Connect with us

Exclusiv

O afacere menită să umfle conturile băieților deștepți din Ploiești a fost trecută sub tăcere, instituțiile statului ignorând complet problema/Bozianca a semnat cele mai dubioase licitații

Publicat

pe

Vorbim despre reconstrucția stadionului Ilie Oană, templul fotbalului ploieștean, obiectiv care a devenit una dintre cele mai scumpe investiții din Ploiești.

Reconstrucția stadionului a avut loc în perioada 2010-2012, iar firma Alpine Bau a cîștigat licitația cu o ofertă de 11 milioane de euro. Un preț rezonabil, la acea vreme. Numai că, prin două acte adiționale, prețul a ajuns la 17 milioane de euro.

Iar cheltuielile nu s-au oprit aici!

Deși Primăria Ploiești contractase un credit bancar pentru a finaliza investiţia,  nu a plătit facturile la timp. Constructorul a dat în judecată Primăria Ploieşti şi a câştigat penalităţi în valoare de un milion de euro, sumă plătită din bugetul local în anul 2014.

După câteva luni, Alpine Bau, constructorul stadionului, a intrat în procedură de insolvenţă, iar administratorul judiciar al companiei a intentat un nou proces Primăriei Ploieşti solicitând alte penalităţi în valoare de 7 milioane de lei (peste 1,5 milioane euro).  Și acest proces a fost pierdut de autoritățile locale ploieștene, iar bugetul local a fost văduvit de încă o sumă importantă.

În fapt, firma Alpine Bau a emis mai multe facturi către Primăria Ploiești, facturi neplătite la termen de municipalitate. Se întâmpla în anul 2012, iar gurile rele susțin că facturile urmau a fi plătite după ce Andrei Volosevici ar fi câștigat al doilea mandat de primar al Ploieștiului. În 2012, Volosevici a pierdut lupta electorală în fața lui Iulian Bădescu, facturile buclucașe au fost pitite în sertare, în așa fel încât Alpine Bau a câștigat penalități uriașe fără vreo șansă de a pierde respectivele procese.

Cu alte cuvinte, stadionul anunțat că va costa doar 11 milioane de euro, a costat în final peste 20 de milioane, dintr-o înțelegere tacită a băieților deștepți

„Ilie Oană”contract cu dedicaţie pentru Vasile Todosia

Au fost foarte multe ilegalităţile legate de stadionul „Ilie Oană” și nici acum lucrurile nu sunt intrate pe făgașul normal.

Spre exemplu, la licitaţia pentru construirea stradionului firma româno-germană Baupartener  a oferit un preţ cu două milioane mai mic decât al celor de la Alpine Bau.

Nemţii au fost descalificaţi pe motiv că inginerul şef al proiectului era cetăţean ungar şi avea facultatea făcută în patru ani, în Ungaria, şi nu în cinci cum era în România!

La contestaţie au fost depuse documente din care rezulta clar că Alpine Bau era implicată în fapte grave de corupţie în Germania.

Comisia de licitaţie a Primăriei Ploieşti a fost „oarbă” şi a motivat că nu interesează Ploieştiul problemele din Germania, şi asta deşi România era membră UE. Șefa comisiei de licitație de la acea dată era viceprimărița de atunci, Cătălina Bozianu, în prezent președinte al PMP Prahova.   De altfel, Bozianu a semnat cele mai dubioase licitații, deoarece timp de patru ani, Andrei Volosevici (primar la acel moment și actual edil șef al Ploieștiului) refuza să semneze contractele care i-ar fi putut crea probleme.

În perioada 2008-2012, în timpul primului său mandat, Andrei Volosevici  nu a semnat niciun contract de investiţii important pentru oraş. Dar, sub coordonarea lui și a oamenilor PDL, Ploieștiul a pierdut peste 10 milioane de euro.

Cine este Vasile Todosia

În 2013, pe DNA anunța că a început urmărirea penală a lui Todosia, acesta fiind acuzat de infracţiuni privind fondurile europene, cuprinse la articolul 10 din legea 78/ 2000, de înşelăciune prevăzută la art.215 Cod Penal şi fals- art.290 Cod Penal.

Mai pe înţelesul tuturor, Todosia este acuzat de „folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele lor.  Era vorba despre investiții făcute de firmele omului de afaceri în zona Slănic, iar deși instituțiile statului fuseseră sesizate încă din anul 2009, dosarele au fost ținute la sertar .

O altă gaură…tot de la stadion

O altă ilegalitate a reprezentat-o cedarea mărcilor Petrolul în favoarea firmei lui Dan Capră, un afacerist local, fost ospătar, implicat în afaceri dubioase cu interlopii și cămătarii din Ploiești.
La încheierea contractului de cedare a mărcilor, Dan Capră, a fost obligat să își asume o investiție de 500.000 de euro într-un stadion abia finalizat.  Ce investiţie să mai faci într-o arenă sportivă finalizată la cheie?

Dar această ilegalitate a dus la situația în care în anul 2020, firma ViaInsolv, cea care gestiona insolvența fostului club Petrolul (finanțator Daniel Capră), a scos la licitație mai multe bunuri din stadionul Ilie Oană, motivând că acestea au fost achiziționate în urma acelui contract.

Au fost vândute atunci canapelele și lcd-urile din lojele stadionului Ilie Oană, obiecte achiziționate de către unul dintre finanțatorii echipei Chindia Târgoviște, club care și-a disputat timp de doi ani meciurile de acasă pe arena din Ploiești.

Ulterior au fost scoase la licitație și alte bunuri precum tabelele de marcaj, băncile de rezervă sau o parte din instalația de sonorizare a stadionului.

Licitația a fost anulată deocamdată, Primăria Ploiești căutând documente care să demonstreze că bunurile scoase la vânzare de ViaInsolv nu au fost niciodată proprietatea firmei lui Dan Capră.

Valeriu Rachita si Daniel Capră în anul 2012

Reinvestim, din nou în stadion

Recâștigarea de către Andrei Volosevici a Primăriei Ploiești în anul 2020 a readus în atenția opiniei publice stadionul Ilie Oană.

În mai multe emisiuni TV, atât Volosevici, cât și prietenul său Valeriu Răchită, angajat pe un post de antrenor la secția de fotbal a Clubului Sportiv Municipal Ploiești, au reclamat starea proastă a stadionului, anunțând că este nevoie de investiții masive în recondiționarea lui.

Se discută despre mai multe milioane de euro, bani care ar trebui investiți în schimbarea scaunelor, a instalației de nocturnă , dar și a gazonului.

                                                                                    

  Mentenanța gazonului cu o firmă înființată peste noapte

Imediat după angajarea lui Valeriu Răchită la CSM Ploiești, pe postul de consilier al directorului general (post care nu a existat niciodată în organigrama clubului), a fost schimbată firma care asigura mentenanța gazonului de pe stadionul Ilie Oană.

Astfel, firma care se ocupa de mentenanța gazonului încă de la începtul reconstruirii stadionului Ilie Oană a fost înlocuită cu o firmă înființată cu fix o lună înaintea semnării contractului cu CSM Ploiești.

Conform informațiilor publice, SC Verde Ornamental SRL a fost înființată în plină pandemie, în data de 19 mai 2020. Peste două săptămâni de la înregistrarea firmei semnează cu CSM Ploiești contractul pentru asigurarea mentenanței gazonului de pe stradionul Ilie Oană. Contractul a fost atribuit direct, fără nicio procedură transparentă și fără nicio altă explicație. În mod normal, un astfel de contract (câteva zeci de mii de euro anual) ar trebui încredințat unei firme cu o experiență relevantă în domeniu, cu recomandări venite de la clienții anteriori, dar în cazul SC Verde Ornament SRL nu a fost nevoie de astfel de documente.

Mai mult, în luna septembrie, reprezentantul Verde Ornament informează conducerea CSM Ploiești că durata de viață a gazonului de pe stadionul ploieștean este expirată de patru ani și că ar trebui înlocuit… Iar în lipsa înlocuirii complete a gazonului, fiecare mentenanță scoate din visteria CSM Ploiești, minim 40.000 de euro anual.

Și pentru că stadionul trebuie menținut și întreținut cu bani mulți, se vorbește acum despre înlocuirea scaunelor de pe arena ploieșteană, pe motiv că cele existente sunt decolorate din cauza fenomenelor meteo.

Mai mult, Clubul Sportiv Municipal Ploiești a solicitat o rectificare bugetară de 22 de milioane de lei (aproximativ CINCI MILIOANE DE EURO) bani destinați renovării bazelor sportive. Acești bani ar urma să se adauge la bugetul inițial al clubului de peste 3 milioane de euro. Din noii bani, CSM ar urma să investească mare parte tot în stadionul Ilie Oană. Conform unor surse va urma înlocuirea scaunelor de pe Ilie Oană, schimbarea gazonului și modernizarea tabelelor electronice de marcaj. Despre scaune deja a răsuflat informația că a fost contactată o firmă de la Oradea, iar prețul unui scaun ar urma să fie în jurul sumei de 30 de euro/bucata!

Ca o concluzie, templul fotbalului ploieștean a devenit vaca de muls a baietilor destepti  care au găsit o modalitate de a sifona niște bani publici fără ca vreo autoritate a statului să îi deranjeze. Nu de alta, dar cine vine să numere firele de iarbă înlocuite (pe hârtie) sau cine cântărește fertilizatorii folosiți pentru îngrijirea gazonului, dezvaluie cei de la Ziarul de Investigatii, sub semnatura Cristinei Iancu. De altfel, problema a fost ridicata si de colegii de la Stiri Actuale si Observatorul Prahovean.

Incisiv de Prahova va reveni cu detalii halucinante, de completare, atat din perioada 2010-2012, cat si ce se ascunde in spatele mentenanței gazonului cu o firmă înființată peste noapte dupa ce omul ex-procurorului Portocală, Ștefan Grozea, a fost numit director la CSM Ploiesti.

Poate o sa intelegem impreuna simplele coincidente…

Andrei Volosevici a fost primar al municipiului Ploieşti între 2008 şi 2012 din partea PDL. În 2012, a fost ales senator, tot din partea PDL, însă în 2014 a plecat la PMP, iar apoi a părăsit şi acest partid şi a rămas senator independent, dar în 2015 s-a afiliat grupului PNL. În septembrie 2016, Volosevici a anunţat că s-a înscris în ALDE şi a candidat pentru un mandat de deputat pe lista ALDE Prahova, aflându-se pe locul al doilea pe listă, însă nu a obţinut un mandat de parlamentar.

