Connect with us

Exclusiv

O afacere menită să umfle conturile băieților deștepți din Ploiești a fost trecută sub tăcere, instituțiile statului ignorând complet problema/Bozianca a semnat cele mai dubioase licitații

Publicat

pe

Vorbim despre reconstrucția stadionului Ilie Oană, templul fotbalului ploieștean, obiectiv care a devenit una dintre cele mai scumpe investiții din Ploiești.

Reconstrucția stadionului a avut loc în perioada 2010-2012, iar firma Alpine Bau a cîștigat licitația cu o ofertă de 11 milioane de euro. Un preț rezonabil, la acea vreme. Numai că, prin două acte adiționale, prețul a ajuns la 17 milioane de euro.

Iar cheltuielile nu s-au oprit aici!

Deși Primăria Ploiești contractase un credit bancar pentru a finaliza investiţia,  nu a plătit facturile la timp. Constructorul a dat în judecată Primăria Ploieşti şi a câştigat penalităţi în valoare de un milion de euro, sumă plătită din bugetul local în anul 2014.

După câteva luni, Alpine Bau, constructorul stadionului, a intrat în procedură de insolvenţă, iar administratorul judiciar al companiei a intentat un nou proces Primăriei Ploieşti solicitând alte penalităţi în valoare de 7 milioane de lei (peste 1,5 milioane euro).  Și acest proces a fost pierdut de autoritățile locale ploieștene, iar bugetul local a fost văduvit de încă o sumă importantă.

În fapt, firma Alpine Bau a emis mai multe facturi către Primăria Ploiești, facturi neplătite la termen de municipalitate. Se întâmpla în anul 2012, iar gurile rele susțin că facturile urmau a fi plătite după ce Andrei Volosevici ar fi câștigat al doilea mandat de primar al Ploieștiului. În 2012, Volosevici a pierdut lupta electorală în fața lui Iulian Bădescu, facturile buclucașe au fost pitite în sertare, în așa fel încât Alpine Bau a câștigat penalități uriașe fără vreo șansă de a pierde respectivele procese.

Cu alte cuvinte, stadionul anunțat că va costa doar 11 milioane de euro, a costat în final peste 20 de milioane, dintr-o înțelegere tacită a băieților deștepți

„Ilie Oană”contract cu dedicaţie pentru Vasile Todosia

Au fost foarte multe ilegalităţile legate de stadionul „Ilie Oană” și nici acum lucrurile nu sunt intrate pe făgașul normal.

Spre exemplu, la licitaţia pentru construirea stradionului firma româno-germană Baupartener  a oferit un preţ cu două milioane mai mic decât al celor de la Alpine Bau.

Nemţii au fost descalificaţi pe motiv că inginerul şef al proiectului era cetăţean ungar şi avea facultatea făcută în patru ani, în Ungaria, şi nu în cinci cum era în România!

La contestaţie au fost depuse documente din care rezulta clar că Alpine Bau era implicată în fapte grave de corupţie în Germania.

Comisia de licitaţie a Primăriei Ploieşti a fost „oarbă” şi a motivat că nu interesează Ploieştiul problemele din Germania, şi asta deşi România era membră UE. Șefa comisiei de licitație de la acea dată era viceprimărița de atunci, Cătălina Bozianu, în prezent președinte al PMP Prahova.   De altfel, Bozianu a semnat cele mai dubioase licitații, deoarece timp de patru ani, Andrei Volosevici (primar la acel moment și actual edil șef al Ploieștiului) refuza să semneze contractele care i-ar fi putut crea probleme.

În perioada 2008-2012, în timpul primului său mandat, Andrei Volosevici  nu a semnat niciun contract de investiţii important pentru oraş. Dar, sub coordonarea lui și a oamenilor PDL, Ploieștiul a pierdut peste 10 milioane de euro.

Cine este Vasile Todosia

În 2013, pe DNA anunța că a început urmărirea penală a lui Todosia, acesta fiind acuzat de infracţiuni privind fondurile europene, cuprinse la articolul 10 din legea 78/ 2000, de înşelăciune prevăzută la art.215 Cod Penal şi fals- art.290 Cod Penal.

Mai pe înţelesul tuturor, Todosia este acuzat de „folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele lor.  Era vorba despre investiții făcute de firmele omului de afaceri în zona Slănic, iar deși instituțiile statului fuseseră sesizate încă din anul 2009, dosarele au fost ținute la sertar .

O altă gaură…tot de la stadion

O altă ilegalitate a reprezentat-o cedarea mărcilor Petrolul în favoarea firmei lui Dan Capră, un afacerist local, fost ospătar, implicat în afaceri dubioase cu interlopii și cămătarii din Ploiești.
La încheierea contractului de cedare a mărcilor, Dan Capră, a fost obligat să își asume o investiție de 500.000 de euro într-un stadion abia finalizat.  Ce investiţie să mai faci într-o arenă sportivă finalizată la cheie?

Dar această ilegalitate a dus la situația în care în anul 2020, firma ViaInsolv, cea care gestiona insolvența fostului club Petrolul (finanțator Daniel Capră), a scos la licitație mai multe bunuri din stadionul Ilie Oană, motivând că acestea au fost achiziționate în urma acelui contract.

Au fost vândute atunci canapelele și lcd-urile din lojele stadionului Ilie Oană, obiecte achiziționate de către unul dintre finanțatorii echipei Chindia Târgoviște, club care și-a disputat timp de doi ani meciurile de acasă pe arena din Ploiești.

Ulterior au fost scoase la licitație și alte bunuri precum tabelele de marcaj, băncile de rezervă sau o parte din instalația de sonorizare a stadionului.

Licitația a fost anulată deocamdată, Primăria Ploiești căutând documente care să demonstreze că bunurile scoase la vânzare de ViaInsolv nu au fost niciodată proprietatea firmei lui Dan Capră.

Valeriu Rachita si Daniel Capră în anul 2012

Reinvestim, din nou în stadion

Recâștigarea de către Andrei Volosevici a Primăriei Ploiești în anul 2020 a readus în atenția opiniei publice stadionul Ilie Oană.

În mai multe emisiuni TV, atât Volosevici, cât și prietenul său Valeriu Răchită, angajat pe un post de antrenor la secția de fotbal a Clubului Sportiv Municipal Ploiești, au reclamat starea proastă a stadionului, anunțând că este nevoie de investiții masive în recondiționarea lui.

Se discută despre mai multe milioane de euro, bani care ar trebui investiți în schimbarea scaunelor, a instalației de nocturnă , dar și a gazonului.

                                                                                    

  Mentenanța gazonului cu o firmă înființată peste noapte

Imediat după angajarea lui Valeriu Răchită la CSM Ploiești, pe postul de consilier al directorului general (post care nu a existat niciodată în organigrama clubului), a fost schimbată firma care asigura mentenanța gazonului de pe stadionul Ilie Oană.

Astfel, firma care se ocupa de mentenanța gazonului încă de la începtul reconstruirii stadionului Ilie Oană a fost înlocuită cu o firmă înființată cu fix o lună înaintea semnării contractului cu CSM Ploiești.

Conform informațiilor publice, SC Verde Ornamental SRL a fost înființată în plină pandemie, în data de 19 mai 2020. Peste două săptămâni de la înregistrarea firmei semnează cu CSM Ploiești contractul pentru asigurarea mentenanței gazonului de pe stradionul Ilie Oană. Contractul a fost atribuit direct, fără nicio procedură transparentă și fără nicio altă explicație. În mod normal, un astfel de contract (câteva zeci de mii de euro anual) ar trebui încredințat unei firme cu o experiență relevantă în domeniu, cu recomandări venite de la clienții anteriori, dar în cazul SC Verde Ornament SRL nu a fost nevoie de astfel de documente.

Mai mult, în luna septembrie, reprezentantul Verde Ornament informează conducerea CSM Ploiești că durata de viață a gazonului de pe stadionul ploieștean este expirată de patru ani și că ar trebui înlocuit… Iar în lipsa înlocuirii complete a gazonului, fiecare mentenanță scoate din visteria CSM Ploiești, minim 40.000 de euro anual.

Și pentru că stadionul trebuie menținut și întreținut cu bani mulți, se vorbește acum despre înlocuirea scaunelor de pe arena ploieșteană, pe motiv că cele existente sunt decolorate din cauza fenomenelor meteo.

Mai mult, Clubul Sportiv Municipal Ploiești a solicitat o rectificare bugetară de 22 de milioane de lei (aproximativ CINCI MILIOANE DE EURO) bani destinați renovării bazelor sportive. Acești bani ar urma să se adauge la bugetul inițial al clubului de peste 3 milioane de euro. Din noii bani, CSM ar urma să investească mare parte tot în stadionul Ilie Oană. Conform unor surse va urma înlocuirea scaunelor de pe Ilie Oană, schimbarea gazonului și modernizarea tabelelor electronice de marcaj. Despre scaune deja a răsuflat informația că a fost contactată o firmă de la Oradea, iar prețul unui scaun ar urma să fie în jurul sumei de 30 de euro/bucata!

Ca o concluzie, templul fotbalului ploieștean a devenit vaca de muls a baietilor destepti  care au găsit o modalitate de a sifona niște bani publici fără ca vreo autoritate a statului să îi deranjeze. Nu de alta, dar cine vine să numere firele de iarbă înlocuite (pe hârtie) sau cine cântărește fertilizatorii folosiți pentru îngrijirea gazonului, dezvaluie cei de la Ziarul de Investigatii, sub semnatura Cristinei Iancu. De altfel, problema a fost ridicata si de colegii de la Stiri Actuale si Observatorul Prahovean.

Incisiv de Prahova va reveni cu detalii halucinante, de completare, atat din perioada 2010-2012, cat si ce se ascunde in spatele mentenanței gazonului cu o firmă înființată peste noapte dupa ce omul ex-procurorului Portocală, Ștefan Grozea, a fost numit director la CSM Ploiesti.

Poate o sa intelegem impreuna simplele coincidente…

Andrei Volosevici a fost primar al municipiului Ploieşti între 2008 şi 2012 din partea PDL. În 2012, a fost ales senator, tot din partea PDL, însă în 2014 a plecat la PMP, iar apoi a părăsit şi acest partid şi a rămas senator independent, dar în 2015 s-a afiliat grupului PNL. În septembrie 2016, Volosevici a anunţat că s-a înscris în ALDE şi a candidat pentru un mandat de deputat pe lista ALDE Prahova, aflându-se pe locul al doilea pe listă, însă nu a obţinut un mandat de parlamentar.

Andrei Volosevici, a fost învestit, in data de 27.10.2020, în funcţia de Primar al Municipiului Ploiesti. Fostul sau loc de munca fiind SC CONPET SA Ploiesti!

 Simona Albu, fostul șef al Direcției Juridice al Primăriei Ploiești, în primul mandat al lui Andrei Volosevici, a fost numită la data de 29.10.2020, în locul Teodorei Marin, care a fost city-manager în mandatul fostului primar, Adrian Dobre și care s-a pensionat. Fostul loc de munca al Simonei Albu a fost SC CONPET SA Ploiesti!

Simple coincidente, nu?

Simona-Rodica BĂICOIANU – Președinte C.A la  SC Hale si Piete Ploiesti , omul lui Andrei Volosevici (Conpet SA Ploiesti) il numeste la data de 25 martie 2021 pe finul lui Adrian Semcu (Răzvan Lungu) la conducerea SC Hale si Piete, numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile;

La data de 07.07.2021, Andrei Volosevici (Conpet SA Ploiesti) il numeste pe Semcu Adrian (Hidro Prahova) in functia de consilier personal, numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile;

La data de 14.07.2021, Andrei Volosevici (Conpet SA Ploiesti) il numeste pe Albu Catalin la sefia Politiei Locale Ploiesti, acesta fiind sotul administratorului public al Ploieștiului, Simona Albu (Conpet SA Ploiesti), numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile(sanchi!, un HABARNIST!).

Adrian Semcu, fostul director al Hidro Prahova, a fost „numit” de Consiliul de Administrație al SGU Ploiești director adjunct al companiei consiliului local, la data de 22.07.2021, adica sef peste morminte dupa ce fusese demis de la Hidro Prahova pentru incompetenta (post creeat special pentru acesta)! Numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile, sanchi!

Catalina Bozianu fosta directoare la Hidro Prahova, fosta „mana dreapta” a lui Volosevici, in calitate de viceprimarita si nu numai (asa cum preciza Cristina Iancu in articol , persoana care a semnat cele mai dubioase licitații) – actualmente la Conpet SA Ploiesti.

(Cristina T.).

Exclusiv

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Publicat

pe

De

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a IPJ Prahova, burdusita cu politisti „zelosi”, se indrepta spre Primaria Baicoi (aici).

Scopul:

  • sa afle daca publicitatea de pe panourile „Stop Vexler” a fost platita;
  • sa verifice daca panourile sunt ridicate legal.

Fotografia surprinsa de Incisiv de Prahova, cu Loganul IPJ ruland spre Baicoi, e dovada ca melcul institutional inca mai are puls – doar ca i-a luat aproape o luna de la scandal pana la prima oprire la primarie.

Mirarea e legitima si pentru noi: dupa atatea dezvaluiri si presiuni publice ale ziarului de investigatii Incisiv de Prahova, politistii de la IPJ Prahova binevoiesc, in sfarsit, sa se apuce de ancheta. Speram – nu cu spatele la panou – ca ancheta sa fie serioasa si sa duca, in final, la daramarea acestor panouri care nu fac cinste nici Prahovei, nici Baicoiului, si in niciun caz IPJ Prahova.

Pana una-alta, tabloul ramane grotesc: statul abia porneste de pe loc, in timp ce extremismul de carton are deja avans de cateva sute de kilometri.

Kilometrul zero al tupeului: Unde legea e optionala, iar panoul obligatoriu

Pe DN1, la Baicoi, intre Forja Neptun si viitorul pasaj spre strada Infratirii, Romania si-a montat oglinda completa:

  • gropi si santiere;
  • un mormant vechi de 5.000 de ani al culturii Yamnaya, scos la lumina de arheologi;
  • si, peste toate, doua panouri cu mesajul „Stop Vexler”.

Traducerea, pentru cine mai citeste si altceva decat sloganuri:

„Stop legea care combate antisemitismul, xenofobia si extremismul, ca ne strica jocurile de partid.”

Legea 241/2025 – „Legea Vexler”, dupa initiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania – interzice organizatiile si faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, intareste pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste, sanctioneaza negarea si falsificarea Holocaustului si propaganda online. Despre acest cadru legal au scris Digi24, Spotmedia si Adevarul.

Statul zice, oficial:

  • „Nu vrem antisemitism.”
  • „Nu vrem fascism.”
  • „Nu vrem extremism.”

Panoul de la Baicoi raspunde, cu tupeu:

  • „Stop Vexler.”

Traducere libera:

„Stop legea care ne taie curentul la propaganda extremista.”

Panoul care se crede curte constitutionala: Referendum cu carton pe DN1

„Stop Vexler” nu e grafica de plictiseala, e o palma declarativa data unui act normativ:

  • adoptat de Parlament;
  • promulgat de presedinte;
  • intrat in vigoare.

Ce face Legea 241/2025, explicata inclusiv de Digi24, Spotmedia si Adevarul:

  • inaspreste pedepsele pentru distribuirea de materiale fasciste si antisemite;
  • sanctioneaza negarea si falsificarea istoriei, inclusiv a Holocaustului;
  • interzice promovarea cultului unor personalitati extremiste;
  • interzice utilizarea numelor liderilor miscarilor rasiste, xenofobe, fasciste si legionare.

Statul: „Nu vrem antisemitism, nu vrem xenofobie, nu vrem cultul extremistilor.”

Panoul: „Stop Vexler.”

Fara prea multa hermeneutica:

„Stop legea care ne incurca icoanele fasciste si jucariile propagandistice.”

In loc de contestatie la Curtea Constitutionala, dezbateri, amendamente, se prefera metoda „marca DN1”:

„Nu-mi place legea, o scuip pe panou, intre un sens giratoriu si un mormant milenar.”

Abonamentul la antisistem: De la AUR si SOS la ACT si PAC, cu panou inclus

Potrivit informatiilor locale si dezvaluirilor Incisiv de Prahova:

  • in spatele „curajului” de carton apare un personaj politic plimbat prin AUR, SOS si, mai nou, ACT – un fel de abonament la toate versiunile de „antisistem” cu update-uri dese si manual lipsa;
  • surse judiciare citate de Incisiv de Prahova vorbesc despre:
    • zeci de plangeri penale pentru hartuire;
    • atacuri la adresa unor primari, deputati, societati comerciale;
    • plangeri pentru incitare la ura;
    • si o protectie aproape miraculoasa din partea unor organe de cercetare penala, care par sa fi pus dosarele la pastrat, la rece.

Partidul Actiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Tarziu, este legat public de campania StopVexler.ro, conform Spotmedia (10 ianuarie 2026) si referintelor CNCD:

  • exista site-ul StopVexler.ro;
  • acelasi mesaj „Stop Vexler” a fost afisat pe sediul PAC;
  • discursul oficial: Legea 241/2025 „ingradeste libertatea de exprimare” si „loveste in personalitati istorice romanesti”.

Pe limba lor:

„Daca nu mai putem lustrui icoane fasciste la lumina neoanelor, suntem victimele dictaturii.”

Panoul smecher: Ilegal pe hartie, ilegal pe teren, legal doar la tupeu

Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova:

  • ambele panouri „Stop Vexler” ar fi ridicate fara autorizatii, ceea ce inseamna deja contraventie;
  • unul dintre panouri este montat, fara drept, direct pe teren apartinand UAT Baicoi.

Aici nu mai vorbim doar de:

  • „publicitate neautorizata”.

Vorbim de:

  • folosirea fara drept a domeniului public;
  • nerespectarea regimului de autorizare;
  • plus mesaj cu tenta extremista, indreptat impotriva unei legi care a fost gandita tocmai pentru a preveni derapajele fasciste.

Pe romaneste:

Nu e doar „panou fara hartii”, e steag ilegal infipt pe teren public, cu mesaj contra unei legi care apara societatea.

CNCD vede risc de ura si violenta. IPJ Prahova vede „dosar in lucru”

Vicepresedintele CNCD, Catalin Raiu, citat de Spotmedia si Adevarul, explica foarte clar:

  • CNCD se autosesizeaza in cazul panourilor StopVexler.ro, semnalate initial de Incisiv de Prahova;
  • se vor identifica persoanele fizice sau juridice din spate, dupa modelul altor cazuri de panouri controversate;
  • se trimit adrese la primarii pentru clarificarea autorizarii si asumarii mesajului.

Mai mult, Raiu spune negru pe alb:

  • mesajele de tip „Stop X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ura;
  • tintirea comunitatii evreiesti este, de regula, incadrata la discurs de ura;
  • „Stop Vexler” poate fi perceput, de o parte a societatii, pana la nivel de:
    • „lichidare fizica”;
    • sau invitatie la „lichidare fizica”;
  • deci intram in zona potentiala a incitarii la violenta.

CNCD vorbeste limpede despre risc de discurs de ura si violenta.

IPJ Prahova vorbeste in dialectul clasic:

  • „sesizare inregistrata”;
  • „dosar penal intocmit”;
  • „verificari in curs”.

Iar panourile… tot acolo. Pana azi, 17.05.2026, ora 10:15, cand Loganul IPJ este surprins, in sfarsit, de Incisiv de Prahova, in drum spre Primaria Baicoi, pentru a cere acte si confirmari pe care le putea cere din prima zi.

Melcul institutional, surprins in habitatul lui natural: banda intai, viteza mica.

Documentul IPJ vs. realitatea DN1: Pe hartie avem stat, pe drum avem carton

Potrivit unui document oficial al IPJ Prahova, consultat de Incisiv de Prahova:

  • o sesizare privind panourile „Stop Vexler” a fost inregistrata (14.264/09.06.2026);
  • a fost deschis dosarul penal nr. 1689/11.06.2026;
  • au fost intocmite acte de sesizare penala, cu indicarea cadrului normativ referitor la fapte de natura extremista si incalcarea ordinii de drept;
  • se efectueaza verificari privind:
    • continutul mesajului;
    • amplasarea si autorizarea panourilor.

Pe hartie, IPJ functioneaza exemplar.

Pe teren:

  • panourile continua sa troneze;
  • unul, amplasat ilegal pe domeniul public al UAT Baicoi, sfideaza in continuare autoritatea;
  • campania „Stop Vexler” se intensifica online, cu indemnuri la nesupunere fata de ordinea de drept.

Abia pe 17.06.2026 vedem masina IPJ mergand spre primarie. Nu dupa ce s-a aprins becul rosu in sistem, ci dupa ce Incisiv de Prahova a batut obrazul public, de repetate ori.

Claudiu Tarziu, avocatul reflex: La panou, prezent; la dosare, absent

Cand IPJ Prahova a deschis dosar penal dupa dezvaluirile Incisiv de Prahova:

  • PAC a tipat „abuz”;
  • a strigat „stat politienesc”;
  • si a pozat in „opozitie redusa la tacere”.

Liderul PAC, Claudiu Tarziu, a iesit indignat, anuntand proteste si jucand rolul clasic de victima a regimului.

Numai ca, asa cum rezulta din investigatiile Incisiv de Prahova:

  • Tarziu a sarit sa apere „un membru de partid” fara sa verifice:
    • istoricul persoanei (zeci de plangeri penale pentru hartuire, atacuri la primari, deputati, companii);
    • acuzatiile repetate de incitare la ura;
    • si, mai grav, faptul ca unul dintre panouri e amplasat ilegal pe teren al UAT Baicoi – adica deja discutam despre posibile infractiuni, nu despre simple opinii politice.

„Statul politienesc” din discursul lui Tarziu arata, in fapt, asa:

  • panouri ilegale;
  • mesaj cu tenta extremist-antisistem;
  • protectii inexplicabile;
  • si un lider politic sarind, in orb, in apararea exact a persoanei cu dosarele la gramada.

Preistorie scoasa la lumina, extremism urcat pe stalp

In aceeasi zona Baicoi – DN1:

  • arheologii descopera un mormant vechi de 5.000 de ani, al culturii Yamnaya;
  • presedintele Consiliului Judetean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vorbeste public despre:
    • „Prahova preistorica” ce iese la lumina;
    • „radacini de cinci milenii”;
    • nevoia de a imbina infrastructura cu protejarea patrimoniului;
  • se anunta:
    • expozitie-eveniment la Palatul Culturii din Ploiesti, cu obiecte din aur, argint si cupru;
    • conferinte si discursuri solemne.

Respect total pentru trecutul de 5.000 de ani, la lumina reflectoarelor.

Intre timp, la cativa metri:

  • rasar panouri ultramoderne care contesta o lege menita sa protejeze memoria Holocaustului si a victimelor antisemitismului;
  • adica tocmai memoria ultimelor 80 de ani, pe care Romania se angajase solemn sa n-o mai calce in picioare.

Pentru trecutul de 5.000 de ani – reverente la conferinte. Pentru trecutul de 80 de ani – panoul zice „Stop”.

Libertatea de exprimare, luata ostatic: Petitie la suprafata, propaganda in interior

Potrivit declaratiilor PAC, consemnate si de Adevarul:

  • panourile „nu contin mesaje extremiste”;
  • „nu fac referire la rasa, etnie sau religie”;
  • „nu instiga la ura ori violenta”;
  • ele ar directiona doar spre un site cu „petitie civica” pentru abrogarea legii.

Realitatea, asa cum reiese din:

  • anchetele Spotmedia;
  • investigatiile Incisiv de Prahova;
  • materialele Digi24;
  • declaratiile CNCD:

este ca:

  • Legea Vexler sanctioneaza propaganda extremista, cultul figurilor fasciste, negarea Holocaustului;
  • panourile transforma chiar legea in tinta simbolica;
  • „Stop Vexler” poate fi perceput ca mesaj impotriva:
    • persoanei initiatorului, reprezentant al comunitatii evreiesti;
    • si, implicit, impotriva comunitatii pe care o reprezinta;
  • campania functioneaza:
    • offline (panouri, sediu de partid);
    • online (site StopVexler.ro, retele sociale), cu retorica victimizanta si apel la nesupunere fata de cadrul legal.

„Petitie civica” este ambalajul lucios. In cutie gasesti exact ce a vrut sa previna Legea Vexler.

Laboratorul absurdului la Baicoi: Legea in Monitorul Oficial, panoul pe boost

Puse cap la cap – informatiile din Incisiv de Prahova, Spotmedia, Digi24, Adevarul, declaratiile CNCD si ale CJ Prahova – arata asa:

  • o lege speciala – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – menita sa blocheze antisemitismul, xenofobia si propaganda extremistilor;
  • doua panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Baicoi –, ridicate fara autorizatii, care ataca simbolic aceasta lege;
  • un personaj politic cu traseu prin AUR, SOS, ACT, antisistem de carton si zeci de plangeri penale (hartuire, incitare la ura);
  • un partid (PAC) care isi asuma mesajul, plange de „stat politienesc”, dar ignora:
    • nelegalitatea panourilor;
    • istoricul persoanei pe care o apra;
  • IPJ Prahova, prins intre:
    • un document oficial corect;
    • un teren pe care panourile stau, luni de zile, „batand” legea in obraz;
    • un Logan miscat, cu greu, spre Primaria Baicoi abia la 17.06.2026, ora 10:15, dupa ce Incisiv de Prahova a insistat public;
  • CNCD, care vede risc de discurs de ura si posibila incitare la violenta;
  • CJ Prahova, care predica dragostea de radacini vechi de 5.000 de ani, in timp ce langa ele cresc lastari de extremism pe carton.

Concluzia de pe DN1: Legea Vexler apara statul de extremism. Cine apara Legea Vexler de stat?

Legea Vexler (Legea 241/2025) a fost gandita ca un scut:

  • pentru comunitatea evreiasca;
  • pentru minoritati;
  • pentru intreaga societate, impotriva reabilitarii fascismului, legionarismului, rasismului si antisemitismului.

La Baicoi, acest scut a fost transformat in tinta de carton, cu litere mari:

  • „Stop Vexler.”

Statul roman, pe hartie, apara memoria victimelor extremismului. Statul roman, in practica:

  • nu e in stare, luni la rand, sa dea jos doua panouri neautorizate;
  • se misca in reluare, cu „dosare in lucru” si „verificari in curs”;
  • porneste Loganul spre primarie abia dupa ce presa il ia, public, la rost.

Pe DN1, la Baicoi, contrastul e perfect:

  • sub pamant – un mormant de 5.000 de ani, elogiat in conferinte, promis pentru expozitii;
  • deasupra pamantului – panouri care saboteaza simbolic o lege menita sa opreasca ideologiile care au umplut Europa de gropi comune.

Legea Vexler apara statul de extremism.

Intrebarea care ramane, mai mare decat orice panou de pe DN1, este:

Cine apara Legea Vexler de un stat care se misca in reluare, se uita la panouri, isi baga mainile in buzunar si porneste la drum abia dupa ce Incisiv de Prahova ii bate obrazul in public?

Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Publicat

pe

De

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici) la agentul „nebun”: aceeași rețetă, altă victimă

În Scorțeni, județul Prahova, povestea cu cetățeanul care a sunat la 112 pentru fum gros, arderi ilegale și risc de incendiu – și s-a ales cu amendă în loc de mulțumiri – nu e doar un episod izolat, conform relatării acestuia.
Este doar primul act dintr-un spectacol de provincie în care regula de aur pare să fie:

  • nu deranja șefii,
  • nu comenta,
  • nu fi prea civic,
  • nu fi prea corect,
  • nu fi, în general, „deranjant”.

Dacă ești simplu cetățean, „deranjezi” când suni la 112.
Dacă ești polițist tânăr și nu te lași călcat în picioare, „deranjezi” și mai tare.

În ultima lună, în aceeași zonă, un șef din IPJ Prahova a trecut la nivelul următor: nu i-a mai ajuns să „educe” cetățenii cu amenzi, s-a apucat să „repare” și polițiști. Mai exact, să scape de unul incomod.

Tânărul agent Antonescu: un an de Poliție, cinci minute până devine „problemă psihică”

În centrul noului episod se află agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:

  • un an vechime în Poliție,
  • tânăr, de loc din Bordeni,
  • mai dezinvolt,
  • nu se lasă călcat pe cap,
  • nu are reflexul de a zice „să trăiți” cu capul în podea.

Motiv suficient, se pare, ca să intre în vizorul unui șef din IPJ Prahova, care, în loc să se ocupe de infractori, s-a apucat de „curățenie internă”: adică de polițiștii care nu stau ghemuit.

Șeful a făcut hârtii frumos, ca la manual, și l-a expediat pe tânărul agent la psihologul Poliției Prahova. Nu pentru ajutor, nu pentru consiliere, ci pentru etichetare: „hai să vedem, nu cumva e nebun băiatul ăsta care comentează?”.

Psihologul de serviciu: nu „canapea”, ci „interogatoriu”

La Poliția Prahova, psihologul nu e neapărat omul care te ascultă și te ajută. Mai ales când, cum se spune prin zonă, „e pe mână cu conducerea interimară a IPJ Prahova”.

Agentul Antonescu ajunge la psiholog. Nu la o discuție profesională, ci la un interviu transformat în interogatoriu:

  • întrebări, presiune,
  • nu analiză neutră, ci examinare cu scop,
  • nu „hai să vedem cum te simți”, ci „hai să vedem cum te scoatem nebun în fișe, dacă tot ești incomod”.

În loc să fie un filtru serios care să se uite la starea reală a oamenilor din Poliție, psihologul riscă să devină un fel de ștampilă pentru execuții administrative: „nu ne convine? Perfect, e instabil, e problematic, la revedere!”.

Dilema de bun-simț: nebun de la început sau nebun de când a comentat?

Dacă ne luăm după hârtia șefului, Antonescu, tânărul agent, ar putea fi o problemă psihologică.
Dar atunci se ridică niște întrebări cât IPJ-ul:

  • Dacă e „nebun”, de ce n-a observat nimeni asta la admiterea în școala de poliție?
  • Cum a trecut de testele psihologice inițiale?
  • Cum a trecut de evaluările din școală?
  • Cum a funcționat un an de zile în sistem fără ca șeful să vadă „comportamentul nepotrivit”?
  • Ce s-a întâmplat brusc, tocmai după ce i-a comentat șefului, astfel încât omul a devenit, peste noapte, „caz psihologic”?

Se pare că în IPJ Prahova diagnosticul nu se pune la psiholog, se pune la nervi:
Comentariul la adresa șefului = simptom.
Demnitatea = tulburare.
Refuzul de a accepta abuzul = „problemă de comportament”.

Când nu prinzi infractori, prinzi… polițiști incomozi

În timp ce unii polițiști de prin posturi se ocupă de „deranjații” sistemului, realitatea din teren arată altfel:

  • se moare în accidente grave din cauza vitezei,
  • sunt zone unde ar fi nevoie de radar zi și noapte,
  • drumuri unde crucile de pe margine țin loc de statistică oficială.

Dar ce face șeful?
Nu, nu trimite radarul acolo unde se moare.
Nu, nu organizează acțiuni serioase pe zonele de risc.

Radarul e plantat „strategic” într-o zonă unde:

  • e doar câmp,
  • 0 case,
  • „localitate” doar pe hârtie, nu și în realitate,
  • oamenii merg cu 70 la oră, că nu văd pe cine deranjează,
  • și se trezesc cu amendă, că „așa scrie în acte, e localitate”.

Adică: adevăratul pericol – accidentele mortale – primește ignoranță.
Fraierii care circulă cu 70 la oră „prin câmp-localitate” primesc puncte și amenzi.
Polițistul care nu tace când vede prostia, primește psiholog.

Body-cam pe buton, psiholog la comandă, șefi pe pilot automat

Dacă punem cap la cap informațiile din relatarea cetățeanului despre episodul cu arderea vegetației și cele despre agentul Antonescu, conturul devine grotesc de clar:

  • cetățeanul care sună la 112 pentru fum gros e certat, amendat și „educat”;
  • body-cam-urile, conform aceleiași relatări, par folosite „selectiv”: on când dă bine, off când deranjează;
  • Biroul Control Intern din IPJ Prahova își permite, potrivit aceleiași surse, „coincidențe de familie” în soluționarea plângerilor (fostă colegă, fiica fostului coleg, magazin în aceeași comună etc.);
  • acum, un polițist tânăr, care nu se lasă strivit, e trimis la psiholog, nu pentru ajutor, ci pentru potențială neutralizare.

Instituția începe să arate nu ca o structură de ordine publică, ci ca un mecanism de autoapărare a șefilor împotriva oricui îi pune în discuție:

  • cetățeni activi – sancționați;
  • polițiști activi – patologizați.

IPJ Prahova – locul unde „deranjant” e diagnostic, nu compliment

Mesajul care se conturează,  este sinistru:

  • Nu suna la 112, că deranjezi.
  • Nu comenta abuzurile, că deranjezi.
  • Nu pune întrebări despre conflicte de interese la Biroul Control Intern, că deranjezi.
  • Nu îți contrazice șeful, că devii „nebun” și te ia psihologul în primire.

În loc ca Poliția să fie un scut între cetățean și abuz, pare din ce în ce mai des un scut între șefi și oricine are coloană vertebrală – în uniformă sau în haine civile.

În loc de final: radar pe câmp, psiholog pe deranj, focul arde mai departe

În Scorțeni și în Prahova reală:

  • focul la vegetație arde,
  • fumul îneacă gospodăriile,
  • oamenii se tem să mai sune la 112,
  • politisții tineri care nu stau capră sunt trecuți prin psiholog,
  • radarul pândește prin câmp „localitatea” cu 0 case,
  • iar adevărata urgență a șefilor pare să fie: liniștea lor, nu siguranța publică.

Dacă sistemul continuă așa, concluzia nu mai e pamflet, e diagnoză socială:
Nu mai sunați la 112, deranjați sistemul.
Nu mai comentați la șefi, deranjați cariera lor.
Nu mai fiți normali, că într-un sistem strâmb, normalitatea pare boală psihică. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Publicat

pe

De

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis

Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite deosebite”

Seria investigațiilor despre cum e „păstorit” Penitenciarul Mărgineni continuă, iar tabloul devine grotesc:

  • majorări salariale de 50% pentru conducere,
  • evadare din interiorul unității în 2025,
  • suspiciuni de mutări abuzive de personal,
  • și acum, cireașa de pe tort: parcul auto al penitenciarului, unde se pare că roțile se învârt mult mai sprinten decât adevărul.

Conducerea Mărgineni pare să trăiască într-o realitate paralelă, unde „disciplină de stat” înseamnă disciplină pentru unii și bonusuri pentru alții.
În timp ce în interior se ridică semne de întrebare despre modul în care sunt tratați angajații și cum funcționează mecanismele de siguranță, la vârf se învârt sporuri de 50% pentru „lucrări de excepție”.

Întrebare simplă:

  • Care lucrări?
  • Ce excepție?
  • Unde sunt rezultatele atât de spectaculoase încât să justifice asemenea premieri din bani publici?

Într-o instituție publică, transparența nu e opțională. Fiecare leu din buget, fiecare spor, fiecare bonus – toate se plătesc din buzunarele contribuabililor și trebuie să poată fi explicate, la virgulă, nu acoperite cu formule birocratice.

Evadare din interior: când gardul e scump, dar siguranța e ieftină

În 2025, la Penitenciarul Mărgineni avem evenimentul grav: o evadare din interiorul unității. Nu de pe drum, nu de la o muncă în exterior, nu dintr-o legendă urbană. Din interior.

Informațiile apărute în spațiul public ridică o întrebare pe care șefii ar vrea s-o acopere cu hârtii:
Cine răspunde când mecanismele de siguranță ale unei închisori cedează?

Nu vorbim de o eroare de inventar, ci de un eșec direct al:

  • supravegherii;
  • disciplinei;
  • managementului de risc.

Dacă într-un penitenciar nu se mai poate garanta ceea ce este misiunea de bază, adică siguranța custodiei, ce mai rămâne?
Sporurile. Alea sigur nu scapă nicăieri.

Am cerut explicații oficiale:

  • ce măsuri au fost dispuse după acest incident;
  • cine a fost tras la răspundere;
  • ce a schimbat conducerea în mecanismele de siguranță.

Răspunsurile – dacă vor veni – vor arăta dacă la Mărgineni avem o instituție de stat sau o fortăreață de carton cu salarii de lux la conducere și găuri în gard.

„Mutări strategice” de personal: când angajații devin piese pe tabla șefilor

Alt capitol deschis: modul în care sunt gestionați oamenii.
Nu clădirile, nu mașinile. Oamenii.

Investigațiile noastre au scos la lumină informații conform cărora unii angajați ar fi fost mutați agresiv între structuri sau locuri de muncă, cu „acordul” lor trecut la rubrica formală: bifă pe hârtie, presiune în realitate.

Am cerut clarificări despre:

  • cum au fost făcute aceste mutări;
  • dacă acordul a fost real sau doar o formalitate;
  • dacă s-a abuzat de funcția de conducere pentru a „rearanja” oameni incomozi.

Un penitenciar nu este feuda nimănui. Șefii de azi nu sunt stăpâni pe plantație, iar personalul nu e mobilier mutat după nervii de dimineață.
Dacă mutările se fac cu forța, dacă oamenii sunt presați să semneze ceea ce nu vor, atunci vorbim de abuz de putere, nu de management.

Rude la comandă: penitenciar de familie sau instituție a statului?

Alt subiect care nu poate fi trecut la „diverse”:
relațiile de rudenie între persoane aflate în funcții de conducere.

Am solicitat oficial detalii pentru a lămuri:

  • există legături de rudenie între șefi?
  • se respectă principiile de integritate și evitarea conflictelor de interese?
  • asistăm la un penitenciar condus după criterii profesionale sau după arbore genealogic?

Și aici, nu cerem declarații sforăitoare, ci date.
Dacă într-o unitate unde oamenii sunt privați de libertate, funcțiile se împart după rudenii și „pile”, atunci toată povestea cu „disciplină de stat” devine o glumă amară.

Parcul auto Mărgineni: cai putere, kilometri și contorul banilor publici

După sporuri, abuzuri de personal, evadări și potențiale combinații de familie, firul anchetei coboară acum la asfalt: parcul auto al Penitenciarului Mărgineni.

Aici cifrele nu pot fi mascate în discursuri:

  • combustibil;
  • reparații;
  • întreținere;
  • achiziții;
  • „deplasări în interes de serviciu”.

Către Administrația Națională a Penitenciarelor am cerut, punctual:

  • câte autovehicule are în patrimoniu Penitenciarul Mărgineni;
  • câte sunt funcționale și câte zac trase pe dreapta, în așteptarea unor reparații fără sfârșit;
  • ce kilometraje au acumulat fiecare;
  • cât s-a cheltuit pentru fiecare mașină, la leu: reparații, piese, service;
  • cât combustibil s-a consumat și în ce perioade;
  • cine folosește aceste mașini de serviciu, când și în ce condiții.

Întrebarea-cheie:
Acest parc auto servește strict necesităților operative ale penitenciarului – escortă, intervenții, misiuni specifice – sau e și taxiul discret al unor șefi care confundă mașina instituției cu mașina personală?

Într-o instituție unde:

  • siguranța ar trebui să fie prioritate absolută,
  • disciplina – exemplară,
  • iar banul public – gestionat cu rigurozitate,

fiecare kilometru, fiecare plin de combustibil și fiecare factură de service trebuie să treacă testul transparenței.

De la evadări la rezervor plin: cine decide, cum decide și pe ce bani?

De la sporuri de 50%,
la evadare din interior,
la mutări de personal discutabile,
la posibile relații de rudenie în conducere,
și acum la parcul auto – firul este același:

Cine decide, cum decide și pe ce bani?

Penitenciarul Mărgineni ar trebui să fie un loc în care statul își demonstrează forța legii, seriozitatea și respectul față de banul public.
În loc de asta, imaginea care se conturează este a unei instituții în care:

  • responsabilitatea se topește în comisii;
  • greșelile grave devin „incidente”;
  • privilegiile se justifică prin tăcere;
  • iar mașinile, sporurile și deciziile plutesc într-o ceață convenabilă.

Noi nu avem luxul acestei cețe.

Am cerut oficial:

  • răspunsuri de la Administrația Națională a Penitenciarelor;
  • lămuriri de la conducerea Penitenciarului Mărgineni, punct cu punct.

Până când vor veni, rămâne o concluzie incomodă:
dacă într-o închisoare nu se poate garanta nici siguranța, nici disciplina, nici transparența financiară, atunci adevărata evadare nu este a unui deținut, ci a responsabilității din instituțiile statului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...

Exclusiv9 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv9 ore ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv9 ore ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv9 ore ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv10 ore ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusivo zi ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusivo zi ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Exclusivo zi ago

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...

Exclusiv2 zile ago

TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”

Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...

Exclusiv2 zile ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusiv2 zile ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv2 zile ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Exclusiv3 zile ago

Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani

O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...

Exclusiv3 zile ago

De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute

Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv