și pușcăria fiscală!
După ce în ultimele luni „Il Capo” și-a etalat bolizii de lux – un BMW electric nou-nouț pentru el și un BMW X3 pentru fosta soție, Elena Nichita, patroana de la Fasty Tasty SRL (detalii Incisiv de Prahova) – se pare că Fiscul a zis „STOP JOC!”. Să ne amintim de scenele demne de filme de acțiune când avocatul era „împachetat” din bolidul său la Vama Albița, încercând să se evapore în Republica Moldova . Sau de stilul său de viață opulent, cu cazinouri și întâlniri cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, în timp ce sute de pagubiți din White Tower și City Gate rămâneau cu ochii-n soare și buzunarele goale.
„Il Capo” și fisc-ul: Când evaziunea intâlnește ghișeul (și justiția incepe să numere)!
Acum, întrebarea de pe buzele tuturor nu mai este „de unde atâta banet?”, ci „va reuși oare să păcălească și Fiscul, așa cum a păcălit miile de oameni din Ploiești?”. Se pare că protecția politică și „polițiștii corupți din IPJ Prahova”, menționați în trecut , nu se aplică și când vine vorba de taxele statului. De la „cu bani și influență poți face orișice în Republica Ploiești”, la „cu bani și influență mai faci, dar plătești și tu, ca restul lumii!”
De la „Republica Ploiești” la „reparații fiscale”: Când statul iși vrea partea!

Până acum, „Il Capo” (și gașca sa formată din Mihai Lupu, Daniel Ștefănescu, Marioara Lupu și mulți alții) a fost acuzat că a lăsat în urmă un dezastru financiar de peste 8,7 milioane de euro, cu apartamente vândute de 2-3 chiar și 4-5 ori . Sute de familii s-au sacrificat muncind peste hotare, doar pentru a-și vedea visurile transformate în „stână fără stăpân” (City Gate) sau în „bombe cu ceas” fără autorizație ISU (White Tower).
Dar, în acest nou dosar, pe lista victimelor se adaugă, oficial, Ministerul Finanțelor Publice. Ironia e cruntă: în timp ce dosarele de înșelăciune se târăsc prin Camera Preliminară, riscând să ajungă la prescripție, statul, care a părut atât de „orbit” la suferința cetățenilor, își arată acum colții când vine vorba de propriile buzunare. Poate că e nevoie ca ANAF să devină „parte civilă” pentru ca Justiția să funcționeze la turație maximă?
Ploiești, capitala paradoxurilor: Când justiția iși face selfie cu evaziunea!
„Poligonul imobiliar” din Prahova, cu blocurile-fantomă și apartamentele dublu vândute, pare să aibă o nouă atracție: dosarul de evaziune fiscală al lui „Il Capo”. Ceea ce Incisiv de Prahova a dezvăluit constant, în ciuda „presiunilor și șantajului”, se concretizează, dar nu neapărat în sensul pe care și-l doreau pagubiții. Aceștia cer celeritate, judecători „care să nu fie depășiți” și sancționarea abuzului de drept procedural.
Dar, până una-alta, în „Republica Ploiești”, pare că justiția are două viteze (aici): una pentru „fraieri” (aici) și alta, turbo, când statul își simte buzunarele mai ușoare.
Sperăm ca acest nou dosar să nu fie doar o altă „fumigenă procedurală”, ci un semnal că justiția, chiar și cea fiscală, poate să funcționeze.
Până atunci, „Il Capo” continuă să se plimbe, iar Ploieștiul rămâne capitala paradoxurilor, unde mafia a devenit sistem, iar sistemul… ei bine, cine știe ce o mai inventa! Vom reveni, cu siguranță, pentru că acest serial e departe de final! (Cristina T.).
Featured
Șeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
Chestorul principal de poliție Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, se află în centrul unei controverse, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit că acesta nu și-a dus mâna la chipiu în timpul intonării Imnului Național al României. Evenimentul, petrecut la ceremonia de inaugurare a noului sediu al Secției 9 Poliție din București, a stârnit reacții vehemente din partea organizației sindicale.
Acuzații de ignorare a regulamentelor militare
Potrivit Sindicatului Europol, atitudinea chestorului Berechet indică fie o lipsă de cunoaștere, fie o ignorare flagrantă a „regulilor elementare de conduită” prevăzute de regulamentele militare de protocol pentru intonarea Imnului Național. Sindicaliștii subliniază că Berechet a fost singurul oficial prezent care nu a respectat acest gest simbolic și obligatoriu.
„Chestor de carton” și lipsă de respect pentru simbolurile naționale
Europol nu a ezitat să interpreteze această acțiune ca o confirmare a unei „imagini de ‘chestor de carton'”, sugerând că numirea sa în funcție ar fi fost făcută „la apelul bocancilor”. Reprezentanții sindicatului condamnă lipsa de respect manifestată față de simbolurile naționale și față de uniforma pe care o poartă, considerând că gestul este o dovadă a nivelului de respect pe care îl arată „statului român și valorilor sale”, calificând situația drept „rușinoasă”. Criticile dure vin într-un moment în care imaginea instituțiilor de forță este sub lupa publică, iar respectarea protocoalelor este considerată esențială pentru credibilitate. (Sava N.).
Anchete
Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