Andrei Volosevici, a fost învestit, in data de 27.10.2020, în funcţia de Primar al Municipiului Ploiesti. Fostul sau loc de munca fiind SC CONPET SA Ploiesti!

 Simona Albu, fostul șef al Direcției Juridice al Primăriei Ploiești, în primul mandat al lui Andrei Volosevici, a fost numită la data de 29.10.2020, în locul Teodorei Marin, care a fost city-manager în mandatul fostului primar, Adrian Dobre și care s-a pensionat. Fostul loc de munca al Simonei Albu a fost SC CONPET SA Ploiesti!

Simple coincidente, nu?

Simona-Rodica BĂICOIANU – Președinte C.A la  SC Hale si Piete Ploiesti , omul lui Andrei Volosevici (Conpet SA Ploiesti) il numeste la data de 25 martie 2021 pe finul lui Adrian Semcu (Răzvan Lungu) la conducerea SC Hale si Piete, numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile;

La data de 07.07.2021, Andrei Volosevici (Conpet SA Ploiesti) il numeste pe Semcu Adrian (Hidro Prahova) in functia de consilier personal, numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile;

La data de 14.07.2021, Andrei Volosevici (Conpet SA Ploiesti) il numeste pe Albu Catalin la sefia Politiei Locale Ploiesti, acesta fiind sotul administratorului public al Ploieștiului, Simona Albu (Conpet SA Ploiesti), numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile(sanchi!, un HABARNIST!).

Adrian Semcu, fostul director al Hidro Prahova, a fost „numit” de Consiliul de Administrație al SGU Ploiești director adjunct al companiei consiliului local, la data de 22.07.2021, adica sef peste morminte dupa ce fusese demis de la Hidro Prahova pentru incompetenta (post creeat special pentru acesta)! Numirea fiind efectuata doar pe performanta, nu pe pile, sanchi!

Catalina Bozianu fosta directoare la Hidro Prahova, fosta „mana dreapta” a lui Volosevici, in calitate de viceprimarita si nu numai (asa cum preciza Cristina Iancu in articol , persoana care a semnat cele mai dubioase licitații) – actualmente la Conpet SA Ploiesti.

(Cristina T.).

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină

Publicat

pe

De

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova în poligon de împușcat norii și de batjocorit fermierii

SNACP trage cu rachete în nori, fermierii trag linie la pierderi, iar instituțiile trag de timp. Iar Florin Diaconu semnează personal certificatul de „Nu știm, nu avem, nu monitorizăm”.

De la „apărarea culturilor” la executarea lor pe timp de pace

Pe hârtie, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) e prezentat ca scut climatic pentru agricultură. În realitate, în Prahova, avem un „experiment meteorologic” derulat cu muniție chimică, fără acte, fără monitorizare, fără rușine.

Trei investigații ale publicației „Incisiv de Prahova” au documentat deja:

  • conflictul de interese obscen: Electromecanica SA – proiectant, fabricant și beneficiar al sistemului;
  • folosirea iodurii de argint după un studiu din 2007, trunchiat, vechi și refolosit ca „Biblie științifică” pentru orice abuz ulterior;
  • „Consiliul Consultativ” fantomă, care există doar în PowerPoint și prin comunicate;
  • fermieri care se uită neputincioși cum li se usucă ogoarele sub norii „mitraliați științific” – o secetă nu doar climatică, ci tehnologică, fabricată cu rachete.

Pe celălalt front, „Incisiv de Prahova” a arătat cum Prahova este sufocată de:

  • mafia petrolului și a deșeurilor toxice (VEGA, Ecomaster, Oil Depol & compania),
  • un sistem de protecție de mediu condus de Florin Diaconu (APM/DJM Prahova) și dublat „în teren” de Dana Tudorache (Garda de Mediu),
  • o rețea de tip mafie care îngroapă gudroane, incendiază deșeuri și îneacă râuri și pânze freatice în substanțe toxice, cu parafa statului pe fiecare hârtie.

Toate astea păreau deja suficient de grave. Apoi au apărut fermierii.

Fermierii se ridică: două memorii grele cât un dosar penal

În aprilie 2026, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (președinte: Adrian Mocanu) a zis „Gata cu vrăjeala!” și a trimis două memorii-beton:

  • Memoriu nr. 67/03.04.2026 – către Garda de Mediu – Comisariatul Prahova
  • Memoriu nr. 68/03.04.2026 – către Agenția pentru Protecția Mediului / Direcția Județeană de Mediu Prahova (ANPM)

Documentele, obținute și prezentate de „Incisiv de Prahova”, nu sunt simple petiții. Sunt un rechizitoriu tehnic, juridic și moral împotriva întregului experiment cu iodură de argint din județul Prahova.

Fermierii cer, punctual, negru pe alb:

  1. Cine e titularul activității?
    • Cine e operatorul care lansează rachetele antigrindină în Prahova?
    • Cine este beneficiarul real? Cine produce, cine comandă, cine împușcă norii?
  2. Actele de reglementare:
    • Ce acorduri de mediu, autorizații, avize, decizii de încadrare și alte „binecuvântări” legale există pentru:
      • lansarea rachetelor,
      • utilizarea iodurii de argint și a altor compuși activi,
      • infrastructura (puncte de lansare, depozite, drumuri de acces etc.)?
    • Pentru fiecare: număr, dată, titular, perioadă de valabilitate, condiții, monitorizări obligatorii.
  3. Compoziția chimică și cantitățile:
    • Ce conțin, exact, rachetele antigrindină folosite în Prahova?
    • Ce cantități de iodură de argint și alți compuși au fost:
      • achiziționate,
      • lansate în atmosferă,
      • pe ani, pe campanii, pe puncte de lansare?
  4. Monitorizarea mediului (sol, apă, aer, biodiversitate):
    Fermierii cer explicit:

    • analize de sol înainte și după campanii;
    • analize de apă subterană și de suprafață;
    • investigații privind:
      • persistența iodurii de argint în mediu,
      • acumularea în sol, apă, plante, culturi agricole și organisme acvatice,
      • transferul în lanțul trofic și riscul pentru siguranța alimentară,
      • efecte asupra biodiversității, polenizatorilor, microorganismelor din sol și habitatelor locale.
  5. Precipitațiile și „efectul real” al rachetelor:
    • Au existat măsurători la sol care să arate, cu aparate reale, nu cu lozinci, câtă ploaie a căzut în zonele „tratate” cu rachete?
    • S-au folosit echipamente de măsurare, s-au făcut statistici, s-au păstrat datele?
    • Există studii independente care să arate dacă sistemul chiar protejează culturile sau doar produce o secetă dirijată?
  6. Control documentar și de fond:
    Fermierii cer Gărzii de Mediu și DJM Prahova:

    • să verifice existența și legalitatea actelor,
    • să controleze corectitudinea datelor declarate,
    • să verifice dacă au fost respectate condițiile impuse,
    • să dispună măsuri de remediere, sancțiuni, chiar suspendarea sau încetarea activității, dacă este cazul.

Pe scurt: fermierii întreabă, foarte politicos, dar letal:
„Ce naiba trageți în norii de deasupra noastră și în baza a ce lege?”

Răspunsul oficial: Statul ridică din umeri și semnează

Răspunsul vine prompt, printr-un document care ar trebui înrămat într-un manual de „Așa NU se face protecția mediului”.

Direcția Județeană de Mediu Prahova (ANPM – DJM Prahova), condusă de binecunoscutul Florin Diaconu, emite:

IMG_20261009_0001

  • Adresa nr. 5878/07.04.2026
  • Către: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova
  • Obiect: „Solicitare informații privind acte de reglementare și monitorizarea concentrației iodurii de argint în sol și ape”

Și ce spune, în esență, documentul semnat Florin Diaconu?

  1. Există un singur act vechi de când dinozaurii:
    • În 2002 a fost emis un „Acord de mediu” nr. PH-644 din 24.08.2002,
    • pentru „Construirea și amplasarea obiectivului: Punct lansare rachete antigrindină” și anexe.
    • Acord valabil până la 24.08.2005.
      Cu alte cuvinte: statul admite că baza juridică actuală a sistemului în Prahova e o hârtie de acum 24 de ani, expirată acum 19 ani.
  2. „Nu am emis nicio autorizație de mediu” – recunoaștere oficială:
    • Instituția declară negru pe alb că nu a emis nicio autorizație de mediu pentru activitatea desfășurată de Sistemul Național Antigrindină pe teritoriul județului Prahova.
  3. „Nu deținem documente despre funcționare și impact”:
    • DJM Prahova afirmă că nu deține „niciun fel de documente/informații” despre:
      • funcționarea sistemului în județ,
      • influența acestuia asupra factorilor de mediu.
  4. „Nu facem analize de iodură de argint”:
    • Laboratorul DJM Prahova nu prestează servicii de analiză a concentrațiilor de iodură/ioni de argint în sol și ape.
  5. „Nu avem studii, nu avem date, nu avem nimic”:
    • Instituția admite că nu deține date sau studii privind acumularea iodurii de argint în zonele unde se lansează rachetele antigrindină în Prahova.

Ștampila, semnătura și antetul Ministerului Mediului sunt puse frumos. Adevăratul conținut adresei nr. 5878/07.04.2026 este însă următorul rezumat brutal:

„Tragem de ani de zile cu rachete în nori, dar noi – instituția de mediu – nu avem autorizații la zi, nu monitorizăm ce pică în sol și în apă, nu știm câtă iodură de argint se acumulează și n-am catadicsit să facem niciun studiu. Semnat: Director, Florin Diaconu.”

SNACP în Prahova: sistem „național” cu acte expirate și responsabilitate ZERO

Prin acest răspuns, Diaconu confirmă o nouă dimensiune a scandalului:

  • SNACP funcționează în Prahova într-un vid de reglementare:
    – se invocă un acord de mediu din 2002, valabil până în 2005, pentru niște construcții,
    – dar nu există nicio autorizație de mediu actuală pentru activitatea propriu-zisă de lansare de rachete și de folosire a iodurii de argint.
  • Nu există monitorizare oficială a impactului chimic:
    – nici solul, nici apele, nici ecosistemele nu sunt monitorizate pentru acumularea iodurii de argint;
    – nu există studii, nu există evaluări post-implementare, nu există traseu clar al substanțelor.
  • Nu există trasabilitate pentru cantitățile de iodură de argint:
    – nimeni nu spune oficial câte tone au fost aruncate deasupra Prahovei;
    – totul se bazează pe „crede și nu cerceta”.
  • Nu există garanții pentru sănătatea populației și pentru siguranța alimentară:
    – deși fermierii cer explicit să li se spună ce se acumulează în sol, în plante, în apă și în vinul și pâinea care ies din aceste culturi.

În paralel, aceiași fermieri au fost prăduiți de secetă tehnologică:
norii sunt „împroșcați”, ploaia dispare, culturile crapă în bătaia soarelui, iar statul, prin DJM Prahova, recunoaște că nu are nici măcar instrumentarul minim de a spune „Da, sunteți în siguranță”.

Florin Diaconu – directorul care nu știe, nu vede, nu aude

În investigațiile anterioare, „Incisiv de Prahova” a arătat cum:

  • Florin Diaconu a patronat, prin APM/DJM Prahova, o schemă de protejare a operatorilor extrem de poluanți:
    – rampa Ecomaster de la Ariceștii Rahtivani,
    – rafinăria VEGA,
    – Oil Depol și alți „campioni” ai gudroanelor arse,
    – deversări în pârâul Dâmbu, contaminări de pânză freatică, incendii suspecte.
  • Din biroul lui Diaconu au ieșit autorizări, tăceri, omisiuni și „ochi închiși” pe bandă rulantă, în timp ce comunitățile respirau fum și duhoare, iar apa se transforma în cocktail chimic.

Acum, același personaj:

  • afirmă, ca director al DJM Prahova, că nu știe nimic despre un sistem de rachete antigrindină care trage de ani de zile în nori deasupra județului;
  • recunoaște că nu a emis nicio autorizație de mediu,
  • admite că nu deține nicio monitorizare a iodurii de argint în sol și ape.

În orice stat normal, un asemenea document ar declanșa:

  • anchetă penală pentru neglijență în serviciu, abuz și fals în declarații oficiale;
  • suspendarea sistemului până la clarificarea situației;
  • controale de urgență în teren, măsurători, analize, informarea populației.

În Prahova, în schimb, Florin Diaconu își pune liniștit semnătura, ca și cum ar confirma meniul zilei la cantină:
„Astăzi servim iodură de argint în nor, fără factură, fără monitorizare, fără autorizație, poftă bună, fermierilor!”

Garda de Mediu – partener de tăcere în „protecția” împotriva adevărului

Memoriile fermierilor se duc și la Garda de Mediu Prahova, aceeași instituție care:

  • a închis ochii la bombe ecologice evidente,
  • a mimat controale la firme care poluează ca-n anii ’80,
  • a protejat concomitent și deșeuri toxice, și rafinării, și amenzi de formă.

Sub conducerea Danei Tudorache, Garda de Mediu Prahova fusese deja descrisă de „Incisiv de Prahova” ca:

  • un fel de club privat pentru grătare, alcool și aranjamente,
  • locul unde „specialiștii” adevărați sunt epurați,
  • iar în schimb sunt promovați oamenii buni la semnat hârtii, nu la verificat poluatori.

Memoriile fermierilor cer explicit:

  • control documentar,
  • verificarea actelor de reglementare,
  • sancțiuni, măsuri de remediere,
  • chiar sesizarea altor autorități dacă se constată nelegalități.

Este practic, un test direct:
Garda de Mediu se ocupă de protecția mediului sau de protecția combinațiilor?

„Laboratorul” Prahova: iodură în nori, gudroane în pământ, bani în buzunare

Dacă adunăm toate piesele puzzle-ului, obținem imaginea completă:

  1. SNACP în Prahova – lansează rachete cu iodură de argint în atmosferă, fără autorizații de mediu la zi, fără monitorizare reală a impactului și fără studii privind acumularea în sol și apă.
  2. Mafia deșeurilor și a petrolului – operează sub protecția acelorași instituții (APM/DJM, Garda de Mediu), care se prefac că nu văd:
    • gropile cu gudroane,
    • incendiile „accidentale” care rezolvă deșeurile peste noapte,
    • râurile transformate în canal colector.
  3. Instituțiile de control – conduse de oameni ca Florin Diaconu și Dana Tudorache, se dovedesc:
    • vigilente doar când e vorba să blocheze adevărul,
    • oarbe când vine vorba de poluanți și arme climatico-chimice improvizate.
  4. Fermierii și comunitățile locale – devin cobai:
    • li se usucă ogoarele în timp ce statul le promite „protecție antigrindină”;
    • respiră aer contaminat de poluatori licențiați;
    • beau apă despre care nimeni nu știe oficial câte straturi de chimicale conține.

Noul element-cheie: recunoașterea oficială a HAOSULUI

Elementul de maximă noutate adus de documentele ferme ale Asociației Producătorilor Agricoli și de răspunsul DJM Prahova este următorul:

  • Nu mai vorbim doar de suspiciuni, investigații jurnalistice și mărturii.
  • Avem acum un document oficial – adresa nr. 5878/07.04.2026 – în care Direcția Județeană de Mediu Prahova:
    • confirmă lipsa autorizațiilor de mediu pentru SNACP în județ,
    • confirmă lipsa monitorizării iodurii de argint în sol și apă,
    • confirmă lipsa oricăror studii privind acumularea și efectele acesteia.

Acest document, comparat cu:

  • retorica triumfalistă despre „protejarea agriculturii prin rachete antigrindină”,
  • milioanele cheltuite pe sistem, infrastructură și muniție,
  • seceta tehnologică resimțită de fermieri,

transformă Prahova într-un:

„Laborator național de experiment climatic, toxicologic și economic, derulat fără consimțământul subiecților, fără protocoale științifice și fără minimă supraveghere a mediatorului numit ‘stat’.”

În loc de concluzie: pamflet amar pe care nimeni nu-l mai poate contrazice

În lumina noilor documente, povestea arată așa:

  • SNACP trage cu iodură de argint în nori pe baza unui acord de mediu expirAT DE 19 ANI.
  • DJM Prahova, condusă de Florin Diaconu, recunoaște senin că:
    • nu are autorizații,
    • nu are monitorizare,
    • nu are studii despre ce se întâmplă cu iodura de argint.
  • Garda de Mediu, cu Dana Tudorache în schemă, mimează „apărarea mediului” la pachet cu „apărarea poluatorilor” și acum e pusă în fața probei de foc de către fermieri.
  • Fermierii, prin Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, sunt primii care au curajul să spună instituțiilor în față, oficial, cu număr de înregistrare:
    „Vrem să știm ce experiment faceți pe terenurile, apele și viața noastră.”

Și tocmai de aceea, combinația:

  • investigațiile „Incisiv de Prahova”
  • plus memoriile nr. 67 și 68/03.04.2026
  • plus adresa DJM Prahova nr. 5878/07.04.2026, semnată de Florin Diaconu

reprezintă nu doar un dosar jurnalistic, ci un act de acuzare publică împotriva:

  • Sistemului Național Antigrindină,
  • mafiei deșeurilor petroliere,
  • Direcției Județene de Mediu Prahova,
  • Gărzii de Mediu Prahova,
  • și întregii structuri care a permis ca un județ întreg să fie folosit ca poligon și groapă de gunoi chimică.

Prahova nu mai este doar „laboratorul unui dezastru național”, cum îl descriau investigațiile inițiale.
Prin aceste noi documente, Prahova devine proba materială A într-un proces pe care România reală îl deschide împotriva României de carton.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare

Exclusiv

Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT

Publicat

pe

De

Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid

Tunul de aur de la IAR Brașov: cum sari de la 4.720 la 20.400 de lei ca și cum ai apăsa un buton

La IAR Brașov nu mai vorbim de management, ci de un șantier de jaf organizat pe bani publici, prezentat frumos ca „administrare profesionistă”. Indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație au explodat cu peste 330%, de la 4.720 de lei la 20.400 de lei brut pe lună, cu binecuvântarea Adunării Generale a Acționarilor.

Această „minune financiară” nu este un accident, ci simptomul unei boli generalizate: folosirea unei companii strategice din industria națională de apărare drept pușculiță de partid, în timp ce opinia publică este tratată ca un dușman care nu trebuie să afle nimic.

În spatele acestor sume obscene pentru sinecuriști, în timp ce România își numără fiecare leu pentru dotările armatei, se ascunde o inginerie administrativă cinică, croită în birourile Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), condus de ministrul Irineu Darău. O schemă pe care redacția Incisiv de Prahova o consideră un atentat la siguranța națională, câtă vreme resurse vitale ale unei companii din apărare sunt canalizate spre clientelă politică, nu spre capacitatea de apărare a statului.

Darius-Georgel Vodă: omul-orchestră între ANFP și IAR Brașov, cu buzunarele perfect acordate

În centrul acestei construcții toxice îl găsim pe Darius-Georgel Vodă – un personaj-cheie într-o piesă de teatru murdar, în care statul român joacă rolul prostului de serviciu.

Pe de o parte, Vodă este bine înfipt în Consiliul de Administrație de la IAR Brașov, unde profită direct de majorarea uluitoare a indemnizațiilor. Pe de altă parte, în calitate de secretar general adjunct la ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici), el se află în inima mecanismului care avizează și validează funcțiile publice din ministere.

Adică, pe românește: omul care stă la robinetul funcțiilor publice este și beneficiar de posturi grase în companii de stat. Un conflict de interese uriaș, denunțat public și care miroase a rețea de influență, nu a administrație modernă.

HG 777/2026: cum se croiește o organigramă-covor roșu pentru un director „de viitor”

Recent, prin HG nr. 777/2026 de reorganizare a MEAT, conducerea „reformistă” a ministerului – în frunte cu Irineu Darău și cu secretarul general Adriana Miron – a desenat o organigramă cu bătaie lungă și interes scurt: să-l protejeze și să-i asigure lui Darius-Georgel Vodă un post călduț de director în MEAT.

Postul pe care îl avea blocat nu a dispărut, ci a fost „rebranduit” printr-o arhitectură birocratică menită să servească unor interese precise. Ministerul a fost tratat ca o moșie personală, unde funcțiile se blochează și se deblochează după nevoile găștii de la vârf, nu după criterii de competență și interes public.

În loc ca MEAT să devină motor de economie, antreprenoriat și turism, este transformat într-o uzină de aranjamente politice, în care pixul și parafa decid cine devine „director de carton” pe salarii uriașe, plătite din banii contribuabililor.

Reorganizarea cu cântec: contestată în instanță, ignorată de instituțiile care ar trebui să vegheze

Această „reformă” marca Darău–Miron nu a trecut neobservată. Dimpotrivă, a provocat revoltă până și în interiorul ministerului. Angajați de carieră, umiliți și dați la o parte pentru a face loc clientelei politice, au atacat în instanță HG nr. 777/2026, la Curtea de Apel.

Mai mult, inclusiv PSD a atacat în instanță această reorganizare, acuzând un abuz administrativ evident. Acolo unde ar trebui să vedem profesionalism și respect pentru lege, avem combinații și improvizații croite în birouri politice.

În tot acest timp, ministrul Irineu Darău păstrează o tăcere grea, aproape sfidătoare. Nu explică de ce o companie strategică din industria națională de apărare, precum IAR Brașov, este transformată într-un bancomat pentru sinecuriști cu indemnizații de 20.400 de lei. Nu explică nici cum se împacă aceste „reforme” cu siguranța națională, cu logica bunului-simț sau cu promisiunile „useriste” de meritocrație și transparență.

Stat paralel cu statul de drept: când ANFP devine unealta propriilor aranjamente

Cazul Darius-Georgel Vodă scoate la iveală un tipar periculos: un înalt funcționar de la ANFP, instituția care trebuie să asigure legalitatea și corectitudinea numirilor în funcții publice, ajunge să fie implicat exact în avizarea unor structuri și posturi din care el însuși ar beneficia.

Conform documentelor și informațiilor analizate de Incisiv de Prahova, vorbim despre o situație în care același personaj participă la jocul prin care se configurează funcții, se validează posturi, iar apoi aceeași zonă de influență îl proiectează în poziții executive grase și în consilii de administrație cu indemnizații nesimțite.

Este o arhitectură de putere în care ANFP, în loc să fie gardianul funcției publice, riscă să devină instrumentul prin care se consfințesc aranjamentele de culise, cu binecuvântarea tăcută a conducerii MEAT.Caracatița MEAT: instituții paralizate, banul public jupuit, siguranța națională pusă la mezat.

(0) Hotararea AGOA nr 07 – 06.10.2026 aprobare indemnizatii administratori proiect IAR SA

2026.01.27 CV Darius-Georgel VODA ANONIMIZAT

2026.08.24 situatie administratori si director general + financiar IAR SA

Adresa AMEPIP 7201 16.06.2026 IAR Brasov raspuns avizare indemnizatii membrii CA

Rezultatul? O veritabilă caracatiță politico-administrativă.

Instituțiile care ar trebui să intervină – Curtea de Conturi, Agenția Națională de Integritate, Parchetul, structurile de control intern – par paralizate sau se fac că nu văd. Când avem de-a face cu companii din domeniul apărării, tăcerea și complicitatea nu mai sunt doar rușinoase: devin periculoase pentru siguranța națională.

În timp ce cariera funcționarilor profesioniști este călcată în picioare, iar regulile sunt răsucite pentru a servi unui grup restrâns, cetățenii și economia reală plătesc nota de plată.

„Reforma” de fațadă Darău–Miron–Vodă: subțire în rezultate, grasă la indemnizații

Așa-zisa reformă promovată de echipa Darău–Miron–Vodă se dovedește, în fapt, o operațiune de redistribuire a banilor publici către o elită politică de carton, sub masca „modernizării instituționale”.

În timp ce România are nevoie disperată de investiții reale în apărare, infrastructură și economie productivă, dinspre MEAT vin semnale de genul:

  • organigrame croite pe persoană fizică;
  • funcții blocate și deblocate după interese;
  • companii strategice transformate în hrănitoare de sinecuri;
  • majorări halucinante de indemnizații în consilii de administrație.

Toate acestea, în timp ce discursul oficial vorbește despre „transparență”, „profesionalizare” și „eficientizare”.

Nota de plată pentru „statul capturat”: o plătim toți

Până când justiția și instituțiile de control vor decide să își facă treaba real, nu doar declarativ, România rămâne captivă într-un sistem în care:

  • statul este tratat ca un butic de partid;
  • companiile din industria de apărare sunt folosite ca pușculițe pentru clientela politică;
  • siguranța națională este pusă pe ultimul loc, după indemnizațiile de 20.400 de lei ale unor sinecuriști cu carnet de partid.

Investigația Incisiv de Prahova arată că nu vorbim doar despre un „tun” la IAR Brașov, ci despre un model de stat paralel, cocoțat pe bani publici, pentru care interesul național este doar un decor de campanie.

Pamflet sau nu, realitatea descrisă aici este una care ar trebui să scoată din amorțeală nu doar opinia publică, ci și instituțiile obligate prin lege să apere statul, nu caracatița care îl sugrumă. Vom reveni . (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!

Publicat

pe

De

Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de AI. Este, așa cum precizează Sindicatul Europol, singurul grup „sanitar” pus la dispoziția polițiștilor din cadrul a două structuri ale IPJ Teleorman.

„Grup sanitar” pentru criminaliști și mascați, decor de coșmar pentru oricine altcineva

În acest loc „select” își fac nevoile, zi de zi, polițiștii de la structura criminalistică și cei din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale. Aceiași oameni pe care îi vrem impecabili când merg la locul crimei sau la intervenții de risc maxim, sunt trimiși să își calce demnitatea în picioare, intrând într-un spațiu care arată mai degrabă a focar de infecție decât a toaletă de instituție a statului.

„Nu au niciun vișin în curte”, ar spune ironic Europol, dacă n-ar fi pur și simplu tragic: acesta este singurul loc unde pot merge la toaletă.

Când îți mănâncă pielea doar uitându-te la poze

Dacă doar uitându-vă la imagini simțiți un val de dezgust, dacă vă mănâncă pielea și aveți reflexul să vă spălați pe mâini doar pentru că ați privit câteva secunde, încercați să vă imaginați cum este pentru polițiștii care folosesc zilnic acest spațiu.

Demnitatea? La zero. Stima de sine? Sub podeaua crăpată, acolo unde se scurge tot ce nu vrei să vezi într-o instituție publică.

Obiectele sanitare sunt crăpate și mizere, elementele ceramice au căzut, instalația de alimentare cu apă a rezervoarelor nu funcționează, iar serviciile de curățenie nu au existat niciodată. Niciodată. Nu din când în când, nu „insuficient”, ci zero.

Bombă biologică la parter, confort VIP la etaj

Sindicatul Europol numește acest loc exact așa cum este: o bombă bacteriologică. O bombă lăsată să ticăie fix acolo unde ar trebui să lucreze oameni ai legii, nu cobai de laborator.

Dar stați liniștiți, nu toată lumea trăiește în mizerie.

La etajul unde are birourile conducerea, brusc, România intră în Uniunea Europeană:

  • există apă caldă la robinet
  • toaleta este curățată de femeia de serviciu de trei ori pe zi
  • iar grupul sanitar este folosit exclusiv de inspectorul-șef.

Jos, polițiștii își calcă în picioare sănătatea și demnitatea. Sus, se trăiește „civilizat”, cu igienă și ritualuri de curățenie demne de hotel de protocol. Aceeași instituție, două lumi paralele.

Umilința nu face parte din fișa postului

În fața acestei situații, Sindicatul Europol îi încurajează pe polițiști să nu mai accepte asemenea umilințe și să sesizeze de fiecare dată când sunt supuși unor tratamente inumane. Pentru că nu mai vorbim doar de disconfort, ci de încălcarea flagrantă a dreptului la sănătate și la condiții de muncă decente.

Nu poți cere respect de la cetățeni când tu îți lași propriii oameni să intre zilnic într-un focar de infecție. Nu poți vorbi despre „prestigiul uniformei” când cei care o poartă sunt trimiși la o toaletă care ar face de rușine și o clădire abandonată.

Când autoritățile tac, rămâne să vorbească microbii

Sindicatul Europol anunță că a sesizat Direcția de Sănătate Publică și Direcția Medicală, solicitând închiderea acestor spații insalubre până la remedierea tuturor deficiențelor.

Adică exact ce ar fi trebuit să ceară, demult, conducerea IPJ Teleorman.
Dar acolo unde lipsesc responsabilitatea, rușinea și minima empatie, cresc mucegaiul, bacteriile și umilința. (Cerasela N.).

Sursa: Sindicatul Europol (sesizare publică privind condițiile insalubre de la grupul sanitar folosit de polițiștii IPJ Teleorman).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova...

Exclusivo zi ago

Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT

Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid...

Exclusivo zi ago

Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!

Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de...

Exclusivo zi ago

Planul la amenzi: cum s-a transformat polițistul în vaca de muls a șefilor cu pix și Excel

Normă la amenzi, nu atribuții: polițist cu șapcă, șef cu abac Mesajul transmis de adjunctul IPJ Bacău, comisar-șef Giugariu Constantin,...

Exclusivo zi ago

„BAYRAKTAR” LA SECRET.  Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul

Ministrul Predoiu n-a fost cercetat nici măcar o zi. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a stat șapte luni cu dosar...

Exclusivo zi ago

TASER PENTRU TOȚI, DAR NU CHIAR ACUM. Cronica unui șoc anunțat în Poliția Română

Polițiștii români ar putea, într-o bună zi, să vadă altceva la brâu în afară de un pix, un baston și...

Exclusiv2 zile ago

Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri

SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului

Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...

Exclusiv2 zile ago

CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA –  Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5

O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...

Exclusiv3 zile ago

Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4

Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a –  Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...

Exclusiv3 zile ago

CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ

Operațiunea „Ia-i pensia, dă-i în judecată și pierzi” Casa de Pensii Sectorială a MAI a reușit performanța rară de a...

Exclusiv3 zile ago

Poliția cu normă de biciuit populația –  sau cum a reinventat cms. șef Giugariu Constantin CAP-ul, dar cu amenzi

Două contravenții pe zi țin șeful departe de tine Cine zicea că „în Poliție nu există normă de amenzi” clar...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Telex pentru favoriți”: Cum a inventat IGPR promovarea la șansa și relația cu șeful

Promovări pe șest, printr-un Telex fantomă În plină criză de personal, Inspectoratul General al Poliției Române a descoperit că, de...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a –  Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești

(Investigație Incisiv de Prahova):  După ani de „lansări controlate”, grafice colorate, conferințe cu generali în uniformă și promisiuni despre „protejarea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv